Doar vineri, 30 06 2023, ICCJ mai poate sesiza CCR pentru controlul constituționalitatii legii de modificare a legilor care reglementeaza pensiile de serviciu.
Auto Adăugat de WPeMatico
Fată de ședința din luna martie, în lista dosarelor rămase în pronunțare pe excepția de neconstituționalitate a OUG nr. 59/2017 s-a mai adăugat unul, la punctul 6, dosar dezbătut în ședința din 04 04 2023.
Țuțuianu, țuțerul guleraților în acțiunea de emitere a OUG 59/2017, a fost dat afară din partid de Dragnea și recuperat Ciucă, numindu-l anul trecut secretar general adjunct al Guvernului . |
Curtea Constituțională
Ședinţa de plen din 20 aprilie 2023
– Dosare în pronunţare –
6. Dosar nr.3285D/2019
Tribunalul Vrancea
Dosar nr. 1.147/91/2019 – Excepția de neconst. a disp. art.VII din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.59/2017
47 privind modificarea și completarea unor acte
normative din domeniul pensiilor de serviciu
9. Dosar nr.1517D/2020
Tribunalul Arad
Dosar nr.854/108/2020
(conexat cu 68 de dosare:
-1. Dosar nr.1599D/2020
– Excepția de neconst. a disp. art.VⅡ
pct.3 din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr.59/2017 privind
modificarea și completarea unor acte
normative din domeniul pensiilor de serviciu prin care au fost modificate dispozițiile art.60 din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat
Listra dosarelor poate fi consultată aici
Fată de ședința din luna martie, în lista dosarelor rămase în pronunțare pe excepția de neconstituționalitate a OUG nr. 59/2017 s-a mai adăugat unul, la punctul 6, dosar dezbătut în ședința din 04 04 2023.
Curtea Constituțională
Ședinţa de plen din 20 aprilie 2023
– Dosare în pronunţare –
1. Dosar nr.2970D/2019
Curtea de Apel Bucureşti
Dosar nr. 1.191/2/CAF/2019 – Excepţia de neconst. a disp. art.17 alin.(1) lit.e)
din Legea nr.248/2013 privind organizarea și
funcționarea Consiliului Economic și Social, exclusiv teza referitoare la instituția Primministrului
2. Dosar nr.1813D/2019
Tribunalul Brăila
Dosar nr. 30.218/3/2018 – Excepţia de neconst. a disp. art.2745 lit.d) din
Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului
3. Dosar nr.2125D/2019
Tribunalul Bacău
Dosar nr. 2.003/110/2018/a3 – Excepția de neconst. a disp. art.62 alin.(1) din
Legea nr85/2014 privind procedurile de
prevenire a insolvenței și de insolvență
4. Dosar nr.2303D/2019
Judecătoria Timişoara
Dosar nr. 8.551/325/2019 –Excepția de neconst. a disp. art.101 alin.(1)
pct.8 din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr.195/2002 privind circulația pe drumurile
publice
5. Dosar nr.2611D/2019
Judecătoria Oradea
Dosar nr.9.722/271/2019/a1
(conexat cu:
Dosar nr.320D/2020
Judecătoria Podu Turcului
Dosar nr. 1.187/829/2019,
Dosar nr.1856D/2020
Judecătoria Oradea
Dosar nr.9.899/271/2020/a1)
–
Dosar nr. 1.147/91/2019 ) Excepţia de neconst. a disp. art.378 alin.(1)
lit.c) din Codul penal
6. Dosar nr.3285D/2019
Tribunalul Vrancea
Dosar nr. 1.147/91/2019 – Excepția de neconst. a disp. art.VII din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.59/2017
47 privind modificarea și completarea unor acte
normative din domeniul pensiilor de serviciu
7. Dosar nr.3288D/2019
Judecătoria Iași
Dosar nr. 14.461/245/2018. – Excepția de neconst. a disp. art.159 alin.(3)
teza finală din Codul penal, precum și ale
art.386 alin.(2) din Codul de procedură penală
8. Dosar nr.2982D/2019
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dosar nr.1.679/1/2019 – Excepția de neconst. a disp. art.22 lit.d) din
Legea nr.51/1991 privind securitatea națională
a României
9. Dosar nr.1517D/2020
Tribunalul Arad
Dosar nr.854/108/2020
(conexat cu:
-1. Dosar nr.1599D/2020
– Excepția de neconst. a disp. art.VⅡ
pct.3 din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr.59/2017 privind
modificarea și completarea unor acte
normative din domeniul pensiilor de serviciu prin care au fost modificate dispozițiile art.60 din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat
