By:
On:
In: Jalon 215

 După ce peste o mie de magistrați  au contestat că nici pensiile lor nu sunt pensii speciale, deși sunt reglementate de o lege specială, a devenit o banalitate mai vechea zicere a decidenților  din sitemul instituțiilor de apărare că pensiile militare nu sunt speciale, așaaa… să nu se sesizeze cineva că, în realitate, ei se opun reformei  pensiilor…militare, de teama că recalcularea le-ar ciunti din privilegiile pe care cu migală le-au plănuit de câțiva ani de zile, sacrificând drepturile mai vechilor pensionari, considerați rezerviști de mâna a doua.

Spre deosebire de decidenții militari, grosul pensionarilor magistrați sunt dispuși să sacrifice veniturilor viitorilor pensionari din Magistratură, numai să nu nu se atingă nimeni de enormele lor pensii. 

Aflat la Focșani, civilul Tîlvăr a spus astăzi :

„Ministerul Apărării Naţionale a susţinut cu consecvenţă faptul că pensiile militarilor nu pot fi considerate pensii speciale. În acest context, pledăm pentru adoptarea de măsuri de reformă echitabile, în acest domeniu, care să asigure sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii”

Fraza a doua o auzim mestecată de toți miniștrii Apărarii și de Interne din ultimii 5 ani, astfel că nimeni nu o mai ascultă.

Auzi enormitate, spusă tot la Focșani!

„Nu putem risca pe fondul acestor discuţii ca de exemplu cei peste 7.000 de militari doar din Ministerul Apărării Naţionale, care îndeplinesc condiţiile de trecere în rezervă pe actualul sistem de pensionare să considere că singura lor soluţie este trecerea în rezervă. Toţi sunt oameni cu mare experienţă, mulţi sunt încadraţi pe posturi de comandă şi va fi impozibil pentru sistemul militar să absoarbă şocul plecării lor într-un timp atât de scurt”,

Ia încercați cu RECALCULAREA PENSIILOR MILITARE ÎN PLATĂ, domnule Tîlvăr, și vedeți câți dintre cei 7000 de mai riscă să iasă la pensie înainte de a împlini limita de vârstă redusă, reglementată de art. 21 din Legea 223/2017, ca să nu mai vorbim și de pensionările anticipate parțiale, practicate speculativ de cei care după ce au ajuns pe funcții mai mari, pentru a le conserva și după pensionare.

Recalcularea pensiilor militare în plată, care niciodată nu este socotită retroactivă, dacă nu privește și prestațiile anterioare, ar fi o măsură de prevenție a depopulării Armatei de cadre competente și în puterea muncii. Viitorii ministri se vor ruga de cadrele active  să se pensioneze la vârsta redusă cu 13 ani și ele  vor spune că preferă să muncească până la limita de vârstă de 60 de ani sau cel mult până la vârsta în care procentul de pensie va fi egal cu 58,5%, plafonul maxim al pensiei nete. 

Plafonarea pensiilor militare este un risc pentru instituțiile militare. Nimeni nu va mai fi dispus să muncescă o lună în plus, dacă nu este cointeresat să primească o pensie netă mai mare de 58,5%, așa cum un risc a fost și plafonarea brutului pensiilor militare la 85% din baza de calcul.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, pensii magistrati, pnnr

Pensiile militare există din anul 1865.

Pensiile magistraților au fost reglementate în anul 1997, după modelul pensiiilor militare, la inițiativa ministrului liberal , Valeriu Stoica. Au fost desființate prin Legea 19/2000 si reînființate prin Decizia CCR nr.20/2000, pe motiv că ar fi discriminare față de militari.

Patru asociații ale magistraților cer audiență la Marcel Ciolacu pentru a-i invedera că pensiile magistraților n-ar fi pensii militare și că depopularea instanțelor ar f fost determinată de proiectul L4/2023 adoptat de Senat.  In realitate acești magistrați pensionari sunt nemulțumiți de recalcularea pensiilor în plată ale magistraților, măsură care-i afectează și pei ei. 

Cine i-a pus să se pensioneze când au citit primele zvonuri despre reforma prin PNNR? Dacă așteprtau avizul CSM, care a solicitat recalcularea pensiilor în plată tocmai pentru a opri hemoragia pensionărilor din magistratură, cei 355 de proaspeți pensionari magistrați ar fi și astăzi în activitate.

Ii sugerează lui Ciolacu să reducă pensiile militarilor, că sunt 200 000, dacă vrea să reducă cheltuielile cu pensiile speciale.

