De interes sunt recomandările de la punctul III din materialul de mai jos, respectiv cum trebuie să se acționeze înainte și după data de 23 februarie 2023.
Criticile privind discriminările introduse în lege prin OUG nr. 59/2017 au fost respinse în câteva decizii al CCR și nu are rost să mai insistăm asupra lor.
%20-%20huhurez2013@gmail.com%20-%20Gmail%20-%20mail.google.com.png)
In ziua de 7 februarie 2023, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 103 DECIZIA CCR nr. 649 din 15 decembrie 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, 14, 15, 16, 19, 20, 22, ale art. 23 alin. (3) şi ale art. 25, 27-43 şi 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor (n.n.: aplicabilă și polițiștilor).
Pe scurt, la pct. 31 din Decizia CCR (vezi mai jos atașamentul pdf) se menționează: (…) Astfel, principalele modalităţi de stabilire şi recuperare a prejudiciului produs angajatorului – atât în cazul răspunderii patrimoniale, cât şi al obligaţiei de restituire – sunt învoiala părţilor şi acţiunea în justiţie. În situaţia în care părţile nu se înţeleg, respectiv când salariatul nu recunoaşte producerea pagubei ori nu este de acord cu valoarea acesteia, singura cale aflată la îndemâna angajatorului este aceea de a sesiza instanţa judecătorească în vederea obligării salariatului la repararea prejudiciului. Cu alte cuvinte, angajatorul nu poate obliga angajatul, prin propria sa decizie, să plătească despăgubirile pentru pagubele produse. În cazul în care nu există consens între aceştia cu privire la existenţa pagubei şi/sau asupra întinderii acesteia, angajatorul trebuie să apeleze la instanţa judecătorească. Numai în măsura în care se pronunţă o hotărâre judecătorească definitivă favorabilă angajatorului, iar creanţa nu este executată de bunăvoie, angajatorul poate apela la un executor judecătoresc pentru executarea silită a creanţei sale. Prin urmare, o procedură internă nu are aptitudinea de a stabili ea însăşi existenţa prejudiciului, a întinderii sale, a culpei angajatului, cu consecinţa emiterii unui act având caracter de titlu executoriu (…).
Altfel spus, deciziile cu impact pecuniar ale comisiilor de cercetare administrativă din unități nu se vor putea impune polițiștilor/militarilor din oficiu, ci doar cu acordul acestora sau printr-o hotărâre a instanței de judecată competente.
BIROUL EXECUTIV – FSNPPC
Pe data 23 02 2023 Curtea Constituțională judecă excepția extrinsecă de neconstituționalitate a OUG nr. 59/2017, ordonanță prin care gestionarii bugetelor instituțiilor din sistemul de apărare și-au propus să facă economii din fondurile destinate pentru pensii, în detrimentul tuturor pensionarilor, prin eliminarea ACTUALIZĂRII pensiilor militare și prin limitarea noilor pensii militare la cuantumul net al soldelor din baza de calcul.
Au trebuit să treacă mulți ani până când un brav pensionar al CPS din MAI din județul Dâmbovița, dar și alți colegi de-ai săi din întreaga țară, au observat că Guvernul Tudose nu a respectat procedura de adoptare a OUG nr. 59/04 08 2017, respectiv ca la data adoptării să fi sesizat deja Consiliul Legislativ pentru aviz. Doar Sindicatul polițiștilor „Diamantul” a mai fost interesat de identificarea și mediatizarea pe rețelele sociale a acestei acțiuni de verificare a constituționalității OUG 59/2017.
Jurisprudența CCR arată că o asemenea excepție a fost admisă când inițiatorii au motivat-o documentat, efectele ordonanței încetând să mai opereze de la data publicării deciziei CCR în Monitorul Oficial. Ultimul exemplu este cel din data de 31 01 2023, când OUG nr. 50/2021 a fost declarată neconstituțională, în ansamblul său, pentru că la data adoptării nu s-a cerut avizul Consiliului Economic și Social.
Autorul excepției de neconstituționalitate a OUG nr. 59/2017 a urmat calea unei acțiuni de competența completelor pentru conflictele de muncă și asigurări sociale din tribunale, potrivit articolelor 100-105 din Legea 223/2015, nu calea contenciosului administrativ reglementată de art. 9 din Legea nr. 554/2004.
In baza capului nr. 2 de cerere, în care reclamantul a cerut și motivat excepția de neconstituționalitate, capăt subsidiar cererii principale a litigiului, tribunalul a sesizat Curtea Constituțională prin Incheierea pe care am publicat-o AICI