Tribunalul Dolj
Dosar nr.2.331/63/2020,
-2 Dosar nr.1609D/2020
Tribunalul Mureş
Dosar nr.1.804/102/2019*/a1,
-3. Dosar nr.1697D/2020
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.161/83/2020,
-4 Dosar nr.1699D/2020
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.415/83/2020,
-5 Dosar nr.1878D/2020
Curtea de Apel Oradea
Dosar nr.599/83/2019,
-6 Dosar nr.1879D/2020
Tribunalul Mehedinți
Dosar nr.967/101/2020,
-7 Dosar nr.1914D/2020
Tribunalul Mureş
Dosar nr.2.525/102/2019/a1,
-8 Dosar nr.1966D/2020
Tribunalul Iași
Dosar nr.3.415/99/2019,
-9 Dosar nr.91D/2021
Tribunalul Bucureşti
Dosar nr.34.747/3/2019,
-10 Dosar nr.174D/2021
Tribunalul Bucureşti
Dosar nr.11.193/3/2020 ,
-11 Dosar nr.189D/2021
Tribunalul Bucureşti
Dosar nr.15.880/3/2020 ,
-12 Dosar nr.279D/2021
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.665/83/2020,
-13 Dosar nr.280D/2021
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.667/83/2020,
-14 Dosar nr.281D/2021
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.712/83/2020
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.713/83/2020
-16 Dosar nr.283D/2021
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.764/83/2020
-17 Dosar nr.284D/2021
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.765/83/2020
-18 Dosar nr.285D/2021
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.1.447/83/2020
-19 Dosar nr.291D/2021
Tribunalul Dolj
Dosar nr.4.620/63/2020
-20 Dosar nr.408D/2021
Tribunalul Bihor
Dosar nr.2.074/111/2020
-21 Dosar nr.705D/2021
Curtea de Apel Craiova
Dosar nr.5.644/63/2019
-22 Dosar nr.755D/2021
Curtea de Apel Craiova
Dosar nr.2.837/63/2019
-23 Dosar nr.762D/2021
Tribunalul Giurgiu
Dosar nr.968/122/2020
-24 Dosar nr.776D/2021
Tribunalul Harghita
Dosar nr.811/96/2020
-25 Dosar nr.780D/2021
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.1.112/83/2020
-26 Dosar nr.781D/2021
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.969/83/2020
-27 Dosar nr.783D/2021
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.755/83/2020
-28 Dosar nr.821D/2021
Curtea de Apel Bacău
Dosar nr.516/103/2020
-29 Dosar nr.1088D/2021
Curtea de Apel Braşov
Dosar nr.2.787/62/2020
-30 Dosar nr.1512D/2021
Curtea de Apel Braşov
Dosar nr.3.638/62/2019
-31 Dosar nr.1641D/2021
Curtea de Apel Oradea
Dosar nr.2.412/83/2019
-32 Dosar nr.1801D/2021
Tribunalul Dâmboviţa
Dosar nr.6.840/120/2020
-33 Dosar nr.1946D/2021
Curtea de Apel Braşov
Dosar nr
.2.470/62/2019
-34 Dosar nr.2471D/2021
Tribunalul Braşov
Dosar nr.3.740/62/2020
-35 Dosar nr.2517D/2021
Tribunalul Dolj
Dosar nr.8.726/63/2020
36. Dosar nr.2532D/2021
Tribunalul Constanţa
Dosar nr.7.822/118/2020
-37 Dosar nr.2534D/2021
Tribunalul Sibiu
Dosar nr.1.407/85/2020
-38 Dosar nr.2851D/2021
Curtea de Apel Constanţa
Dosar nr.318/118/2020
-39 Dosar nr.2852D/2021
Curtea de Apel Constanța
Dosar nr.4.263/118/2020
-40 Dosar nr.2900D/2021
Tribunalul Timiş
Dosar nr.2.055/30/2020
-41 Dosar nr.2933D/2021
Curtea de Apel Suceava
Dosar nr.2.841/86/2020
-42 Dosar nr.3109D/2021
Tribunalul Neamţ
Dosar nr.1.338/103/2020
-43 Dosar nr.3270D/2021
Curtea de Apel Oradea
Dosar nr.791/83/2020
-44 Dosar nr.3304D/2021
Tribunalul Galaţi
Dosar nr
.3.596/121/2020
-45 Dosar nr.3334D/2021
Curtea de Apel Constanţa
Dosar nr.5.727/118/2020
-46 Dosar nr.3521D/2021
Curtea de Apel Iaşi
Dosar nr. 2.286/99/2021
-47 Dosar nr.3524D/2021
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.1.667/83/2021
-48 Dosar nr.3537D/2021
Tribunalul Iaşi
Dosar nr.4.305/99/2020
-49 Dosar nr.237D/2022
Curtea de Apel Iaşi
Dosar nr.4.641/99/2020
-50 Dosar nr.275D/2022
Tribunalul Iaşi
Dosar nr.3.275/99/2020
51 Dosar nr.276D/2022
Tribunalul Iaşi
Dosar nr.4.571/99/2020
-52 Dosar nr.277D/2022
Tribunalul Iaşi
Dosar nr.4.693/99/2020
-53 Dosar nr.278D/2022
Tribunalul Iaşi
Dosar nr.6.160/99/2020
-54 Dosar nr.371D/2022
Tribunalul Brașov
Dosar nr.2.917/62/2021
-55 Dosar nr.372D/2022
Tribunalul Brașov
Dosar nr.2.921/62/2021
