S-a amanat pronuntarea!

 In cazul in care  CCR da o decizie de admitere, in cursul zilei de astazi va aparea pe site  un COMUNICAT –-AICI si in dreptul fiecarui dosar la rubrica Solutie apare litera A.

In cazul care CCR amana din nou pronuntarea, in dreptul celor 68 de dosare apare noua data a pronuntarii

 In cazul in care CCR da o solutie de respingere a exceptiilor, in dreptul fiecarui dosar la rubrica Solutii apare litera R.

Citeste pe larg


UPDATE, reluare din o5 10 2023

Decizia CCR este in total dezacord si cu o  decizie CEDO din 20 martie 2012 care a respins o plangere a unui militar prin care cerea sa se constate ca i-au fost incalcate drepturile prin Legea nr.  329/2009, pentru ca a trebui sa opteze intre pensia militara si salariul de la o primarie din judetul Constanta.

Cine doreste poate citi decizia CEDO  mai jos:

https://www.huhurez.com/2012/04/cedo-motiveaza-respingerea-unei.html

..>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

Guvernul Boc- Basescu a dat Legea nr. 329/2009 cap. IV, prin care, ca masura de austeritate, a eliminat cumulul pensiei cu salariul la stat. 

Batalia pentru reintroducerea cumulului a fost motiv pentru  infiintarea a unui celebru sindicat al disponibilizatilor, condus de istoricul Mircea Dogaru, si el cumulard in anul 2009. De atunci si pana astazi, CCR a dat 76 de decizii prin care a respins exceptiile de neconstitutionalitate, justificand in fel si chip  constitutionalitatea eliminarii cumulului. Nu se incalca dreptul la pensie, nu se incalca dreptul la munca. Argumentul suprem al respingerii exceptiilor a fost formulat astfel:

„Curtea, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, a statuat că nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament să aibă o raţiune licită.”

Mai poate fi credibila aceasta institutie  care astazi da un comunicat de admitere a exceptiilor?

COMUNICAT DE PRESĂ, 5 octombrie 2023

I. În ședința din data de 5 octombrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.2-11 din Legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În esență, dispozițiile criticate condiționează dreptul la pensie de neexercitarea dreptului la muncă, limitându-l până la anihilare, ceea ce atrage încălcarea art.1 alin.(5) și art.47 alin.(2) din Constituție. Or, Curtea a reținut că excluderea sau limitarea unui drept/libertăți fundamentale nu mai reflectă o chestiune de proporționalitate, ci una de eliminare a unei valori fundamentale în stat [respectarea drepturilor și libertăților fundamentale – art.1 alin.(3) din Constituție].

Curtea a constatat și că o condiționare a exercitării dreptului la muncă de neexercitarea dreptului la pensie echivalează cu excluderea unei categorii socio-economice de la posibilitatea de a ocupa o funcție în sectorul public, ceea ce este inadmisibil. Un drept fundamental sau exercitarea acestuia nu poate exclude beneficiul altui drept fundamental, de asemenea reglementat în Constituție, întrucât s-ar crea regimuri juridice paralele în funcție de drepturile aflate în discuție.

De asemenea, având în vedere că dreptul fundamental la pensie nu permite posibilitatea suspendării plății pensiei și nici pierderea cuantumului pensiei aferent perioadei de suspendare, Curtea a constatat că se încalcă și dreptul de proprietate garantat de art.44 din Constituție.

CCR a aruncat astazi la gunoi propria jurisprudenta privind cumulul pensiei cu salariul, asa cum prin recenta Decizie nr. 467/2023 si-a incalcat propria jurisprudenta privind neretroactivitatea recalcularii pensiilor de serviciu.

Are cineva curajul sa bage CCR la reforma? Cel putin o revenire la situatia dinainte de anul 2003. In  halul in care joaca in ultimele decizii, ne putem astepta sa ne enacheasca pe la urechi ca si adoptarea OUG 59/2017 fara avizul Consiliului Legislativ a fost constitutionala.

  

Dupa cum se vede, sunt 6 pagini pline cu decizii de respingere a neconstitutionalitatii eliminarii cumulului.

DEcizia CCR este in total dezacord si cu o  decizie CEDO din 12 martie 2012 care a respins o contestatie a unui militar prin care cerea sa se constate ca i-au fost incalcate drepturile prin Legea nr.  329/2009 pentru ca a trebui sa opteze intre pensia militara si salariul de la o primarie din judetul Constnta 

Citeste pe larg

 Prin luna decembrie 2019 a fost inregistrat la CCR Dosarul nr. 3285D, la sesizarea Tribunalului Vrancea,  intr-un dosar cu nr. 1147/91/2019, reclamant Andreiu Manea. A fost ridicată o excepție de neconstituționalitate a art. VII al OUG nr. 59/2017.

