Situatia nu include beneficiarii de pensii militare de stat, pentru ca acestia au in totalitate pensii necontributive, din lipsa de vointa a institutiilor militare care gestioneaza aceste pensii, dar si din ignoranta multor pensionari militari, care nu inteleg sa se bata pentru ca si pensiile lor sa fie calculate in punctaj contributiv, dupa ce implinesc limita de varsta din legea nr. 223/2015, pentru ca si ei au platit contributii pentru pensie la bugetul de stat.

De ce este necesar sa ne calculam si componenta contributiva a pensiei militare?

In primul rand ,pentru a se pune stop propagandei ca pensiile militare sunt pensii necontributive, in sensul ca militarii nu ar fi platit niciodata contributii pentru pensii.

In al doilea rand, pentru ca partea contributiva din pensie nu este supraimpozitata cu 15% si 20%. Sunt proiecte de acte normative care reglementeaza introducerea de CASS pe partea necontributiva a pensiilor de seerviciu.

Observam ca din totalul de 5 656  magistrati pensionari, 2601 au si implinit varsta standard de pensionare prevazuta de Legea 263/2010,  astfel ca pensia acestora este calculata si in varianta contributiva, restul de  3 055, fiind sub varsta standard de pensionare, au pensia calculata numai in varianta necontributiva.

La personalul aeronautic civil, toti cei 1377 pensionari de serviciu au implinit varsta standard de pensionare si toti au pensiile de serviciu calculate atat contributiv cat si necontributiv. 

La Curtea de Conturi observam ca numai un singur pensionar are pensia calculata exclusiv necontributiv.

Cititi pe blog sa vedeti cati militari stramba din nas cand aud de calculul dual al pensiei lor militare, dupa ce ajung la varsta standard de pensionare. Prefera sa plateasca impozit mai mare decat sa li se calculeze pensia si contributiv. Este si un soi de rautate pentru ca acest calcul dual i-ar avantaja in special pe pensionarii mai vechi, care au stagii anuale mai multe.

Nu mai vorbesc de asociatiile de pensionari care nu sunt capabile sa elaboreze un studiu de impact, pentru a propune aplicarea la calculul pensiilor militare a  aceleasi reguli a calculului contributiv ca si la celelalte pensii de serviciu.

Pensiile militare calculate contributiv, cu un cuantum mai mare decat actualul cuantum necontributiv, nu pot fi plafonate nici la 85%, potrivit articolului 30 din L 223/2015 si nici la plafonul venitului net, potrivit art. 60 introdus in legea pensiilor militare prin OUG 59/2017, art. 84 din OUG nr. 114/2018 si Legea nr. 282/2023.

Intelegeti de ce ciucanii nu doresc si calculul contributiv?

Citeste pe larg

 Situatia nu include beneficiarii de pensii militare de stat, pentru ca acestia au in totalitate pensii necontributive, din lipsa de vointa a institutiilor militare care gestioneaza aceste pensii, dar si din ignoranta multor pensionari militari, care nu inteleg sa se bata pentru ca si pensiile lor sa fie calculate in punctaj contributiv, dupa ce implinesc limita de varsta din legea nr. 223/2015, pentru ca si ei au platit contributii pentru pensie la bugetul de stat.

De ce este necesar sa ne calculam si componenta contributiva a pensiei militare?

In primul rand ,pentru a se pune stop propagandei ca pensiile militare sunt pensii necontributive, in sensul ca militarii nu ar fi platit niciodata contributii pentru pensii.

In al doilea rand, pentru ca partea contributiva din pensie nu este supraimpozitata cu 15% si 20%. Sunt proiecte de acte normative care reglementeaza introducerea de CASS pe partea necontributiva a pensiilor de seerviciu.

Observam ca din totalul de 5 656  magistrati pensionari, 2601 au si implinit varsta standard de pensionare prevazuta de Legea 263/2010,  asfel ca pensia acestora este calculata si in varianta contributiva, restul de  3 055, fiind sub varsta standard de pensionare, au penia calculata numai in varianta necontributiva.