-56 Dosar nr.373D/2022
Tribunalul Brașov
Dosar nr.2.923/62/2021
-57 Dosar nr.374D/2022
Tribunalul Brașov
Dosar nr.3.158/62/2021
-58 Dosar nr.385D/2022
Tribunalul Dolj
Dosar nr.5.490/63/2021
-59 Dosar nr.396D/2022
Tribunalul Covasna
Dosar nr.895/119/2021
-60 Dosar nr.596D/2022
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.1.234/83/2021
-61 Dosar nr.597D/2022
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.1.235/83/2021
-62 Dosar nr.598D/2022
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.1.232/83/2021
-63 Dosar nr.739D/2022
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.297/83/2021
-64 Dosar nr.740D/2022
Tribunalul Timiş
Dosar nr.2.075/30/2021
-65 Dosar nr.763D/2022
Tribunalul Iaşi
Dosar nr.1.114/99/2021
-66 Dosar nr.899D/2022
Tribunalul Braşov
Dosar nr.2.694/62/2021,
-67 Dosar nr.900D/2022
Curtea de Apel Bacău
Dosar nr.2.456/110/2019 )
Pagina de comunicate ale CCR poate fi accesată AICI
Vom avea un cumunicat dacă soluția CCR va fi de admitere a obiecțiilor de necostituționalitate formulate în cele 68 de dosare conexate după dezbaterea din 23 02 2023 (vezi lista AICI) și constată că OUG 59/2017 privind pensiile speciale este neconstituțională în integralitatea ei.
Nu va fi comunicat dacă excepțiile vor fi respinse.
Bizar este că la un dosar care ridică excepție numai pentru Art. VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017, cum este Dosarul nr. 1517D/2020, au conexat și dosare care contestă constituționalitatea întregii ordonanțe.
Dacă le-au conexat, pentru toate va fi aceeași decizie.
Ședinţa de plen din 21 martie 2023
Dosare în pronunţare –
6. Dosar nr.1517D/2020
Tribunalul Arad
Dosar nr.854/108/2020
(conexat cu:
-1. Dosar nr.1599D/2020
– Excepția de neconst. a disp. art.VⅡ
pct.3 din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr.59/2017 privind
modificarea și completarea unor acte
normative din domeniul pensiilor de serviciu prin care au fost modificate dispozițiile art.60 din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat
Tribunalul Dolj
Dosar nr.2.331/63/2020,
-2 Dosar nr.1609D/2020
Tribunalul Mureş
Dosar nr.1.804/102/2019*/a1,
-3. Dosar nr.1697D/2020
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.161/83/2020,
-4 Dosar nr.1699D/2020
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.415/83/2020,
-5 Dosar nr.1878D/2020
Curtea de Apel Oradea
Dosar nr.599/83/2019,
-6 Dosar nr.1879D/2020
Tribunalul Mehedinți
Dosar nr.967/101/2020,
-7 Dosar nr.1914D/2020
Tribunalul Mureş
Dosar nr.2.525/102/2019/a1,
-8 Dosar nr.1966D/2020
Tribunalul Iași
Dosar nr.3.415/99/2019,
-9 Dosar nr.91D/2021
Tribunalul Bucureşti
Dosar nr.34.747/3/2019,
-10 Dosar nr.174D/2021
Tribunalul Bucureşti
Dosar nr.11.193/3/2020 ,
-11 Dosar nr.189D/2021
Tribunalul Bucureşti
Dosar nr.15.880/3/2020 ,
-12 Dosar nr.279D/2021
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.665/83/2020,
-13 Dosar nr.280D/2021
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.667/83/2020,
-14 Dosar nr.281D/2021
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.712/83/2020
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.713/83/2020
-16 Dosar nr.283D/2021
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.764/83/2020
-17 Dosar nr.284D/2021
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.765/83/2020
-18 Dosar nr.285D/2021
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.1.447/83/2020
-19 Dosar nr.291D/2021
Tribunalul Dolj
Dosar nr.4.620/63/2020
-20 Dosar nr.408D/2021
Tribunalul Bihor
Dosar nr.2.074/111/2020
-21 Dosar nr.705D/2021
Curtea de Apel Craiova
Dosar nr.5.644/63/2019
-22 Dosar nr.755D/2021
Curtea de Apel Craiova
Dosar nr.2.837/63/2019
-23 Dosar nr.762D/2021
Tribunalul Giurgiu
Dosar nr.968/122/2020
-24 Dosar nr.776D/2021
Tribunalul Harghita
Dosar nr.811/96/2020
-25 Dosar nr.780D/2021
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.1.112/83/2020
-26 Dosar nr.781D/2021
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.969/83/2020