Dosarul de instanta nu apare inregistrat pe portalul  de specialitate, dar din alt dosar pe rol la Tribunalul Vrancea aflam ca reclamantul a avut un litigiu de muncă cu IPJ VRANCEA. A fost trecut în rezervă la 1.03.2019 si  a solicitat plata unor drepturi salariale neachitate, reprezentând diferențe de soldă de funcție cuvenită pentru perioada 1.02.2017 – 1.03.2019 ca urmare a neaplicării H.G. nr. 1/2017 și H.G. nr. 846/2017.  Reclamantul ca si multi rezervisti nu au inteles ca solda de funcție de dupa anul 2010 este o solda recompusa din solda din 2009 la care se adauga elementele complementare prevazute in legile salarizarii din 2010, legi care nu puteau sa fie modificate printr-o Hotarare de Guvern. Acea recompunere a soldei de functie va dura pana la aplicarea integrela a Legii 153/2017.


Dosarul referitor la pensie a zacut  la CCR mai bine de 3 ani, fiind pus în dezbatere abia în ședinta din 04 aprilie 2023, separat de lotul celor 68 de dosare in care se presupune ca in toate   s-a  ridicat si  exceptia de neconstitutionalitate extrinseca a întregii OUG nr. 59/2017, pentru că a fost adoptată înainte de a se solicita avizul Consiliului Legislativ.

De atunci a rămas lunar în pronunțare, la termene diferite de lotul celor 68 de dosare. Ultimul termen a fost pe 2 noiembrie, fiind din nou amanata pronuntarea pentru 28 noiembrie

CCR

Ședința de judecată din 04 aprilie 2023

Problema este ca in ultimii ani au fost judecate mai multe dosare in care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate  a art. VII, in amsamblul sau,  si toate au fost respinse inca dupa primul termen de dezbatere. Inseamna ca domnul politist de la Focsani a adus critici deosebite de neconstitutionalitate ale art. VII, altceva decat incalcarea art. 72 din Constitutie, pentru lipsa  avizului CL  sau presupusele discriminari introduse prin noile texte din art. VII.
Exceptia ridicata i-a pus in incurcatura pe judecatorii, CCR nereusind să dea o decizie nici dupa 4-5 amanari ale pronuntarii.
Banuiesc ca a ridicat exceptia neconstitutionalitatii afectarii drepturilor de pensie prin ordonanta de urgenta, atat  prin modificarea  textului de lege care reglementa indexarea pensiilor militare(art. 59),  cat si eliminarea textului care reglemeta actualizarea pensiilor militare ori de cate ori se majorau soldele personalului in activitate(art.60), toate fiind incalcari ale art. 115 alin. (6) si art. 61 alin (1)   din Constitutie.
Obiectia de neconstitutionalitate este atat de deosebita incat dosarul nu a putut fi conexat nici cu cele 68 care au un nou termen de pronuntare pe 14 noiembrie a.c, cu cateva termene mai multe decat in dosarul de la Focsani. 


Citeste pe larg

S-a amanat pronuntarea!

 In cazul in care  CCR da o decizie de admitere, in cursul zilei de astazi va aparea pe site  un COMUNICAT –-AICI si in dreptul fiecarui dosar la rubrica Solutie apare litera A.

In cazul care CCR amana din nou pronuntarea, in dreptul celor 68 de dosare apare noua data a pronuntarii

 In cazul in care CCR da o solutie de respingere a exceptiilor, in dreptul fiecarui dosar la rubrica Solutii apare litera R.

Citeste pe larg


UPDATE, reluare din o5 10 2023

Decizia CCR este in total dezacord si cu o  decizie CEDO din 20 martie 2012 care a respins o plangere a unui militar prin care cerea sa se constate ca i-au fost incalcate drepturile prin Legea nr.  329/2009, pentru ca a trebui sa opteze intre pensia militara si salariul de la o primarie din judetul Constanta.

Cine doreste poate citi decizia CEDO  mai jos:

https://www.huhurez.com/2012/04/cedo-motiveaza-respingerea-unei.html

..>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

Guvernul Boc- Basescu a dat Legea nr. 329/2009 cap. IV, prin care, ca masura de austeritate, a eliminat cumulul pensiei cu salariul la stat. 