La personalul aeronautic civil, toti cei 1377 pensionari de serviciu au implinit varsta standard de pensionare si toti au pensiile de serviciu calculate atat contributiv cat si necontributiv. 

La Curtea de Conturi observam ca numai un singur pensionar are pensia calculata exclusiv necontributiv.

Cititi pe blog sa vedeti cati militari stramba din nas cand aud de calculul dual al pensiei lor militare, dupa ce ajung la varsta standard de pensionare. Prefera sa plateasca impozit mai mare decat sa li se calculeze pensia si contributiv. Este si un soi de rautate pentru ca acest calcul dual i-ar avantaja in special pe pensionarii mai vechi, care au stagii anuale mai multe.

Nu mai vorbesc de asociatiile de pensionari care nu sunt capabile sa elaboreze un studiu de impact, penteu a propune aplicarea la calculul pensiilor militare aceleasi reguli ale calculului contributiv ca si la celelalte pensii de serviciu.

Pensiile militare calculate contributiv, cu un cuantum mai mare decat actualul cuantum necontributiv, nu pot fi plafonate nici la 85%, potrivit articolului 30 din L 223/2015 si nici la plafonul venitului net, potrivit art. 60 introdus in legea pensiilor militare prin OUG 59/2017, art. 84 din OUG nr. 114/2018 si Legea nr. 282/2023.

Intelegeti de ce ciucanii nu doresc si calculul contributiv?

Citeste pe larg

Ministerul de Finanțe condus de PSD-istul Boloș a ieșit cu o „veste bună”: cică a scăzut numărul de angajați la stat. Dacă te uiți mai atent descoperi și realitatea: Da, în martie, comparativ cu februarie, numărul angajaților la stat a scăzut cu 1.458 persoane. Dar, 90% dintre ei au devenit pensionari speciali Din cei 1.458 […]

Citeste pe larg

 Cred ca si celebrul Vasilcoiu se minuneaza ca mai exista pensionari militari care inca nu au aflat ca pensiile militare  sunt reglementate de o lege speciala derogatorie de la legea din sistemul public de pensii si ca, prin modul de calcul, ele nu au in cuantumul lor o componenta contributiva.

Si totusi, sunt frecvente intrebarile daca pensiile militare vor fi si ele recalculate in luna septembrie potrivit Legii nr. 360/2023, privind sistemul public de pensii?

Dincolo de raspunsul dat de secretarul de stat Madalin Vasilcoiu, precizez ca si componenta contributiva a pensiilor speciale, altele decat cele militare, ai caror beneficiari au ajuns la varsta de 65 de ani, se recalculeaza in luna septembrie  2024 potrivit Legii nr. 360/2023, fara a influenta cuantumul brut al pensiei acordate. Cu cat creste componenta contributiva cu atat scade componenta necontributiva. 

Un avantaj tot au si acesti pensionari. 

Scade baza de supraimpozitare cu 15% si 20%. 

Militarii tin coada ridicata si nu vor ca si pensiile lor sa fie calculate contributiv cand ajung la varsta de 60 de ani.

Citeste pe larg

 Dreapta Unita( Drula-Tomac-Ludovic Orban) a gasit o tema electorala cu priza la romani: desfiintarea pensiilor speciale.

Astazi au depus la Cotroceni cererea de organizarea pe 9 iunie a.c. a eferendumului pentru desfiitarea pensiilor speciale. Cererea este insotita de 135 000 de semnaturi.

Mai departe vor urma pasii elaborarii unei legi constitutionale de revizuire a Constitutiei, care sa anihileze dreptul CCR de a dispune discretionar in privinta pastrarii pensiilor speciale.

Ce inteleg politicienii prin pensii speciale? Toate pensiile de serviciu reglementate recent prin Legea nr. 282/2023.

Reactiile cititorilor pe site-urile unde a fost distribuit discursul liderilor Dreptei Unita sunt favorabile demersului politic.