-27 Dosar nr.783D/2021
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.755/83/2020
-28 Dosar nr.821D/2021
Curtea de Apel Bacău
Dosar nr.516/103/2020
-29 Dosar nr.1088D/2021
Curtea de Apel Braşov
Dosar nr.2.787/62/2020
-30 Dosar nr.1512D/2021
Curtea de Apel Braşov
Dosar nr.3.638/62/2019
-31 Dosar nr.1641D/2021
Curtea de Apel Oradea
Dosar nr.2.412/83/2019
-32 Dosar nr.1801D/2021
Tribunalul Dâmboviţa
Dosar nr.6.840/120/2020
-33 Dosar nr.1946D/2021
Curtea de Apel Braşov
Dosar nr
.2.470/62/2019
-34 Dosar nr.2471D/2021
Tribunalul Braşov
Dosar nr.3.740/62/2020
-35 Dosar nr.2517D/2021
Tribunalul Dolj
Dosar nr.8.726/63/2020
36. Dosar nr.2532D/2021
Tribunalul Constanţa
Dosar nr.7.822/118/2020
-37 Dosar nr.2534D/2021
Tribunalul Sibiu
Dosar nr.1.407/85/2020
-38 Dosar nr.2851D/2021
Curtea de Apel Constanţa
Dosar nr.318/118/2020
-39 Dosar nr.2852D/2021
Curtea de Apel Constanța
Dosar nr.4.263/118/2020
-40 Dosar nr.2900D/2021
Tribunalul Timiş
Dosar nr.2.055/30/2020
-41 Dosar nr.2933D/2021
Curtea de Apel Suceava
Dosar nr.2.841/86/2020
-42 Dosar nr.3109D/2021
Tribunalul Neamţ
Dosar nr.1.338/103/2020
-43 Dosar nr.3270D/2021
Curtea de Apel Oradea
Dosar nr.791/83/2020
-44 Dosar nr.3304D/2021
Tribunalul Galaţi
Dosar nr
.3.596/121/2020
-45 Dosar nr.3334D/2021
Curtea de Apel Constanţa
Dosar nr.5.727/118/2020
-46 Dosar nr.3521D/2021
Curtea de Apel Iaşi
Dosar nr. 2.286/99/2021
-47 Dosar nr.3524D/2021
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.1.667/83/2021
-48 Dosar nr.3537D/2021
Tribunalul Iaşi
Dosar nr.4.305/99/2020
-49 Dosar nr.237D/2022
Curtea de Apel Iaşi
Dosar nr.4.641/99/2020
-50 Dosar nr.275D/2022
Tribunalul Iaşi
Dosar nr.3.275/99/2020
51 Dosar nr.276D/2022
Tribunalul Iaşi
Dosar nr.4.571/99/2020
-52 Dosar nr.277D/2022
Tribunalul Iaşi
Dosar nr.4.693/99/2020
-53 Dosar nr.278D/2022
Tribunalul Iaşi
Dosar nr.6.160/99/2020
-54 Dosar nr.371D/2022
Tribunalul Brașov
Dosar nr.2.917/62/2021
-55 Dosar nr.372D/2022
Tribunalul Brașov
Dosar nr.2.921/62/2021
-56 Dosar nr.373D/2022
Tribunalul Brașov
Dosar nr.2.923/62/2021
-57 Dosar nr.374D/2022
Tribunalul Brașov
Dosar nr.3.158/62/2021
-58 Dosar nr.385D/2022
Tribunalul Dolj
Dosar nr.5.490/63/2021
-59 Dosar nr.396D/2022
Tribunalul Covasna
Dosar nr.895/119/2021
-60 Dosar nr.596D/2022
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.1.234/83/2021
-61 Dosar nr.597D/2022
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.1.235/83/2021
-62 Dosar nr.598D/2022
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.1.232/83/2021
-63 Dosar nr.739D/2022
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.297/83/2021
-64 Dosar nr.740D/2022
Tribunalul Timiş
Dosar nr.2.075/30/2021
-65 Dosar nr.763D/2022
Tribunalul Iaşi
Dosar nr.1.114/99/2021
-66 Dosar nr.899D/2022
Tribunalul Braşov
Dosar nr.2.694/62/2021,
-67 Dosar nr.900D/2022
Curtea de Apel Bacău
Dosar nr.2.456/110/2019 )
Reiau publicarea acestui material documentar publicat pe site-ul CCR de simpaticul Benke Károly, magistrat asistent al CCR și formator al Institutului Național al Magistraturii.
Uzerul @Mircea, cel care a semnalat materialul, ne-a asigurat că are și el pe rolul CCR o excepție formulată în spiritul acestui material împotriva OUG 59/2017.
In cazul în care instanțele vor respinge acțiunile principale aflate pe rol, în așteptarea Deciziei CCR din 21 03 2023, pe motiv că aceleași dispoziții din art. VII al OUG 59/2017 sunt reluate în art. 84 al OUG nr. 114/2018, materialul documentar, la care se adaugă motivările din topicul „Art. 84 din OUG nr. 114/2018, fiind dispoziție modificatoare și de completare a textelor introduse de OUG 59/2017 în Legea nr. 223/2015, este și el lovit de neconstituționalitate” va putea fi folosit pentru a formula excepții de neconstituționalitate a acelui articol de ordonanță care, ca și OUG nr.59/2017, zădărnicește aplicarea unei dispoziții din Legea nr. 223/2015, articol care reglementa actualizarea pensiilor militare.