Batalia pentru reintroducerea cumulului a fost motiv pentru  infiintarea a unui celebru sindicat al disponibilizatilor, condus de istoricul Mircea Dogaru, si el cumulard in anul 2009. De atunci si pana astazi, CCR a dat 76 de decizii prin care a respins exceptiile de neconstitutionalitate, justificand in fel si chip  constitutionalitatea eliminarii cumulului. Nu se incalca dreptul la pensie, nu se incalca dreptul la munca. Argumentul suprem al respingerii exceptiilor a fost formulat astfel:

„Curtea, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, a statuat că nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament să aibă o raţiune licită.”

Mai poate fi credibila aceasta institutie  care astazi da un comunicat de admitere a exceptiilor?

COMUNICAT DE PRESĂ, 5 octombrie 2023

I. În ședința din data de 5 octombrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.2-11 din Legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În esență, dispozițiile criticate condiționează dreptul la pensie de neexercitarea dreptului la muncă, limitându-l până la anihilare, ceea ce atrage încălcarea art.1 alin.(5) și art.47 alin.(2) din Constituție. Or, Curtea a reținut că excluderea sau limitarea unui drept/libertăți fundamentale nu mai reflectă o chestiune de proporționalitate, ci una de eliminare a unei valori fundamentale în stat [respectarea drepturilor și libertăților fundamentale – art.1 alin.(3) din Constituție].

Curtea a constatat și că o condiționare a exercitării dreptului la muncă de neexercitarea dreptului la pensie echivalează cu excluderea unei categorii socio-economice de la posibilitatea de a ocupa o funcție în sectorul public, ceea ce este inadmisibil. Un drept fundamental sau exercitarea acestuia nu poate exclude beneficiul altui drept fundamental, de asemenea reglementat în Constituție, întrucât s-ar crea regimuri juridice paralele în funcție de drepturile aflate în discuție.

De asemenea, având în vedere că dreptul fundamental la pensie nu permite posibilitatea suspendării plății pensiei și nici pierderea cuantumului pensiei aferent perioadei de suspendare, Curtea a constatat că se încalcă și dreptul de proprietate garantat de art.44 din Constituție.

CCR a aruncat astazi la gunoi propria jurisprudenta privind cumulul pensiei cu salariul, asa cum prin recenta Decizie nr. 467/2023 si-a incalcat propria jurisprudenta privind neretroactivitatea recalcularii pensiilor de serviciu.

Are cineva curajul sa bage CCR la reforma? Cel putin o revenire la situatia dinainte de anul 2003. In  halul in care joaca in ultimele decizii, ne putem astepta sa ne enacheasca pe la urechi ca si adoptarea OUG 59/2017 fara avizul Consiliului Legislativ a fost constitutionala.

  

Dupa cum se vede, sunt 6 pagini pline cu decizii de respingere a neconstitutionalitatii eliminarii cumulului.

DEcizia CCR este in total dezacord si cu o  decizie CEDO din 12 martie 2012 care a respins o contestatie a unui militar prin care cerea sa se constate ca i-au fost incalcate drepturile prin Legea nr.  329/2009 pentru ca a trebui sa opteze intre pensia militara si salariul de la o primarie din judetul Constnta 

Citeste pe larg

 Prin luna decembrie 2019 a fost inregistrat la CCR Dosarul nr. 3285D, la sesizarea Tribunalului Vrancea,  intr-un dosar cu nr. 1147/91/2019, reclamant Andreiu Manea. A fost ridicată o excepție de neconstituționalitate a art. VII al OUG nr. 59/2017.

Dosarul de instanta nu apare inregistrat pe portalul  de specialitate, dar din alt dosar pe rol la Tribunalul Vrancea aflam ca reclamantul a avut un litigiu de muncă cu IPJ VRANCEA. A fost trecut în rezervă la 1.03.2019 si  a solicitat plata unor drepturi salariale neachitate, reprezentând diferențe de soldă de funcție cuvenită pentru perioada 1.02.2017 – 1.03.2019 ca urmare a neaplicării H.G. nr. 1/2017 și H.G. nr. 846/2017.  Reclamantul ca si multi rezervisti nu au inteles ca solda de funcție de dupa anul 2010 este o solda recompusa din solda din 2009 la care se adauga elementele complementare prevazute in legile salarizarii din 2010, legi care nu puteau sa fie modificate printr-o Hotarare de Guvern. Acea recompunere a soldei de functie va dura pana la aplicarea integrela a Legii 153/2017.


