Simt unii atâta plăcere să spună că pensiile militare nu sunt pensii speciale incât cred ei că acest lucru este mai important decât reforma lor, pentru a se elimina discriminările   care afectează aproape 100 000 de pensionari militari.

Devine din ce in ce mai evident că sintagma „pensiile militare nu sunt pensii speciale” a fost lansată pentru a bloca reforma acestor pensii astfel incât să nu se elimine inechitățile pentru vechii pensionari militari. Decidenții din sistem se tem că o reformă ar putea diminua pensiile stabilite in ultima vreme, după creșterile substanțiale de solde prin Legea salarizării, Legea nr. 153/2017 si OUG nr. 26/2024.  Prin Legea nr. 282/2023, nu numai că nu au fost reformate pensiile militare ci au fost consolidate dispozițiile care până atunci creaseră inegalități, Vezi reluarea unor dispoziții din OUG nr. 59/2017.

De mai bine de 70 de ani, pensiile militare sunt reglementate de legi speciale, derogatorii de le legea pentru pensiile din sistemul public, fie că a fost vorba de Decretul nr. 141/1967, Decretul nr. 214/1977, Legea nr. 164/2001, Legea nr.223/2015. Doar Legea nr. 119/2010 a transferat pentru cinci ani pensiile militare in regimul juridic de pensii in sistemul public,  cu dispoziții derogatorii pentru militari.

Legea pensiilor mllitare este o lege specială, ca și legile care reglementează celelalte pensii de serviciu, pentru că se aplică numai militarilor, polițiștilor și penitenciariștilor. 

In oricare sistem juridic de pe glob, clasificarea legilor in generale și speciale, in funcții de sfera lor de aplicare, are o importanță de principiu, astfel  că divergența dintre o lege generală și una specială se rezolvă in sensul celor stipulate in legea specială.

Celor din sistemul pensiilor militare, care repetă ca niște papagali că pensiile militare nu sunt speciale, le-ar plăcea să li se aplice legea generală a pensiilor intr-un litigiu referitor la pensia militară?

In inregistrarea de mai jos se incearcă introducerea ministrului muncii in aceeși dispută privind regimul juridic al pensiilor militare, dar oficialul parează inteligent, numindu-le pensii de serviciu. Mai mult, spune că stie cifrele, că sunt zeci de mii de pensii militare in cuantum mai mic de 3000 lei si mult mai multe zeci de mii in cuantum mai mic de 5000 lei.  

Aversiunea față de denumirea de pensii speciale vine și din credința militarilor că o asemenea categorisire ar duce la percepția că și pensiile militare ar fi toate la fel de mari ca pensiile magistraților.

Percepțiile nu inlătură clasificarea juridică a legilor in legi generale și legi speciale.



O discuție sinceră cu un militar rezervist

♬ sunet original – Petre-Florin Manole

Citeste pe larg

 

Un procuror militar cu  gradul de locotenent-colonel, cu funcție de execuție in Direcția Națională Anticorupție din Parchetul General de pe lângă ICCJ, a cerut Tribunalului București să oblige Ministerul de Finanțe și angajatorul să-i tranfere CIBS-ul incasat din martie 2017 până in prezent de la Bugetul Statului in contul Casei Naționale de Pensii Publice și in viitor contribuția pentru pensie de 25% să fie virată tot la CNPP, iar CNPP sa-i calculeze cota de contribuție corespunzătoare Pilonului 2 de pensii private.

Se consireră discriminat față de magistrații civili din două motive:

1. Nu poate să opteze la imnplinirea vârstei standard de pensionare intre pensia de serviciu de magistrat și pensia contributivă  din sistemul public.

2. Este privat de veniturile reprezentând cota de contribuție la Pilonul 2 de pensii private

Cauza a ajuns la ICCJ pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. Inalta Curte a respins sesizarea ca inadmisibilă, lăsând instanțele să decidă dacă există discriminare intr-o asemenea speță.
Nu-i așa că oricare militar poate invoca asemenea discriminări?

Citeste pe larg

Facem o rapidă analiză a Comunicatului referitoare numai  la actualizarea pensiei de serviciu pentru magistrați, pentru a pune in evidență cât de diferit a cântărit CCR in sutele de decizii prin care a decis că eliminarea actualizării pensiilor militare, și incă prin Ordonanță de urgență fără avizul Consiliului Legislativ, este constituțională. 