Cei care au un interes, în sens procedural, pot folosi acest material și pentru a formula excepții împotriva unor dispoziții din art. 40 al OUG nr. 57/2015 care au zădărnicit aplicarea formei inițiale a L 223/2015. Nu trebuie atacat, la grămadă, întreg art. 40, pentru că unele precizări din el, cu referire la actualizarea elementelor salariale la momentul recalculării, nu la momentul trecerii în rezervă, a se vedea articolele 109 și 110, au fost necesare.
Structurile asociative care și-au făcut un merit din revendicările gălăgioase în privința aducerii L 223/2015 la forma inițială au avut acest instrument constituțional la îndemână și nu au știut să-l folosească.
Din câteva comentarii de pe blog, sau de pe alte site-uri, am observat că se încearcă bagatelizarea acestui excelent material documentar.
Prezentul topic este încă un semnal pentru instituțiile militare că trebuie să gândească rapid o reglementare reformatoare a pensiilor militare, înainte de a suporta tăvălugul deciziilor CCR.
Benke Károly, magistrat asistent al CCR |
Curtea de Apel Timișoara
Dosar nr. 545/29/2022
SANDOVICI VASILICA | Reclamant |
GUVERNUL ROMÂNIEI | Pârât |
MINISTERUL FINANŢELOR | Intervenient în numele altei persoane |
|
Material preluat de pe juridice.ro
„În 1 martie 2023 a fost publicată în Monitorul Oficial o nouă decizie pronunțată de Curtea Constituțională în materia contenciosului administrativ – Decizia nr. 664/2022.
Deși este o soluție de respingere și care nu se abate de la jurisprudența anterioară a Curții, Decizia nr. 664/2022 readuce sub lupă un subiect relevant și poate mai puțin cunoscut – acțiunile împotriva ordonanțelor Guvernului formulate în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Aspectele esențiale privind modul de funcționare al acestor acțiuni (1) precum și principalele considerente relevante din Decizia nr. 664/2022 (2) sunt prezentate pe scurt mai jos.
1. Acțiunile împotriva ordonanțelor Guvernului – când și cum sunt utilizate?
Art. 9 din Legea contenciosului administrativ este dedicat în exclusivitate acestei categorii mai bizare de acțiuni, denumite în mod contraintuitiv „acțiuni împotriva ordonanțelor Guvernului”. În ciuda denumirii, ele nu au ca obiect ordonanțe ale Guvernului. Nu se poate solicita așadar în temeiul art. 9 chiar anularea sau suspendarea unei ordonanțe a Guvernului (simplă sau de urgență).
În realitate, art. 9 vizează situațiile în care drepturile sau interesele legitime ale unei persoane sunt vătămate ca urmare a unei dispoziții neconstituționale dintr-o ordonanță a Guvernului. Esențial așadar este să existe o ordonanță simplă sau de urgență care să cuprindă una sau mai multe dispoziții neconstituționale. Obiectul acțiunii în contencios nu poate fi însă constatarea neconstituționalității – acest tip de analiză poate fi făcut doar de Curtea Constituțională.
În schimb, obiectul acțiunii în contencios va putea fi: (i) acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin dispozițiile neconstituționale, (ii) anularea actelor administrative emise în baza dispozițiilor neconstituționale sau (iii) obligarea autorității publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei operațiuni administrative. Specificul acțiunii formulate în temeiul art. 9 din Legea contenciosului administrativ este că cererea de chemare în judecată trebuie însoțită de o excepție de neconstituționalitate.
Soluționarea acțiunii urmează și ea o rută atipică. După verificarea condițiilor de admisibilitate a excepției, instanța de contencios va trimite excepția către Curtea Constituțională și va suspenda judecata cauzei (suspendare obligatorie). În cazul în care Curtea admite excepția, instanța de contencios va trece la soluționarea acțiunii pe fond. Dacă însă Curtea respinge excepția, acțiunea va fi în integralitate respinsă ca inadmisibilă – întrucât existența unei (sau mai multor) dispoziții neconstituționale este chiar premisa acestui tip de acțiune.
În fine, în cazul acțiunilor introduse în temeiul art. 9 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ există și două beneficii importante: (i) acestea pot fi formulate oricând (nu există un termen de prescripție sau decădere aplicabil) și (ii) nu e necesară parcurgerea procedurii administrative prealabile.
În afară de situația descrisă mai sus – care reprezintă ipoteza clasică – art. 9 cuprinde în alineatul (4) și o ipoteză specială pentru persoanele vătămate care nu au introdus acțiune în contencios până la momentul publicării deciziei Curții Constituționale de declarare a neconstituționalității. Acestea beneficiază în temeiul art. 9 alin. (4) de un termen de decădere de 1 an pentru a introduce la rândul lor acțiune în fața instanței pentru a repara vătămările cauzate de dispozițiile neconstituționale. Termenul curge de la data publicării în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale. Această ipoteză a făcut obiectul Deciziei nr. 664/2022.