Dosarul referitor la pensie a zacut  la CCR mai bine de 3 ani, fiind pus în dezbatere abia în ședinta din 04 aprilie 2023, separat de lotul celor 68 de dosare in care se presupune ca in toate   s-a  ridicat si  exceptia de neconstitutionalitate extrinseca a întregii OUG nr. 59/2017, pentru că a fost adoptată înainte de a se solicita avizul Consiliului Legislativ.

De atunci a rămas lunar în pronunțare, la termene diferite de lotul celor 68 de dosare. Ultimul termen a fost pe 2 noiembrie, fiind din nou amanata pronuntarea pentru 28 noiembrie

CCR

Ședința de judecată din 04 aprilie 2023

Problema este ca in ultimii ani au fost judecate mai multe dosare in care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate  a art. VII, in amsamblul sau,  si toate au fost respinse inca dupa primul termen de dezbatere. Inseamna ca domnul politist de la Focsani a adus critici deosebite de neconstitutionalitate ale art. VII, altceva decat incalcarea art. 72 din Constitutie, pentru lipsa  avizului CL  sau presupusele discriminari introduse prin noile texte din art. VII.
Exceptia ridicata i-a pus in incurcatura pe judecatorii, CCR nereusind să dea o decizie nici dupa 4-5 amanari ale pronuntarii.
Banuiesc ca a ridicat exceptia neconstitutionalitatii afectarii drepturilor de pensie prin ordonanta de urgenta, atat  prin modificarea  textului de lege care reglementa indexarea pensiilor militare(art. 59),  cat si eliminarea textului care reglemeta actualizarea pensiilor militare ori de cate ori se majorau soldele personalului in activitate(art.60), toate fiind incalcari ale art. 115 alin. (6) si art. 61 alin (1)   din Constitutie.
Obiectia de neconstitutionalitate este atat de deosebita incat dosarul nu a putut fi conexat nici cu cele 68 care au un nou termen de pronuntare pe 14 noiembrie a.c, cu cateva termene mai multe decat in dosarul de la Focsani. 


Citeste pe larg

 In cazul in care  CCR da o decizie de admitere, in cursul zilei de astazi va aparea pe site  un COMUNICAT –-AICI si in dreptul fiecarui dosar la rubrica Solutie apare litera A.

In cazul care CCR amana din nou pronuntarea, in dreptul celor 68 de dosare apare noua data a pronuntarii

 In cazul in care CCR da o solutie de respingere a exceptiilor, in dreptul fiecarui dosar la rubrica Solutii apare litera R.

Citeste pe larg


UPDATE, reluare din o5 10 2023

Decizia CCR este in total dezacord si cu o  decizie CEDO din 20 martie 2012 care a respins o plangere a unui militar prin care cerea sa se constate ca i-au fost incalcate drepturile prin Legea nr.  329/2009, pentru ca a trebui sa opteze intre pensia militara si salariul de la o primarie din judetul Constanta.

Cine doreste poate citi decizia CEDO  mai jos:

https://www.huhurez.com/2012/04/cedo-motiveaza-respingerea-unei.html

..>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

Guvernul Boc- Basescu a dat Legea nr. 329/2009 cap. IV, prin care, ca masura de austeritate, a eliminat cumulul pensiei cu salariul la stat. 

Batalia pentru reintroducerea cumulului a fost motiv pentru  infiintarea a unui celebru sindicat al disponibilizatilor, condus de istoricul Mircea Dogaru, si el cumulard in anul 2009. De atunci si pana astazi, CCR a dat 76 de decizii prin care a respins exceptiile de neconstitutionalitate, justificand in fel si chip  constitutionalitatea eliminarii cumulului. Nu se incalca dreptul la pensie, nu se incalca dreptul la munca. Argumentul suprem al respingerii exceptiilor a fost formulat astfel:

„Curtea, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, a statuat că nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament să aibă o raţiune licită.”

Mai poate fi credibila aceasta institutie  care astazi da un comunicat de admitere a exceptiilor?

COMUNICAT DE PRESĂ, 5 octombrie 2023

I. În ședința din data de 5 octombrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.2-11 din Legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În esență, dispozițiile criticate condiționează dreptul la pensie de neexercitarea dreptului la muncă, limitându-l până la anihilare, ceea ce atrage încălcarea art.1 alin.(5) și art.47 alin.(2) din Constituție. Or, Curtea a reținut că excluderea sau limitarea unui drept/libertăți fundamentale nu mai reflectă o chestiune de proporționalitate, ci una de eliminare a unei valori fundamentale în stat [respectarea drepturilor și libertăților fundamentale – art.1 alin.(3) din Constituție].