Citeste pe larg

Un proiect USR în acest sens (https://senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=L527&an_cls=2021#ListaDocumente) este deja în Parlament, la Cameră decizională. Mai este nevoie doar de raport de la comisiile Senatului și de un vot în plen, pentru a preîntâmpina producerea unei alte nedreptăți uriașe față de românii de rând. Cât despre pensiile speciale ale parlamentarilor, Curtea Constituțională – ai cărei judecători […]

Citeste pe larg

USR cere coaliției PSD-PNL abrogarea de urgență a pensiilor speciale pentru aleșii locali, pentru ca acestea să nu intre în vigoare la 1 ianuarie 2024 și să devină, astfel, privilegiu…

Citeste pe larg

Marcel Ciolacu: „Deci, în primul rând, Parlamentul României nu poate legifera pentru trecut”.

Ioana Ene Dogioiu: Nu pentru trecut, pentru viitor…

Marcel Ciolacu: „Legiferează pentru viitor. Din acest moment, ați văzut și în justiție și peste tot, au intervenit scăderi ai acestor pensionari. Vor veni reorganizări la toate instituțiile. Eu mă mir că nu au venit până acum fiindcă au doar până la sfârșitul anului timp să vină cu ele, să trecem cu ele prin Parlament. S-a discutat cu Comisia în detaliu pentru fiecare categorie. Ce vă pot spune? Copilul meu, cu certitudine, și copilul lui nu va mai fi obligat să plătească pensii fără contribuție”. 

Citeste pe larg

Par inflorit toamna.

1. Militarii platesc contributie pentru pensie de 25% din soldele lor brute, contributii care  merg la bugetul de stat, din care  sunt si platite pensiile militare. Militarii platesc o contributie egala procetual cu CAS-ul platit de beneficiarii de pensii din sistemul public si de ceilalti pensionari de pensii de serviciu. 

2. Beneficiarii pensiilor de serviciu, altele decat pensiile militare, primesc pensii calculate procentual dintr-o baza de calcul sau plafonate la ultimul salariu net din activitate, dar au posibilitatea ca la implinirea varstei standard din sistemul public sa-si calculeze pensiile si in sistemul public contributiv, caz in care cuantumul contributiv ramane in plata daca este mai mare decat cuantumul stabilit de legile speciale. Numai militarii nu au prevazuta in lege o asemenea posibilitate, desi sunt si ei platitori de contributii pentru pensie, egale cu contributiile celorlalti beneficiari de pensii de serviciu. Pentru militarii care au stagii de peste 30 de ani,  acesta lipsa de reglementare devine o adevarata discriminare in contextul in care pensiile lor nici nu mai sunt actualizate. 

Unii mai scrupulosi vor pune intrebarea: cine plateste componenta contributiva a pensiilor militare? Raspunsul vine de la sine: componentele contributive sunt platite din aceeasi sursa financiara in care au mers contribuțiile individuale pentru pensii  platite de militari –> bugetul de stat. Nu este cazul sa amestecam aici Fondul pentru pensii administrat de CNPP.

3. Supraimpozitarea componentei necontributive a pensiilor de serviciu, introdusa prin noua Lege nr. 282/2023,  creeaza o noua miza pentru stabilirea componentei contributive a pensiilor de serviciu, cata vreme componenta contributiva este  un plafon sub care supraimpozitarea cu 15% si 20% nu se aplica.

Militarii devin astfel discriminati fata de toti ceilalti beneficiari de pensii de serviciu in stabilirea bazei de calcul a supraimpozitarii. Militarii ajunși la vârsta standard plătesc supraimpozitare pentru întreaga pensie mai mare decat câștigul salarial net pe economie, chiar daca acel câștig salarial net este mai mic decat  componenta contributiva a pensiei. Or, Decizia CCR nr. 467/2023 a stabilit in capitolul 2, 8 ca supraimpozitarea pensiilor de serviciu este constitutionala numai daca  se aplica fara deosebire tuturor pensiilor de serviciu si militare.