Pentru militarii cu pensii in plată și pentru militarii in activitate la data de 07 08 2017, când a intrat in vigoare OUG nr. 59/2017, nu a contat că au pierdut un element consolidat al statutului lor cand au intrat in profesie.

 Analizând numai Comunicatul CCR, rezultă, per a contrario,  că eliminarea actualizării pensiei in raport cu indemnizatia de incadrare a magistraților in activitate pentru cei aflați deia in activitate la data intrării in vigoare a legii ar fi fost neconstituțională.

Decizia CCR nr. 467/2023 a declarat neconstituționaă dispoziția legală care stabilea inlocuirea actualizării la nivelul indemnizațiilor activilor cu indicele de inflație și pentru magistrații aflați in funcție la data intrării in vigoare a noii legi.. Cu atât mai neconstituțională ar fi fost eliminarea definitivă a actualizării pensiilor pentru  magistrații aflați in activitate sau pentru cei aflați deja in pensie.

Pentru a ințelege de ce CCR a decis că noua lege este constituțională, chiar dacă a eliminat actualizarea indemnizațiilor  pentru viitorii magistrați, să citim  paragraful 157 din Decizia CCR nr. 476/2023.

Din Decizia nr 476/2023:

157. Curtea mai reține că art.I pct.6 din lege înlocuiește actualizarea pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, cu actualizarea să în funcție de indicele de inflație. Această reglementare urmează a se aplica în corelare cu art.XIII alin.(5) și (6) din lege, ceea ce generează, ca și în privința eliminării bonificației de 1% anterior analizată, aceleași probleme de constituționalitate raportat la art.1 alin.(5) din Constituție. Mai mult, Curtea reține, că, din perspectiva securității juridice în cadrul sistemului judiciar, art.I pct.6 din lege aduce în discuție o lipsă de previzibilitate a statutului juridic al persoanelor care, la data intrării în vigoare a legii, fac parte din sistemul justiției. Aceste persoane pierd un element al statutului lor consolidat la data intrării în profesie. Prin urmare, legiuitorul trebuie să facă diferența între persoanele deja aflate în structura sistemului judiciar și cele care încă nu au accesat acest sistem la data intrării în vigoare a legii. Dacă în primul caz o reglementare precum cea analizată nu poate fi acceptată, în cel de-al doilea caz, legiuitorul are o marjă de apreciere tocmai pentru că persoana va fi capabilă să previzioneze parcursul său profesional, precum și drepturile care decurg din acesta, încă de la momentul intrării în profesie. Prin urmare, art.I pct.6 și art.XIII alin.(5) și (6) încalcă art.1 alin.(5) din Constituție, în componenta sa de securitate juridică și calitate a legii, prin raportare la art.124 alin.(3) din Constituție în privința celor care fac parte din sistemul justiției, la data intrării în vigoare a legii.

Citeste pe larg

 ….compensează măsura cu o nouă mărire a soldelor pentru a cointeresa militarii să  nu se pensioneze la vârsta standard redusă potrivit art. 21.

Pentru realizarea obiectivului de stabilizare a personalului, poate se gândește la o creștere procentuală anuală a soldelor. altfel toți care indeplinesc condițiile se pensionează după prima majorare a soldelor.

Este lăudabil că dânsul a constatat nedreptatea care s-a făcut pensionarilor militari in anul 2017, prin decuplarea creșterii pensiilor militare de majorarea soldelor pentru personalul in activitate, dar este o mare nepăsare dacă nu se face nimic pentru repararea nedreptății.

Ar trebui sa-l pună pe gânduri pe domnul ministru statistica publicată pe economica net de CPS a MApN, potrivit căreia, in luna octombrie 2025,  din 73 844 pensii MApN un număr de 45 717,  adică 62% sunt  pensii mai mici de 5 000 lei. Dezechilibrul in sistem este evident dacă mai constatăm și că mai mult de 5000 pensii militare depășesc 10 000 lei. 

Intențiile sale de a genera o stabilitate a personalului sunt erodate și de asemenea realități dureroase. Cei care doresc să intre in sistem analizează și modul cum vor fi tratați după pensionare.

Cum putem privi situația in care ne găsim, dacă onorabilii magistrați, cu pensii mai mari de 3000 euro , invocă cu neseriozitate, la CCR. o pretinsă discriminare a lor față de militari?