Curtea a constatat și că o condiționare a exercitării dreptului la muncă de neexercitarea dreptului la pensie echivalează cu excluderea unei categorii socio-economice de la posibilitatea de a ocupa o funcție în sectorul public, ceea ce este inadmisibil. Un drept fundamental sau exercitarea acestuia nu poate exclude beneficiul altui drept fundamental, de asemenea reglementat în Constituție, întrucât s-ar crea regimuri juridice paralele în funcție de drepturile aflate în discuție.

De asemenea, având în vedere că dreptul fundamental la pensie nu permite posibilitatea suspendării plății pensiei și nici pierderea cuantumului pensiei aferent perioadei de suspendare, Curtea a constatat că se încalcă și dreptul de proprietate garantat de art.44 din Constituție.

CCR a aruncat astazi la gunoi propria jurisprudenta privind cumulul pensiei cu salariul, asa cum prin recenta Decizie nr. 467/2023 si-a incalcat propria jurisprudenta privind neretroactivitatea recalcularii pensiilor de serviciu.

Are cineva curajul sa bage CCR la reforma? Cel putin o revenire la situatia dinainte de anul 2003. In  halul in care joaca in ultimele decizii, ne putem astepta sa ne enacheasca pe la urechi ca si adoptarea OUG 59/2017 fara avizul Consiliului Legislativ a fost constitutionala.

  

Dupa cum se vede, sunt 6 pagini pline cu decizii de respingere a neconstitutionalitatii eliminarii cumulului.

DEcizia CCR este in total dezacord si cu o  decizie CEDO din 12 martie 2012 care a respins o contestatie a unui militar prin care cerea sa se constate ca i-au fost incalcate drepturile prin Legea nr.  329/2009 pentru ca a trebui sa opteze intre pensia militara si salariul de la o primarie din judetul Constnta 

Citeste pe larg

 Prin luna decembrie 2019 a fost inregistrat la CCR Dosarul nr. 3285D, la sesizarea Tribunalului Vrancea,  intr-un dosar cu nr. 1147/91/2019, reclamant Andreiu Manea. A fost ridicată o excepție de neconstituționalitate a art. VII al OUG nr. 59/2017.

Dosarul de instanta nu apare inregistrat pe portalul  de specialitate, dar din alt dosar pe rol la Tribunalul Vrancea aflam ca reclamantul a avut un litigiu de muncă cu IPJ VRANCEA. A fost trecut în rezervă la 1.03.2019 si  a solicitat plata unor drepturi salariale neachitate, reprezentând diferențe de soldă de funcție cuvenită pentru perioada 1.02.2017 – 1.03.2019 ca urmare a neaplicării H.G. nr. 1/2017 și H.G. nr. 846/2017.  Reclamantul ca si multi rezervisti nu au inteles ca solda de funcție de dupa anul 2010 este o solda recompusa din solda din 2009 la care se adauga elementele complementare prevazute in legile salarizarii din 2010, legi care nu puteau sa fie modificate printr-o Hotarare de Guvern. Acea recompunere a soldei de functie va dura pana la aplicarea integrela a Legii 153/2017.


Dosarul referitor la pensie a zacut  la CCR mai bine de 3 ani, fiind pus în dezbatere abia în ședinta din 04 aprilie 2023, separat de lotul celor 68 de dosare in care se presupune ca in toate   s-a  ridicat si  exceptia de neconstitutionalitate extrinseca a întregii OUG nr. 59/2017, pentru că a fost adoptată înainte de a se solicita avizul Consiliului Legislativ.

De atunci a rămas lunar în pronunțare, la termene diferite de lotul celor 68 de dosare. Ultimul termen a fost pe 2 noiembrie, fiind din nou amanata pronuntarea pentru 28 noiembrie