2. Decizia nr. 664/2022 – considerentele relevante
Decizia nr. 664/2022 a fost pronunțată ca urmare a unei excepții de neconstituționalitate ridicate de către Ministerul Justiției într-un dosar aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În esență, Ministerul Justiției a argumentat că prevederile art. 9 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ sunt neconstituționale – mai exact, contravin dispozițiilor art. 147 alin (4) din Constituția României care prevăd că deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.
În linie cu jurisprudența anterioară (Decizia nr. 4/2017, Decizia nr. 95/2018, Decizia nr. 402/2021), Curtea a considerat că prevederile art. 9 alin. (4) sunt constituționale. Persoanele vătămate pot beneficia așadar în continuare de termenul de 1 an în care să formuleze acțiune în contencios administrativ.
În cadrul Deciziei nr. 664/2022, Curtea a reținut următoarele aspecte relevante:
– Art. 9 din Legea contenciosului administrativ are caracterul unei norme speciale față de art. 8 din aceeași lege;
Pentru acțiunile formulate în temeiul art. 8 (adică acțiunile clasice în contencios administrativ), nu există o posibilitate echivalentă celei prevăzute în art. 9 alin. (4). În termeni simpli, pentru acțiunile clasice, o decizie de declarare a neconstituționalității poate avea impact numai în cauzele aflate pe rol la momentul publicării deciziei Curții Constituționale sau în cele soluționate definitiv, dar în care s-a invocat aceeași excepție în cauză (în temeiul revizuirii).
– În cadrul procedurii prevăzute de art. 9, decizia Curții Constituționale are efecte asupra admisibilității acțiunii în contencios – este, așadar, o condiție de admisibilitate;
– Reglementarea unei proceduri diferite pentru vătămările cauzate ca urmare a ordonanțelor Guvernului e determinată de adoptarea acestor acte de către Guvern pe calea delegării legislative;
– Contrar susținerilor autorului excepției, art. 9 alin. (4) nu constituie o repunere în termen a persoanei vătămate și nici nu conduce la o aplicare retroactivă a deciziei Curții Constituționale, ci este o limită temporală aplicată dreptului la acțiune.”
Irina Suătean, Senior Associate FILIP & COMPANY
Incă o dată să menționam elementele de identificare ale dosarului pentru a aduce mulțumire domnului pensionar al Casei de Pensii Sectoriale a MAI, domnul Sebănoiu V Bogdan, și avocatului său, pentru că, în premieră, au formulat această excepție de neconstituționalitate motivată pe nerespectarea de către Guvern a procedurii de adoptare a unei ordonanțe de urgență, respectiv nesolicitarea avizului Consiliului Legistativ, înainte de a adopta OUG nr. 59 din 04 08 2017. O armată de asociații ale rezerviștilor nu a fost capabilă să descopere acea lipsă de procedură, deși era vizibilă din documentele de la Fisa actului normativ de la Senat și Camera Deputaților – Pl x 310/2017.
Lista dosarelor care se judecă pe data de 23 februarie 2023.
Nu-mi venea să cred că exista o asemenea dovadă de neconstituționalitate a acelei ordonanțe când, pe 01 12 2022, de Ziua Națională a României, autorul excepției a anunțat în premieră pe blog ca are pe rolul CCR un dosar în care atacă extrinsec OUG 59/2017. Comentariul pe care-l prezint mai jos, pentru a fi citit și recitit, l-am ținut cap de afiș, spre disperarea celor care au impus eliminarea actualizării pensiilor militare, până când și câteva asociații asociative au ajuns să dea comunicate despre evenimentul de azi de la CCR.
Poate că dacă alt user, @Camaradul, nu-mi semnala atunci excelentul material documentar al magistratului asistent al CCR, Benke Károly, și nu anunța că are pe rolul unei instanțe din București o excepție deja admisă pentru înaintare la CCR, excepție motivată în baza recomandărilor din acel material, nici @Skoda nu se grăbea să facă publică isprava sa. Ii mulțumesc și sunt încrezător în reușita sa.
|
1 dec. 2022, 13:53
|
|||
|
La multi ani ROMANIA , si tuturor militarilor indiferent de arma ,nu am vrut sa mai comentez dar ce spune,,Camaradul” ma face sa cred ca mai exista luptatori pentru drepturile privind pensiile militare : personal am dosar la CCR, trimis de Tribunal din luna mai 2021 privind neconstitutionalitatea OUG.59/2017-nu pe articole,capitole,etc. ci INTEGRAL. Daca macar unul dintre noi(am aflat ca mai sunt dosare la CCR ptr.oug.59/2017)va avea castig, am impresia ca va urma o mare,,nucleara” in domeniul pensiilor militare .Cu stima
Postare de Skoda 4×4 pe huhurez.com la 1 dec. 2022, 13:53
Pe data de 23 02 2023 Curtea Constituțională judecă excepția extrinsecă de neconstituționalitate a OUG nr. 59/2017, ordonanță prin care gestionarii bugetelor instituțiilor din sistemul de apărare și-au propus să facă economii din fondurile destinate pentru pensii, în detrimentul tuturor pensionarilor, prin eliminarea ACTUALIZĂRII pensiilor militare și prin limitarea noilor pensii militare la cuantumul net al soldelor din baza de calcul.