Soluția pentru pensionarii militari este reexaminarea urgentă a Plx 540/2024, care tocmai s-a intors la Camera Deputatilor de la CCR, adoptarea legii conform Deciziei  nr. 126/2025 și punerea etapizată in aplicare a actualizării intrerupte in anul 2017, astfel incât să vedem un inceput al reparării inechităților .

Să-i urăm  succes domnului ministru!


 

Citeste pe larg

 ….compensează măsura cu o nouă mărire a soldelor pentru a cointeresa militarii să  nu se pensioneze la vârsta standard redusă potrivit art. 21.

Pentru realizarea obiectivului de stabilizare a personalului, poate se gândește la o creștere procentuală anuală a soldelor. altfel toți care indeplinesc condițiile se pensionează după prima majorare a soldelor.

Este lăudabil că dânsul a constatat nedreptatea care s-a făcut pensionarilor militari in anul 2017, prin decuplarea creșterii pensiilor militare de majorarea soldelor pentru personalul in activitate, dar este o mare nepăsare dacă nu se face nimic pentru repararea nedreptății.

Ar trebui sa-l pună pe gânduri pe domnul ministru statistica publicată pe economica net de CPS a MApN, potrivit căreia, in luna octombrie 2025,  din 73 844 pensii MApN un număr de 45 717,  adică 62% sunt  pensii mai mici de 5 000 lei. Dezechilibrul in sistem este evident dacă mai constatăm și că mai mult de 5000 pensii militare depășesc 10 000 lei. 

Intențiile sale de a genera o stabilitate a personalului sunt erodate și de asemenea realități dureroase. Cei care doresc să intre in sistem analizează și modul cum vor fi tratați după pensionare.

Cum putem privi situația in care ne găsim, dacă onorabilii magistrați, cu pensii mai mari de 3000 euro , invocă cu neseriozitate, la CCR. o pretinsă discriminare a lor față de militari?


Soluția pentru pensionarii militari este reexaminarea urgentă a Plx 540/2024, care tocmai s-a intors la Camera Deputatilor de la CCR, adoptarea legii conform Deciziei  nr. 126/2025 și punerea etapizată in aplicare a actualizării intrerupte in anul 2017, astfel incât să vedem un inceput al reparării inechităților .

Să-i urăm  succes domnului ministru!


 

Citeste pe larg

 ….compensează măsura cu o nouă mărire a soldelor pentru a cointeresa militarii să  nu se pensioneze la vârsta standard redusă potrivit art. 21.

Pentru realizarea obiectivului de stabilizare a personalului, poate se gândește la o creștere procentuală anuală a soldelor. altfel toți care indeplinesc condițiile se pensionează după prima majorare a soldelor.

Este lăudabil că dânsul a constatat nedreptatea care s-a făcut pensionarilor militari in anul 2017, prin decuplarea creșterii pensiilor militare de majorarea soldelor pentru personalul in activitate, dar este o mare nepăsare dacă nu se face nimic pentru repararea nedreptății.

Ar trebui sa-l pună pe gânduri pe domnul ministru statistica publicată pe economica net de CPS a MApN, potrivit căreia, in luna octombrie 2025,  din 73 844 pensii MApN un număr de 45 717,  adică 62% sunt  pensii mai mici de 5 000 lei. Dezechilibrul in sistem este evident dacă mai constatăm și că mai mult de 5000 pensii militare depășesc 10 000 lei. 

Intențiile sale de a genera o stabilitate a personalului sunt erodate și de asemenea realități dureroase. Cei care doresc să intre in sistem analizează și modul cum vor fi tratați după pensionare.

Cum putem privi situația in care ne găsim, dacă onorabilii magistrați, cu pensii mai mari de 3000 euro , invocă cu neseriozitate, la CCR. o pretinsă discriminare a lor față de militari?


Soluția pentru pensionarii militari este reexaminarea urgentă a Plx 540/2024, care tocmai s-a intors la Camera Deputatilor de la CCR, adoptarea legii conform Deciziei  nr. 126/2025 și punerea etapizată in aplicare a actualizării intrerupte in anul 2017, astfel incât să vedem un inceput al reparării inechităților .

Să-i urăm  succes domnului ministru!


 

Citeste pe larg

 ….compensează măsura cu o nouă mărire a soldelor pentru a cointeresa militarii să  nu se pensioneze la vârsta standard redusă potrivit art. 21.