 Nr. 78/3.04.2023

Către                                 CAMERA DEPUTAŢILOR

Domnului Președinte, Ion-Marcel CIOLACU


Asociația Magistraților din România (AMR), organizație neguvernamentală, apolitică, națională și profesională a judecătorilor și procurorilor, înființată în anul 1993 – pentru a continua tradițiile și scopurile Asociației Magistraților și Avocaților (AMA), creată în 1933 și a cărei activitate a încetat în timpul regimului comunist -, AMR fiind declarată ca asociație „de utilitate publică” prin Hotărârea Guvernului nr. 530/21 mai 2008, membră a Asociației Internaționale a Judecătorilor (IAJ-UIM) și a Asociației Europene a Judecătorilor (AEM-EAJ) din anul 1994 – cu sediul în municipiul București, B-dul Regina Elisabeta nr. 53, sector 5, e-mail amr@asociatia-magistratilor.ro, reprezentată legal de judecător dr. Andreea Ciucă,

Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), organizație neguvernamentală, apolitică și profesională a judecătorilor, cu sediul în municipiul Oradea, str. Bradului, nr. 1, jud. Bihor, e-mail, contact@ajado.ro, reprezentată de judecător Florica Roman,

Asociația Procurorilor din România (APR), organizație neguvernamentală, apolitică, națională și profesională a procurorilor, cu sediul în municipiul București, Bd. Libertății nr. 12-14, e-mail apr@mpublic.ro, reprezentată de procuror dr. Elena Iordache,

Asociaţia Naţională a Magistraţilor Pensionari din România (ANMPR), organizaţia neguvernamentală a judecătorilor şi procurorilor pensionari, cu sediul în Bragadiru, str. Safirului, nr. 233-237J, casa 2, jud. Ilfov, e-mail katalin.kibedi@yahoo.com, reprezentată legal de procuror pensionar Kibedi Katalin,

vă solicităm să ne acordaţi o întrevedere în următoarele zile, la data şi ora pe care le veţi stabili – întâlnire la care va participa un grup restrâns de judecători şi procurori din partea subscriselor asociaţii profesionale -, pentru a ne prezenta argumentele punctual motivate, cu privire la Proiectul Legii privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (L 4/2023), adoptat în Senat, în data de 29 martie 2023. 

De asemenea, vă solicităm să ne acordaţi posibilitatea de a participa la lucrările Camerei Deputaţilor – for legislativ decizional, vizând dezbaterea proiectului de lege, în scopul de a ne putea susţine argumentele prezentate în Memoriul detaliat şi obiectiv fundamentat pe care vi l-am transmis la 12.01.2023. În acest sens, vă rugăm să ne aduceţi la cunoştinţă data la care vor avea loc dezbaterile în Camera Deputaţilor şi informaţiile necesare pentru a putea participa câte un reprezentant din partea asociaţiilor noastre profesionale.

Solicitările noastre au în vedere importanţa acestui proiect de lege pentru statutul judecătorilor şi procurorilor, pentru organizarea instanţelor şi, în consecinţă, pentru calitatea actului de justiţie – mai cu seamă prin raportare la realitatea concretă din sistemul judiciar. Astfel, în numai trei luni (noiembrie 2022 -ianuarie 2023), au depus cereri de eliberare din funcţie, prin pensionare, 335 magistraţi.

Cu alte cuvinte, prin raportare la datele publicate de CSM vizând resursele umane la data de 1 februarie 2023, numărul magistraţilor care au formulat cereri de pensionare în perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023 este egal cu numărul judecătorilor din9 curţi de apel la un loc sau cu numărul procurorilor din tot atâtea parchete de pe lângă curţile de apel la un loc (de exemplu, Curtea de Apel Alba-Iulia, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Constanţa, Curtea de Apel Galaţi, Curtea de Apel Iaşi, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Piteşti, Curtea de Apel Târgu-Mureş sau Parchetele de pe lângă aceste curți de apel).

Lipsa vădită şi acută a resurselor umane determinată de această stare de lucruri va avea implicaţii negative majore asupra organizării activităţii instanţelor şi parchetelor, asupra celerităţii şi calităţii actului de justiţie al cărui destinatar este cetăţeanul.

Menţionăm că în Expunerea de motive la Proiectul Legii (L4/2023) se face trimitere la Jalonul 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNNR), potrivit căruia până la sfârșitul trimestrului IV 2022 trebuie întreprinse demersurile necesare pentru intrarea în vigoare a „cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”.

Subliniem, pe de o parte, că PNNR exista atât în perioada dezbaterilor parlamentare asupra Legilor Justiţiei, cât şi la datele votului asupra proiectului de lege, în Camera Deputaţilor şi în Senat.

Pe de altă parte, în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor nu pot fi tratate ca „pensii speciale”.

De asemenea, referitor la impactul economic, se constată o falsă problemă pusă prin Expunerea de motive, lăsând să se înţeleagă că prin restructurarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor se vor reduce semnificativ cheltuielile cu „pensiile speciale”.

Conform datelor publicate în presă, în iulie 2019 erau 3.814 pensionari judecători și procurori , iar în luna ianuarie 2023 numărul acestora era de 4.468.

Aşadar, nu „pensiile de serviciu” ale judecătorilor şi procurorilor sunt pensiile care grevează în măsură covârșitoare bugetul statului. Această realitate este confirmată şi de seria de cifre enumerate în considerentele Deciziei nr. 900/2020 a CurţiiConstituţionale . Astfel, numărul beneficiarilor de venituri din pensii de serviciu și indemnizații pentru limită de vârstă prevăzute de legi speciale era de 9.527 (în care se includ şi magistraţii pensionari), în timp ce numărul beneficiarilor de venituri din pensii militare era de 198.559.