CCR

Ședința de judecată din 04 aprilie 2023

Problema este ca in ultimii ani au fost judecate mai multe dosare in care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate  a art. VII, in amsamblul sau,  si toate au fost respinse inca dupa primul termen de dezbatere. Inseamna ca domnul politist de la Focsani a adus critici deosebite de neconstitutionalitate ale art. VII, altceva decat incalcarea art. 72 din Constitutie, pentru lipsa  avizului CL  sau presupusele discriminari introduse prin noile texte din art. VII.
Exceptia ridicata i-a pus in incurcatura pe judecatorii, CCR nereusind să dea o decizie nici dupa 4-5 amanari ale pronuntarii.
Banuiesc ca a ridicat exceptia neconstitutionalitatii afectarii drepturilor de pensie prin ordonanta de urgenta, atat  prin modificarea  textului de lege care reglementa indexarea pensiilor militare(art. 59),  cat si eliminarea textului care reglemeta actualizarea pensiilor militare ori de cate ori se majorau soldele personalului in activitate(art.60), toate fiind incalcari ale art. 115 alin. (6) si art. 61 alin (1)   din Constitutie.
Obiectia de neconstitutionalitate este atat de deosebita incat dosarul nu a putut fi conexat nici cu cele 68 care au un nou termen de pronuntare pe 14 noiembrie a.c, cu cateva termene mai multe decat in dosarul de la Focsani. 


Citeste pe larg

 Dupa cum se vede din evidenta dosarelor de la CCR, pana acum s-a cerut constatarea neconstitutionalitatii noilor texte introduse in art. 60 prin cele 2 ordonante. Cum era si normal, CCR a constatat ca noile texte introduse, vizand plafonarea cuantumului pensiei militare  la media neta a soldelor din baza de calcul, altfel spus la netul mediei ultimelor solde din activitate, sunt constitutionale. 

CCR-ului nu i s-a cerut pana in prezent sa constate neconstitutionalitatea eliminarii ACTUALIZARII, drept constitutiv al dreptului de pensie militara,  prin ordonanta de urgenta, reclamand incalcarea de catre Guvern a art. 115 alin.(6) si art.61 alin.(1) din Constitutie.

In privinta art 84 din OUG nr.114/2018, de interes pentru contenciosul constitutional este numai pct. 2,   pentru ca, prin noua reformulare a Art. 60 din Legea nr.223/2015,  Guvernul a exclus textul care reglementa ACTUALIZAREA pensiilor militare, drept legislativ conferit de Constitutie numai Parlamentului, cata vreme acesta reglementase actualizarea inca din 2015.

Cei interesati pot sa citeasca si Incheierea prin care Tribunalul a sesizat CCR in Dosarul 2434/2023. Vezi

https://www.huhurez.com/2023/09/incheiere-tribunalului-de-sesizare-ccr.html

Citat din decizia CCR prin care s-a decis ca este neconstitutionala micsoararea cuantumului pensiei prin ordonanta de urgenta care a impus CASS:

„Or, prin ordonanţă de urgenţă, nu se poate diminua cuantumul pensiei, nici prin instituirea de impozite, nici prin instituirea de alte contribuţii, pentru că o asemenea măsură conduce la o afectare a dreptului la pensie prevăzut de art.47 alin.(2) din Constituţie, fiind, astfel, contrară art.115 alin.(6) din Constituţie, care interzice afectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale prin ordonanţe de urgenţă”,

Citeste pe larg


UPDATE, reluare din o5 10 2023

Decizia CCR este in total dezacord si cu o  decizie CEDO din 20 martie 2012 care a respins o plangere a unui militar prin care cerea sa se constate ca i-au fost incalcate drepturile prin Legea nr.  329/2009, pentru ca a trebui sa opteze intre pensia militara si salariul de la o primarie din judetul Constanta.

Cine doreste poate citi decizia CEDO  mai jos:

https://www.huhurez.com/2012/04/cedo-motiveaza-respingerea-unei.html

..>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

Guvernul Boc- Basescu a dat Legea nr. 329/2009 cap. IV, prin care, ca masura de austeritate, a eliminat cumulul pensiei cu salariul la stat. 

Batalia pentru reintroducerea cumulului a fost motiv pentru  infiintarea a unui celebru sindicat al disponibilizatilor, condus de istoricul Mircea Dogaru, si el cumulard in anul 2009. De atunci si pana astazi, CCR a dat 76 de decizii prin care a respins exceptiile de neconstitutionalitate, justificand in fel si chip  constitutionalitatea eliminarii cumulului. Nu se incalca dreptul la pensie, nu se incalca dreptul la munca. Argumentul suprem al respingerii exceptiilor a fost formulat astfel:

„Curtea, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, a statuat că nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament să aibă o raţiune licită.”

Mai poate fi credibila aceasta institutie  care astazi da un comunicat de admitere a exceptiilor?