Pentru realizarea obiectivului de stabilizare a personalului, poate se gândește la o creștere procentuală anuală a soldelor. altfel toți care indeplinesc condițiile se pensionează după prima majorare a soldelor.

Este lăudabil că dânsul a constatat nedreptatea care s-a făcut pensionarilor militari in anul 2017, prin decuplarea creșterii pensiilor militare de majorarea soldelor pentru personalul in activitate, dar este o mare nepăsare dacă nu se face nimic pentru repararea nedreptății.

Ar trebui sa-l pună pe gânduri pe domnul ministru statistica publicată pe economica net de CPS a MApN, potrivit căreia, in luna octombrie 2025,  din 73 844 pensii MApN un număr de 45 717,  adică 62% sunt  pensii mai mici de 5 000 lei. Dezechilibrul in sistem este evident dacă mai constatăm și că mai mult de 5000 pensii militare depășesc 10 000 lei. 

Intențiile sale de a genera o stabilitate a personalului sunt erodate și de asemenea realități dureroase. Cei care doresc să intre in sistem analizează și modul cum vor fi tratați după pensionare.

Cum putem privi situația in care ne găsim, dacă onorabilii magistrați, cu pensii mai mari de 3000 euro , invocă cu neseriozitate, la CCR. o pretinsă discriminare a lor față de militari?


Soluția pentru pensionarii militari este reexaminarea urgentă a Plx 540/2024, care tocmai s-a intors la Camera Deputatilor de la CCR, adoptarea legii conform Deciziei  nr. 126/2025 și punerea etapizată in aplicare a actualizării intrerupte in anul 2017, astfel incât să vedem un inceput al reparării inechităților .

Să-i urăm  succes domnului ministru!


 

Citeste pe larg

 -Datele sunt sintetizate de economica. net pe baza comunicărilor primite de la CPS-uri.

-Sinteza privind pensiile MAI a fost publicată și pe blog in luna decembrie.

-Disproporțiile dintre pensiile minime, medii si maxime sunt enorme la ambele case sectoriale și ar fi mult mai evidente dacă situația statistică ar fi prezentată pe grade și anul pensionării. S-ar pune in evidență efectele eliminarii actualizării pensiilor militare, incepând cu anul 2018, prin OUG nr. 59/2017, pe care CCR s-a incăpățânat s-o declare constituțională de sute de ori, inclusiv după ce a constatat că a fost adoptată de Guvernul Tudose fără să fi cerut avizul Consiliului Legislativ.

-Dacă din 73 844 pensii MApN avem un număr de 45 717 pensii mai mici de 5 000 lei. la MAI avem  din 89 910 pensii militare un număr de 34 056 pensii mai mici de  5 000 lei

In schimb, dacă  la MApN avem 5 496 pensii mai mari de 10 000 lei,  la MAI avem 5 594 pensii mai mari de 10 000 lei.

Vine zilele trecute domnul Miruță, noul ministru al Apărarii, și constată că există inechități in sistemul pensiilor militare și că acestea nu pot fi diminuate decât prin ridicarea cuantumului celor mai mici, dar nu sunt fonduri pentru un asemenea efort financiar. 

Cam așa au constatat și predecesorii dânsului din ultimii 9 ani, Nu au făcut nimic sau nu  au fost lăsati de specialiștii financiari din minister, care au avut alte priorități  de cheltuire a bugetului apărarii, pe lângă cele necesare inzestrării armatei:

– ciucanii și-au instituit titlul de veteran in teatrele de operatii pentru cei care au indeplinit cel puțin 120 de zile in asemenea misiuni- vezi Legea 168/2020,  cu 1 000 lei pe cap de veteran  in activitate sau pensionar.

-anual au fost restituite miliarde de  lei la bugetul de stat pentru alte cheltuieli ale Guvernului, bani proveniți din plafonarea pensiilor militare 

-nimeni nu evidețiază cât din cheltuielile cu pensiile militare reprezintă contribuția de 25% din solda lunară brută, CIBS, pe care militarii in activitate o varsă lunar la Bugetul de stat,  in loc să se instituie un Fond pentru pensiile militare. Ni se vântură lozinca mult rostogolită prin presă că intreaga pensie militară este plătită integral din bugetul de stat constituit din impozitele și taxele plătite de cetățeni.