Au trebuit să treacă mulți ani până când un brav pensionar al CPS din MAI din județul Dâmbovița, dar și alți colegi de-ai săi din întreaga țară, au observat că Guvernul Tudose nu a respectat procedura de adoptare a OUG nr. 59/04 08 2017, respectiv ca la data adoptării să fi sesizat deja Consiliul Legislativ pentru aviz. Doar Sindicatul polițiștilor „Diamantul” a mai fost interesat de identificarea și mediatizarea pe rețelele sociale a acestei acțiuni de verificare a constituționalității OUG 59/2017.
Jurisprudența CCR arată că o asemenea excepție a fost admisă când inițiatorii au motivat-o documentat, efectele ordonanței încetând să mai opereze de la data publicării deciziei CCR în Monitorul Oficial. Ultimul exemplu este cel din data de 31 01 2023, când OUG nr. 50/2021 a fost declarată neconstituțională, în ansamblul său, pentru că la data adoptării nu s-a cerut avizul Consiliului Economic și Social.
Autorul excepției de neconstituționalitate a OUG nr. 59/2017 a urmat calea unei acțiuni de competența completelor pentru conflictele de muncă și asigurări sociale din tribunale, potrivit articolelor 100-105 din Legea 223/2015, nu calea contenciosului administrativ reglementată de art. 9 din Legea nr. 554/2004.
In baza capului nr. 2 de cerere, în care reclamantul a cerut și motivat excepția de neconstituționalitate, capăt subsidiar cererii principale a litigiului, tribunalul a sesizat Curtea Constituțională prin Incheierea pe care am publicat-o AICI
Guvernul a încălcat procedura de adoptare a Ordonanțelor și în cazul OUG 57/2017, pentru modificarea L nr. 406/2001 privind indemnizația acordată șefului statului, ordonanță pentru care, deși a fost adoptată pe data de 04 08 2017, avizul Consiliului Legislativ a fost solicitat prin aceeași adresă nr. 183/07 08 2017, ca și pentru OUG nr. 59/2017 Vezi https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L207LG.pdf
S-au ivit multe descuții cu privire la efectele pe care le-ar produce constatarea neconstituționalității OUG 59/2017 asupra textelor din Legea nr. 223/2017 pe care le-a modificat sau completat. Trebuie să vedem dacă și în acest caz operează principiul din art. 64 din Legea nr. 24/2000 potrivit căruia un text de lege abrogat este definitiv abrogat.
Ar fi vorba de articolul 3 literele l) și m) privind definirea cuantumului brut și net al pensiei militare, de articolul 59 prin care gulerații au redenumit indexarea ca actualizare și au eliminat indexarea din anul deschiderii dreptului de pensie și de articolul 60 prin care au eliminat actualizarea pensiilor militare și au introdus un text care reglementează plafonarea cuantumului net al pensiei militare, calculat potrivit articolelor 28-30 și 108, la plafonul maxim dat de media soldelor nete din baza de calcul.
Răspunsul la această legitimă întrebare este dat chiar de Curtea Constituțională în Decizia nr. 206/2013 în ale cărei considerațiuni se rețin următoarele:
” 3. Efectul specific al deciziilor Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea normelor abrogatoare
Dispoziţiile legale de abrogare nu sunt exceptate de la controlul de constituţionalitate. Instanţa de contencios constituţional poate decide în legătură cu constituţionalitatea unei norme de abrogare, în condiţiile în care, pe de o parte, prezumţia de constituţionalitate a legii este o prezumţie relativă, iar, pe de altă parte, prevederile art.64 alin.(3) teza a doua din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare – potrivit cărora „Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ iniţial” -, se adresează legiuitorului, vizând activitatea de legiferare. În acest sens, Curtea s-a pronunţat atât prin Decizia nr.62/2007, cât şi prin alte decizii [de exemplu, Decizia nr.20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.72 din 18 februarie 2000, Decizia nr.778 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.465 din 6 iulie 2009, Decizia nr.783 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.404 din 15 iunie 2009, Decizia nr.414 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.291 din 4 mai 2010, Decizia nr.694 din 20 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.392 din 14 iunie 2010, şi Decizia nr.1.039 din 5 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.61 din 29 ianuarie 2013].
Curtea a reţinut, de principiu, că „art.146 lit.d) din Constituţie nu exceptează de la controlul de constituţionalitate dispoziţiile legale de abrogare şi că, în cazul constatării neconstituţionalităţii lor, acestea îşi încetează efectele juridice în condiţiile prevăzute de art.147 alin.(1) din Constituţie, iar prevederile legale care au format obiectul abrogării continuă să producă efecte”.