COMUNICAT DE PRESĂ, 5 octombrie 2023

I. În ședința din data de 5 octombrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.2-11 din Legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În esență, dispozițiile criticate condiționează dreptul la pensie de neexercitarea dreptului la muncă, limitându-l până la anihilare, ceea ce atrage încălcarea art.1 alin.(5) și art.47 alin.(2) din Constituție. Or, Curtea a reținut că excluderea sau limitarea unui drept/libertăți fundamentale nu mai reflectă o chestiune de proporționalitate, ci una de eliminare a unei valori fundamentale în stat [respectarea drepturilor și libertăților fundamentale – art.1 alin.(3) din Constituție].

Curtea a constatat și că o condiționare a exercitării dreptului la muncă de neexercitarea dreptului la pensie echivalează cu excluderea unei categorii socio-economice de la posibilitatea de a ocupa o funcție în sectorul public, ceea ce este inadmisibil. Un drept fundamental sau exercitarea acestuia nu poate exclude beneficiul altui drept fundamental, de asemenea reglementat în Constituție, întrucât s-ar crea regimuri juridice paralele în funcție de drepturile aflate în discuție.

De asemenea, având în vedere că dreptul fundamental la pensie nu permite posibilitatea suspendării plății pensiei și nici pierderea cuantumului pensiei aferent perioadei de suspendare, Curtea a constatat că se încalcă și dreptul de proprietate garantat de art.44 din Constituție.

CCR a aruncat astazi la gunoi propria jurisprudenta privind cumulul pensiei cu salariul, asa cum prin recenta Decizie nr. 467/2023 si-a incalcat propria jurisprudenta privind neretroactivitatea recalcularii pensiilor de serviciu.

Are cineva curajul sa bage CCR la reforma? Cel putin o revenire la situatia dinainte de anul 2003. In  halul in care joaca in ultimele decizii, ne putem astepta sa ne enacheasca pe la urechi ca si adoptarea OUG 59/2017 fara avizul Consiliului Legislativ a fost constitutionala.

  

Dupa cum se vede, sunt 6 pagini pline cu decizii de respingere a neconstitutionalitatii eliminarii cumulului.

DEcizia CCR este in total dezacord si cu o  decizie CEDO din 12 martie 2012 care a respins o contestatie a unui militar prin care cerea sa se constate ca i-au fost incalcate drepturile prin Legea nr.  329/2009 pentru ca a trebui sa opteze intre pensia militara si salariul de la o primarie din judetul Constnta 

Citeste pe larg

 Prin luna decembrie 2019 a fost inregistrat la CCR Dosarul nr. 3285D, la sesizarea Tribunalului Vrancea,  intr-un dosar cu nr. 1147/91/2019, reclamant Andreiu Manea. A fost ridicată o excepție de neconstituționalitate a art. VII al OUG nr. 59/2017.

Dosarul de instanta nu apare inregistrat pe portalul  de specialitate, dar din alt dosar, pe rol la Tribunalul Vrancea, aflam ca reclamantul a avut un litigiu de muncă cu IPJ VRANCEA. A fost trecut în rezervă la 1.03.2019 si  a solicitat plata unor drepturi salariale neachitate, reprezentând diferențe de soldă de funcție cuvenită pentru perioada 1.02.2017 – 1.03.2019 ca urmare a neaplicării H.G. nr. 1/2017 și H.G. nr. 846/2017.


Dosarul a zacut  la CCR mai bine de 3 ani, fiind pus în dezbatere abia în ședinta din 04 aprilie 2023, separat de lotul celor 68 de dosare care se presupune ca au ridicat si  exceptia de neconstitutionalitate extrinseca a întregii OUG nr. 59/2017, pentru că a fost adoptată înainte de a se solicita avizul Consiliului Legislativ.

De atunci a rămas lunar în pronunțare, la termene diferite de lotul celor 68 de dosare. Ultimul termen a fost pe 2 noiembrie, fiind din nou amanata pronuntarea pentru 28 noiembrie

Problema este ca in ultimii ani au fost judecate mai multe dosare in care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate  a art. VII, in amsamblul sau,  si toate au fost respinse inca dupa primul termen de dezbatere. Inseamna ca domnul politist de la Focsani a adus critici deosebite de neconstitutionalitate ale art. VII, altceva decat incalcarea art. 72 din Constitutie, pentru lipsa  avizului CL  sau presupusele discriminari introduse prin noile texte din art. VII.
Exceptia ridicata i-a pus in incurcatura pe judecatorii. CCR, nereusind să dea o decizie nici dupa 4-5 amanari a pronuntarii.
Banuiesc ca a ridicat exceptia neconstitutionalitatii afectarii drepturilor de pensie prin ordonanta de urgenta, atat  prin modificarea  textului de lege care reglementa indexarea pensiilor militare(art. 59),  cat si eliminarea textului care reglemeta actualizarea pensiilor militare ori de cate ori se majorau soldele personalului in activitate(art.60), toate fiind incalcari ale art. 115 alin. (6) si art. 61 alin (1)   din Constitutie.
Obiectia de neconstitutionalitate este atat de deosebita incat dosarul nu a putut fi conexat nici cu cele 68 care au un nou termen de pronuntare pe 14 noiembrie a.c, cu cateva mai multe decat dosarul de la Focsani. 