Ce ar fi dacă ministrii si directorii instituțiilor de apărare ar disciplina și activitatea financiară a direcțiilor de profil din subordinea lor ?


CPS a MApN 

       Total pensii  nete  in oct. 2025, la CPS a MApN=73 844


                                                  CPS a MAI

   Total pensii  nete  in oct. 2025 la CPS a MAI= 89 910

Citeste pe larg

 -Datele sunt sintetizate de economica. net pe baza comunicărilor primite de la CPS-uri.

-Sinteza privind pensiile MAI a fost publicată și pe blog in luna decembrie.

-Disproporțiile dintre pensiile minime, medii si maxime sunt enorme la ambele case sectoriale și ar fi mult mai evidente dacă situația statistică ar fi prezentată pe grade și anul pensionării. S-ar pune in evidență efectele eliminarii actualizării pensiilor militare, incepând cu anul 2018, prin OUG nr. 59/2017, pe care CCR s-a incăpățânat s-o declare constituțională de sute de ori, inclusiv după ce a constatat că a fost adoptată de Guvernul Tudose fără să fi cerut avizul Consiliului Legislativ.

-Dacă din 73 844 pensii MApN avem un număr de 45 717 pensii mai mici de 5 000 lei. la MAI avem  din 89 910 pensii militare un număr de 34 056 pensii mai mici de  5 000 lei

In schimb, dacă  la MApN avem 5 496 pensii mai mari de 10 000 lei,  la MAI avem 5 594 pensii mai mari de 10 000 lei.

Vine zilele trecute domnul Miruță, noul ministru al Apărarii, și constată că există inechități in sistemul pensiilor militare și că acestea nu pot fi diminuate decât prin ridicarea cuantumului celor mai mici, dar nu sunt fonduri pentru un asemenea efort financiar. 

Cam așa au constatat și predecesorii dânsului din ultimii 9 ani, Nu au făcut nimic sau nu  au fost lăsati de specialiștii financiari din minister, care au avut alte priorități  de cheltuire a bugetului apărarii, pe lângă cele necesare inzestrării armatei:

– ciucanii și-au instituit titlul de veteran in teatrele de operatii pentru cei care au indeplinit cel puțin 120 de zile in asemenea misiuni- vezi Legea 168/2020,  cu 1 000 lei pe cap de veteran  in activitate sau pensionar.

-anual au fost restituite miliarde de  lei la bugetul de stat pentru alte cheltuieli ale Guvernului, bani proveniți din plafonarea pensiilor militare 

-nimeni nu evidețiază cât din cheltuielile cu pensiile militare reprezintă contribuția de 25% din solda lunară brută, CIBS, pe care militarii in activitate o varsă lunar la Bugetul de stat,  in loc să se instituie un Fond pentru pensiile militare. Ni se vântură lozinca mult rostogolită prin presă că intreaga pensie militară este plătită integral din bugetul de stat constituit din impozitele și taxele plătite de cetățeni.

Ce ar fi dacă ministrii si directorii instituțiilor de apărare ar disciplina și activitatea financiară a direcțiilor de profil din subordinea lor ?


CPS a MApN 

       Total pensii  nete  in oct. 2025, la CPS a MApN=73 844


                                                  CPS a MAI

   Total pensii  nete  in oct. 2025 la CPS a MAI= 89 910

Citeste pe larg

 -Datele sunt sintetizate de economica. net pe baza comunicărilor primite de la CPS-uri.

-Sinteza privind pensiile MAI a fost publicată și pe blog in luna decembrie.

-Disproporțiile dintre pensiile minime, medii si maxime sunt enorme la ambele case sectoriale și ar fi mult mai evidente dacă situația statistică ar fi prezentată pe grade și anul pensionării. S-ar pune in evidență efectele eliminarii actualizării pensiilor militare, incepând cu anul 2018, prin OUG nr. 59/2017, pe care CCR s-a incăpățânat s-o declare constituțională de sute de ori, inclusiv după ce a constatat că a fost adoptată de Guvernul Tudose fără să fi cerut avizul Consiliului Legislativ.

-Dacă din 73 844 pensii MApN avem un număr de 45 717 pensii mai mici de 5 000 lei. la MAI avem  din 89 910 pensii militare un număr de 34 056 pensii mai mici de  5 000 lei

In schimb, dacă  la MApN avem 5 496 pensii mai mari de 10 000 lei,  la MAI avem 5 594 pensii mai mari de 10 000 lei.