Miza bazei de calcul a supraimpozitarii este si mai importanta pentru militarii pensionati inainte de 15 09 2017, care suporta supraimpozitarea din pensia ce li se cuvine mai mare de castigul salarial net, intreaga lor pensie militara fiind in prezent necontributiva. 

Dupa intrarea in vigoare a legii, pensionarii militari ajunsi la varsta standard de pensionare au  posibilitatea de a formula actiuni in pretentii in instante, in care sa ceara sesizarea CCR cu exceptia nerespectarii capitolului 2,8 din Decizia nr. 467/2023 privind constitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor de serviciu. 

Articolul 23. din Legea nr. 47/1992(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţa în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei.

Citeste pe larg

 

19.10.2023     promulgata prin Decret nr. 1276/2023
      devine Legea nr.282/2023

 Deoarece pana astazi la orele 17, 00 nicio institutie abilitata de Constitutie nu a sesizat CCR cu vreo exceptie de neconstitutionalitate, Secretariatul Camerei Deputatilor, camera decizionala, a inaintat legea adoptata spre promulgare la Presedintie si apoi legea va fi publicata in MO.

Aveti AICI textul legii in forma pentru promulgare.

Legea intra in vigoare la data de 01 01 2024.

Dupa intrarea in vigoare a legii, cei care se considera vatamati si discriminati de modificarile aduse legilor speciale sau Codului Fiscal se pot adresa Tribunalelor  cu actiuni principale privind vatamarea unor drepturi si in secundar pot cere sesizarea CCR cu exceptii de neconstitutionalitate.

Spre deosebire de ordonantele de urgenta, pentru contestarea legilor sau a dispozitiilor de lege la CCR nu exista procedura speciala reglementata de Legea Contenciosului Administrativ.

Citeste pe larg

 

19.10.2023     promulgata prin Decret nr. 1276/2023
      devine Legea nr.282/2023

 Deoarece pana astazi la orele 17, 00 nicio institutie abilitata de Constitutie nu a sesizat CCR cu vreo exceptie de neconstitutionalitate, Secretariatul Camerei Deputatilor, camera decizionala, a inaintat legea adoptata spre promulgare la Presedintie si apoi legea va fi publicata in MO.

Aveti AICI textul legii in forma pentru promulgare.

Legea intra in vigoare la data de 01 01 2024.

Dupa intrarea in vigoare a legii, cei care se considera vatamati si discriminati de modificarile aduse legilor speciale sau Codului Fiscal se pot adresa Tribunalelor  cu actiuni principale privind vatamarea unor drepturi si in secundar pot cere sesizarea CCR cu exceptii de neconstitutionalitate.

Spre deosebire de ordonantele de urgenta, pentru contestarea legilor sau a dispozitiilor de lege la CCR nu exista procedura speciala reglementata de Legea Contenciosului Administrativ.

Citeste pe larg

 

19.10.2023     promulgata prin Decret nr. 1276/2023
      devine Legea nr.282/2023

 Deoarece pana astazi la orele 17, 00 nicio institutie abilitata de Constitutie nu a sesizat CCR cu vreo exceptie de neconstitutionalitate, Secretariatul Camerei Deputatilor, camera decizionala, a inaintat legea adoptata spre promulgare la Presedintie si apoi legea va fi publicata in MO.

Aveti AICI textul legii in forma pentru promulgare.

Legea intra in vigoare la data de 01 01 2024.

Dupa intrarea in vigoare a legii, cei care se considera vatamati si discriminati de modificarile aduse legilor speciale sau Codului Fiscal se pot adresa Tribunalelor  cu actiuni principale privind vatamarea unor drepturi si in secundar pot cere sesizarea CCR cu exceptii de neconstitutionalitate.

Spre deosebire de ordonantele de urgenta, pentru contestarea legilor sau a dispozitiilor de lege la CCR nu exista procedura speciala reglementata de Legea Contenciosului Administrativ.

Citeste pe larg