Citeste pe larg

 Dupa cum se vede din evidenta dosarelor de la CCR, pana acum s-a cerut constatarea neconstitutionalitatii noilor texte introduse in art. 60 prin cele 2 ordonante. Cum era si normal, CCR a constatat ca noile texte introduse, vizand plafonarea cuantumului pensiei militare  la media neta a soldelor din baza de calcul, altfel spus la netul mediei ultimelor solde din activitate, sunt constitutionale. 

CCR-ului nu i s-a cerut pana in prezent sa constate neconstitutionalitatea eliminarii ACTUALIZARII, drept constitutiv al dreptului de pensie militara,  prin ordonanta de urgenta, invocand incalcarea de catre Guvern a art. 115 alin.(6) si art.61 alin.(1) din Constitutie.

Cei interesati pot sa citeasca si Incheierea prin care Tribunalul a sesizat CCR in Dosarul 2434/2023. Vezi

https://www.huhurez.com/2023/09/incheiere-tribunalului-de-sesizare-ccr.html

Citeste pe larg

Guvernul Boc- Basescu a dat Legea nr. 329/2009, cap. IV, prin care, ca masura de austeritate, a eliminat cumulul pensiei cu salariul la stat. 

Batalia pentru reintroducerea cumulului a fost motiv pentru  infiintarea a unui celebru sindicat al disponibilizatilor, condus de istoricul, Mircea Dogaru, si el cumulard in anul 2009. De atunci si pana astazi, CCR a dat 76 de decizii prin care a respins exceptiile de neconstitutionalitate, justificand in fel si chip  constitutionalitatea eliminarii cumulului. Nu se incalca dreptul la pensie, nu se incalca dreptul la munca. Argumentul suprem al respingerii exceptiilor a fost formulat astfel:

Curtea, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, a statuat că nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament să aibă o raţiune licită.

Mai poate fi credibila aceasta institutie  care astazi da un comunicat de admitere a exceptiilor?

COMUNICAT DE PRESĂ, 5 octombrie 2023

I. În ședința din data de 5 octombrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.2-11 din Legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În esență, dispozițiile criticate condiționează dreptul la pensie de neexercitarea dreptului la muncă, limitându-l până la anihilare, ceea ce atrage încălcarea art.1 alin.(5) și art.47 alin.(2) din Constituție. Or, Curtea a reținut că excluderea sau limitarea unui drept/libertăți fundamentale nu mai reflectă o chestiune de proporționalitate, ci una de eliminare a unei valori fundamentale în stat [respectarea drepturilor și libertăților fundamentale – art.1 alin.(3) din Constituție].

Curtea a constatat și că o condiționare a exercitării dreptului la muncă de neexercitarea dreptului la pensie echivalează cu excluderea unei categorii socio-economice de la posibilitatea de a ocupa o funcție în sectorul public, ceea ce este inadmisibil. Un drept fundamental sau exercitarea acestuia nu poate exclude beneficiul altui drept fundamental, de asemenea reglementat în Constituție, întrucât s-ar crea regimuri juridice paralele în funcție de drepturile aflate în discuție.

De asemenea, având în vedere că dreptul fundamental la pensie nu permite posibilitatea suspendării plății pensiei și nici pierderea cuantumului pensiei aferent perioadei de suspendare, Curtea a constatat că se încalcă și dreptul de proprietate garantat de art.44 din Constituție.

CCR a aruncat astazi la gunoi propria jurisprudenta privind cumulul pensiei cu salariul, asa cum prin recenta Decizie nr. 467/2023 si-a incalcat propria juriprudenta privind neretroactivitatea recalcularii pensiilor de serviciu.

Are cineva curajul sa bage CCR la reforma? Cel putin o revenire la situatia dinainte de anul 2003.

  

Dupa cum se vede, sunt 6 pagini pline cu decizii de respingere a neconstitutionalitatii eliminarii cumulului.

Citeste pe larg