Vine zilele trecute domnul Miruță, noul ministru al Apărarii, și constată că există inechități in sistemul pensiilor militare și că acestea nu pot fi diminuate decât prin ridicarea cuantumului celor mai mici, dar nu sunt fonduri pentru un asemenea efort financiar. 

Cam așa au constatat și predecesorii dânsului din ultimii 9 ani, Nu au făcut nimic sau nu  au fost lăsati de specialiștii financiari din minister, care au avut alte priorități  de cheltuire a bugetului apărarii, pe lângă cele necesare inzestrării armatei:

– ciucanii și-au instituit titlul de veteran in teatrele de operatii pentru cei care au indeplinit cel puțin 120 de zile in asemenea misiuni- vezi Legea 168/2020,  cu 1 000 lei pe cap de veteran  in activitate sau pensionar.

-anual au fost restituite miliarde de  lei la bugetul de stat pentru alte cheltuieli ale Guvernului, bani proveniți din plafonarea pensiilor militare 

-nimeni nu evidețiază cât din cheltuielile cu pensiile militare reprezintă contribuția de 25% din solda lunară brută, CIBS, pe care militarii in activitate o varsă lunar la Bugetul de stat,  in loc să se instituie un Fond pentru pensiile militare. Ni se vântură lozinca mult rostogolită prin presă că intreaga pensie militară este plătită integral din bugetul de stat constituit din impozitele și taxele plătite de cetățeni.

Ce ar fi dacă ministrii si directorii instituțiilor de apărare ar disciplina și activitatea financiară a direcțiilor de profil din subordinea lor ?


CPS a MApN 

       Total pensii  nete  in oct. 2025, la CPS a MApN=73 844


                                                  CPS a MAI

   Total pensii  nete  in oct. 2025 la CPS a MAI= 89 910

Citeste pe larg

 -Datele sunt sintetizate de economica. net pe baza comunicărilor primite de la CPS-uri.

-Sinteza privind pensiile MAI a fost publicată și pe blog in luna decembrie.

-Disproporțiile dintre pensiile minime, medii si maxime sunt enorme la ambele case sectoriale și ar fi mult mai evidente dacă situația statistică ar fi prezentată pe grade și anul pensionării. S-ar pune in evidență efectele eliminarii actualizării pensiilor militare, incepând cu anul 2018, prin OUG nr. 59/2017, pe care CCR s-a incăpățânat s-o declare constituțională de sute de ori, inclusiv după ce a constatat că a fost adoptată de Guvernul Tudose fără să fi cerut avizul Consiliului Legislativ.

-Dacă din 73 844 pensii MApN avem un număr de 45 717 pensii mai mici de 5 000 lei. la MAI avem  din 89 910 pensii militare un număr de 34 056 pensii mai mici de  5 000 lei

In schimb, dacă  la MApN avem 5 496 pensii mai mari de 10 000 lei,  la MAI avem 5 594 pensii mai mari de 10 000 lei.

Vine zilele trecute domnul Miruță, noul ministru al Apărarii, și constată că există inechități in sistemul pensiilor militare și că acestea nu pot fi diminuate decât prin ridicarea cuantumului celor mai mici, dar nu sunt fonduri pentru un asemenea efort financiar. 

Cam așa au constatat și predecesorii dânsului din ultimii 9 ani, Nu au făcut nimic sau nu  au fost lăsati de specialiștii financiari din minister, care au avut alte priorități  de cheltuire a bugetului apărarii, pe lângă cele necesare inzestrării armatei:

– ciucanii și-au instituit titlul de veteran in teatrele de operatii pentru cei care au indeplinit cel puțin 120 de zile in asemenea misiuni- vezi Legea 168/2020,  cu 1 000 lei pe cap de veteran  in activitate sau pensionar.

-anual au fost restituite miliarde de  lei la bugetul de stat pentru alte cheltuieli ale Guvernului, bani proveniți din plafonarea pensiilor militare 

-nimeni nu evidețiază cât din cheltuielile cu pensiile militare reprezintă contribuția de 25% din solda lunară brută, CIBS, pe care militarii in activitate o varsă lunar la Bugetul de stat,  in loc să se instituie un Fond pentru pensiile militare. Ni se vântură lozinca mult rostogolită prin presă că intreaga pensie militară este plătită integral din bugetul de stat constituit din impozitele și taxele plătite de cetățeni.