Efectele deciziilor Curţii Constituţionale sunt consacrate expres prin prevederile art.147 alin.(1) din Constituţie, potrivit cărora: „Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.
Efectul specific al deciziilor de constatare a neconstituţionalităţii dispoziţiilor legale de abrogare, precizat de Curtea Constituţională în considerentele deciziilor menţionate, dă expresie şi eficienţă – în situaţia particulară a constatării neconstituţionalităţii actului abrogator şi a lipsei intervenţiei Parlamentului sau Guvernului pentru punerea de acord a prevederilor neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei – normelor constituţionale cuprinse în art.142 alin.(1) care consacră rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei şi în art.147 alin.(4) care statuează că deciziile Curţii sunt general obligatorii.
Prin Decizia nr.62/2007, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art.I pct.56 din Legea nr.278/2006, partea referitoare la abrogarea art.205, 206 şi 207 din Codul penal, sunt neconstituţionale, deoarece, în esenţă, „prin abrogarea dispoziţiilor legale menţionate s-a creat un inadmisibil vid de reglementare, contrar dispoziţiei constituţionale care garantează demnitatea omului ca valoare supremă. În absenţa ocrotirii juridice prevăzute de art.205, 206 şi 207 din Codul penal, demnitatea, onoarea şi reputaţia persoanelor nu mai beneficiază de nicio altă formă de ocrotire juridică reală şi adecvată.” Or, a accepta că singurul efect al deciziei Curţii Constituţionale este acela al încetării efectelor juridice ale textului constatat ca fiind neconstituţional, în termen de 45 de zile de la publicarea deciziei în Monitorul Oficial al României, înseamnă a accepta că decizia Curţii Constituţionale nu are, în realitate, niciun efect, deoarece situaţia care a determinat constatarea neconstituţionalităţii va continua să subziste, respectiv demnitatea, onoarea şi reputaţia persoanelor nu vor beneficia, în continuare, de nicio formă de ocrotire juridică reală şi adecvată.
Curtea constată că în astfel de cazuri nu intervine o „abrogare a abrogării”, pentru a se putea reţine incidenţa dispoziţiilor art.64 alin.(3) teza a doua din Legea nr.24/2000 potrivit cărora „Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ iniţial” – dispoziţii opozabile legiuitorului în activitatea de legiferare -, ci este vorba de un efect specific al deciziilor de constatare a neconstituţionalităţii unei norme abrogatoare, efect întemeiat pe prevederile constituţionale ale art.142 alin.(1) care consacră rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei şi ale art.147 alin.(4), potrivit cărora deciziile Curţii sunt general obligatorii. De altfel, Curtea a evidenţiat în mod expres această distincţie în cuprinsul deciziilor nr.414/2010 şi nr.1.039/2012, reţinând că „acesta este un efect specific al pierderii legitimităţii constituţionale […], sancţiune diferită şi mult mai gravă decât o simplă abrogare a unui text normativ”.
De asemenea, Curtea reţine că, în afară de Decizia nr.62/2007, toate celelalte decizii ale sale prin care au fost constatate ca fiind neconstituţionale norme abrogatoare au avut ca efect imediat repunerea în vigoare a normelor abrogate, consecinţă necontestată nici în jurisprudenţa instanţei supreme.”
NOTĂ
Prin eliminarea din Legea nr. 223/2015 a textelor introduse prin OUG nr. 59/2017 reintră în vigoare dispozițiile inițiale ale articolelor 59 și 60 iar modificările și completările aduse acelor articole prin art. 84 al OUG nr. 114/2018 rămân fără obiect.
Pensiile stabilite după 15 09 2017 nu vor mai fi plafonate la media soldelor nete din baza de calcul. Dacă guvernanții vor să mențină acel plafon trebuie să se grăbească să-l reglementeze prin lege, nu prin ordonanțe.
Oricine poate să intre pe site-ul Consiliului Legislativ pentru a urmări cronologia corespondenței dintre Secretariatul General al Guvernului și Consiliul Legislativ, având ca obiect solicitarea avizului obligatoriu înainte de adoptarea OUG nr. 59/2017, ordonanță care urmează să fie declarată neconstituțională de CCR în ședința din 23 02 2023, Dosar nr. 1801D/2021.
Adoptarea ordonanței de urgență ar fi fost în regulă dacă adresa de solicitare a avizului pleca de la SGG cel mai târziu pe 04 08 2017, data adoptării ordonanței în ședința de Guvern. Or, după cum se vede din dosarul nr. 685/2017 al Consiliului Legislativ, adresa nr. 184 a fost înregistrată la SGG pe 07 08 2017, a intrat la Consiliul Legislativ tot pe 07 08 iar avizul nr. 644/2017 a fost dat în aceeași zi, pe 07 08 2017. Publicarea ordonanței în MO a avut loc tot pe 07 08 2017.
Se mai îndoiește cineva de deznodământul din 23 februarie 2023?