Ce ar fi dacă ministrii si directorii instituțiilor de apărare ar disciplina și activitatea financiară a direcțiilor de profil din subordinea lor ?


CPS a MApN 

       Total pensii  nete  in oct. 2025, la CPS a MApN=73 844


                                                  CPS a MAI

   Total pensii  nete  in oct. 2025 la CPS a MAI= 89 910

Citeste pe larg

Bogdan Licu

Cristian Deliorga

Mihaai Busuioc

Gheorghe Stan



Ei sunt judecătorii CCR care blochează intrarea in vigoare a  legii pensiilor pentru magistrați

Se zvoneste că legea va trece de CCR cu o majoritate de 5-4 sau de 6-3.

Dar, ca să intre in vigoare de la data de 01 01 2026, termen prevăzut in cuprinsul legii, termen de care depind alte câteva termene de aplicare etapizată in decursul anilor, trebuie ca până la orele 24,00  ale zilei de  29 12 2025  să se producă următoarele  evenimente.

1. CCR se intrunește in ședință la orele 13.00.

2. Decizia de respingere a obiecțiunilor formulate de ICCJ trebuie motivată, iar Motivarea să fie publicată imediat in MO, in condițiile in care termenul de motivare este de 30 de zile.

3. Președintele Nicușor Dan trebuie să emită in același timp decret de promulgare a legii.

3. Legea promulgată trebuie publicată in MO până la miezul nopții, pentru a intra in vigoare peste 3 zile, adică pe 01 01 2026.

Cel mai probabil, legea va intra in vigoare in cursul lunii ianuarie, urmând ca și celelalte termene de aplicare să de decaleze. Astfel, cade termenul din cuprinsul legii, așa cum a căzut și termenul de 01 04 2001, pentru intrarea in vigoare a  Legii nr, 164/2001 privind pensiile militare.

In caz că vor fi admise parțial unele obiecțiuni formulate de ICCJ, termenul de intrare in vigoare se va prelungi mai mult și va fi reformulat cu prilejul reexaminării legii in Parlament.

Intre timp, in cursul lunii ianuarie, Guvernul va elabora și proiectul legii de modifiare a legii pensiilor militare, pe aceleași principii care au stat la baza pensiilor pentru magistrați, respectiv creșterea vârstei de pensionare către 65 de ani și  plafonarea cuantumului la 70% din ultima soldă netă actualizată, astfel incât proiectul  să intre in dezbatere parlamentară in sesiunea din februarie 2026. 

Pentru ca și pensile militare in plată să fie plafonate la 70% dim ultima soldă lunară netă actualizată, ar trebui ca mai intâi legea să prevadă actualizarea lor la valorile soldelor de grad și funcție prezente pentru personalul militar in activitate. 

Plafonarea la 70% temperează majorarea prin actualizare.

La mulți ani!

UPDATE

Din lipsă de cvorum, au lipsit aceiași 4 judecători, decizia CCR s-a amanat pe 16 ianuarie 2026. 

Să vedem ! Dacă judecătorii blochiști vor lipsi din nou ce se va intâmpla? 


Citeste pe larg

Bogdan Licu

Cristian Deliorga

Mihaai Busuioc

Gheorghe Stan



Ei sunt judecătorii CCR care blochează intrarea in vigoare a  legii pensiilor pentru magistrați

Se zvoneste că legea va trece de CCR cu o majoritate de 5-4 sau de 6-3.

Dar, ca să intre in vigoare de la data de 01 01 2026, termen prevăzut in cuprinsul legii, termen de care depind alte câteva termene de aplicare etapizată in decursul anilor, trebuie ca până la orele 24,00  ale zilei de  29 12 2025  să se producă următoarele  evenimente.

1. CCR se intrunește in ședință la orele 13.00.

2. Decizia de respingere a obiecțiunilor formulate de ICCJ trebuie motivată, iar Motivarea să fie publicată imediat in MO, in condițiile in care termenul de motivare este de 30 de zile.

3. Președintele Nicușor Dan trebuie să emită in același timp decret de promulgare a legii.

3. Legea promulgată trebuie publicată in MO până la miezul nopții, pentru a intra in vigoare peste 3 zile, adică pe 01 01 2026.

Cel mai probabil, legea va intra in vigoare in cursul lunii ianuarie, urmând ca și celelalte termene de aplicare să de decaleze. Astfel, cade termenul din cuprinsul legii, așa cum a căzut și termenul de 01 04 2001, pentru intrarea in vigoare a  Legii nr, 164/2001 privind pensiile militare.

In caz că vor fi admise parțial unele obiecțiuni formulate de ICCJ, termenul de intrare in vigoare se va prelungi mai mult și va fi reformulat cu prilejul reexaminării legii in Parlament.

Intre timp, in cursul lunii ianuarie, Guvernul va elabora și proiectul legii de modifiare a legii pensiilor militare, pe aceleași principii care au stat la baza pensiilor pentru magistrați, respectiv creșterea vârstei de pensionare către 65 de ani și  plafonarea cuantumului la 70% din ultima soldă netă actualizată, astfel incât proiectul  să intre in dezbatere parlamentară in sesiunea din februarie 2026. 

Pentru ca și pensile militare in plată să fie plafonate la 70% dim ultima soldă lunară netă actualizată, ar trebui ca mai intâi legea să prevadă actualizarea lor la valorile soldelor de grad și funcție prezente pentru personalul militar in activitate. 

Plafonarea la 70% temperează majorarea prin actualizare.

La mulți ani!

UPDATE

Din lipsă de cvorum, au lipsit aceiași 4 judecători, decizia CCR s-a amanat pe 16 ianuarie 2026. 

Să vedem ! Dacă judecătorii blochiști vor lipsi din nou ce se va intâmpla? 


Citeste pe larg

Bogdan Licu

Cristian Deliorga

Mihaai Busuioc

Gheorghe Stan



Ei sunt judecătorii CCR care blochează intrarea in vigoare a  legii pensiilor pentru magistrați

Se zvoneste că legea va trece de CCR cu o majoritate de 5-4 sau de 6-3.

Dar, ca să intre in vigoare de la data de 01 01 2026, termen prevăzut in cuprinsul legii, termen de care depind alte câteva termene de aplicare etapizată in decursul anilor, trebuie ca până la orele 24,00  ale zilei de  29 12 2025  să se producă următoarele  evenimente.

1. CCR se intrunește in ședință la orele 13.00.

2. Decizia de respingere a obiecțiunilor formulate de ICCJ trebuie motivată, iar Motivarea să fie publicată imediat in MO, in condițiile in care termenul de motivare este de 30 de zile.

3. Președintele Nicușor Dan trebuie să emită in același timp decret de promulgare a legii.

3. Legea promulgată trebuie publicată in MO până la miezul nopții, pentru a intra in vigoare peste 3 zile, adică pe 01 01 2026.

Cel mai probabil, legea va intra in vigoare in cursul lunii ianuarie, urmând ca și celelalte termene de aplicare să de decaleze. Astfel, cade termenul din cuprinsul legii, așa cum a căzut și termenul de 01 04 2001, pentru intrarea in vigoare a  Legii nr, 164/2001 privind pensiile militare.

In caz că vor fi admise parțial unele obiecțiuni formulate de ICCJ, termenul de intrare in vigoare se va prelungi mai mult și va fi reformulat cu prilejul reexaminării legii in Parlament.

Intre timp, in cursul lunii ianuarie, Guvernul va elabora și proiectul legii de modifiare a legii pensiilor militare, pe aceleași principii care au stat la baza pensiilor pentru magistrați, respectiv creșterea vârstei de pensionare către 65 de ani și  plafonarea cuantumului la 70% din ultima soldă netă actualizată, astfel incât proiectul  să intre in dezbatere parlamentară in sesiunea din februarie 2026. 

Pentru ca și pensile militare in plată să fie plafonate la 70% dim ultima soldă lunară netă actualizată, ar trebui ca mai intâi legea să prevadă actualizarea lor la valorile soldelor de grad și funcție prezente pentru personalul militar in activitate. 

Plafonarea la 70% temperează majorarea prin actualizare.

La mulți ani!

UPDATE

Din lipsă de cvorum, au lipsit aceiași 4 judecători, decizia CCR s-a amanat pe 16 ianuarie 2026. 

Să vedem ! Dacă judecătorii blochiști vor lipsi din nou ce se va intâmpla? 


Citeste pe larg