În condiţiile în care Curtea Constituţională a relevat existenţa unui număr de 198.559 beneficiari de pensii militare, la nivelul anilor 2019 – 2020, prin comparaţie cu un număr de numai 3.814 magistraţi beneficiari de pensii de serviciu, adică doar 1,92%, motivul reducerii cheltuielilor cu „pensiile speciale”, arătat în Expunerea de motive, nu va fi nicidecum atins prin modificarea, în defavoarea judecătorilor şi procurorilor, a condiţiilor de pensionare şi a cuantumului pensiei de serviciu.

        Cu consideraţie,

AMR, prin jud. dr. Andreea Ciucă

AJADO, prin jud. Florica Roman

APR, prin proc. dr. Elena Iordache

ANMPR, prin proc. (pensionar) Kibedi Katalin

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, pensii speciale, PNRR

Sustenabilitate, contributivitate și echitate sunt principiile de reformă lansate de guvernul liberalo-useristo-udemerist. 
Precizarea blogului:
Recalcularea pensiilor militare, precum cele ale magistraților, este singura măsură care evită depopularea instituțiilor militare prin actualele prevederi de pensionare anticipată.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, pensii speciale, PNRR

NOTA

Articolele XI și XII din acest proiect de lege adoptat de Senat nu modifică vreun articol din Legea nr. 223/2017, reglementările privind plafonul pensiilor de serviciu enumerate în art. XI și interdicția cumulului a două pensii speciale rămânând de sine stătătoare acestei legi, fără a fi afectate de eventualele vicii de neconstituționalitate ale modificărilor si completărilor Legii nr. 223/2017 prin OUG nr. 59/2017 sau art. 84 din OUG nr. 114/2018.

Declararea ca neconstituționale a OUG 59/2017, în ansamblul său, și a art. 84 din OUG nr. 114/2018 vor elimina modificările și completările aduse de acestea în art. 3 literele l) și m), art. 60 și 59, astfel încât  aceste articole vor reveni la forma avută la 07 08 2017, data când a intrat în vigoare OUG nr. 59/2017.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, PNRR, UE
In  opinia liderilor sindicali care au formulat sesizarea către Comisia Europeană a UE, monitorizarea aplicării Jaloanelor 214 și 215 din PNRR ar fi un amestec al Comisiei Europene în procesul de legiferare din România și, dacă tot o fac, ar face bine să impună guvernului român aplicarea legii salarizării și a condițiilor de pensionare a polițiștilor.
Aceeași opinie o întâlnim și la cititorii blogului care  militează pentru scoaterea  pensiilor militare din procedura de monitorizare de către  CE a aplicării Jaloanelor 214 și 215, incurajați fiind de cei care administrează pensiile militare… și ei interersați de păstrarea actualului cadru legislativ inechitabil al acestei categorii de pensii speciale și de tradiție. 
In primul rând, jaloanele 214 și 215 nu au fost scrise de CE… ci de Guvernul liberalo-userist-udemerist al premierului Florin Cîțu, guvern învestit de o coaliție constituită potrivit modului cum au votat românii la ultimele alegeri parlamentare, votanți perpeliți de propaganda împotriva „pomenilor” lui Dragnea. Prin PNRR, acel guvern de dreapta  a dorit să taie elanul propagandistic electoral de esența social- democrată al PSD… până prin anul 2070, luând ca aliat guvernul Uniunii Europene.
Uniunea Europeană, prin guvernul său, nu face altceva decât să monitorizeze angajamentele pe care România și le-a luat, prin guvernul său,  pentru a beneficia de alocațiile bugetare ale UE.
Răspunsul primit de sindicaliști a fost interepretat greșit, ca o desistare a CE din monitorizarea  Jaloanelor 214 și 215, jaloane elaborate de Guvernul României. O astfel de monitorizare pentru respectarea propriilor noastre obligații, pentru a obține fonduri europene de reziliență, nu poate fi considerată niciodată amestec în procesul de legiferare din România.
Public acest document pentru că mi-a fost semnalat prin zeci de e-mailuri și pentru că multi comentatori au făcut trimitere la el pentru a-și lega speranța că pensiile militare vor rămâne așa cum sunt în prezent,  adică inechitabile.
Dezbaterile de astăzi din Senat au reprezentat un duș rece pentru naivii rezerviști ciucani care deja se hotărâseră să voteze  cu AUR-ul lui Simion.
 

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, PNRR

 


Ordinea de zi
a Ședinței Senatului
din 29 martie 2023

Lucrările ședinței din 29 03 2023, orele 10,00  pot fi urmărite în direct AICI
Raportul adoptat ieri de cele trei comisii raportoare poate fi citit  

 

4

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, Oug 59/2017, PNRR

Surse PRO TV transmit că Celine Gauer, director general al SG Recover (Recovery and Resilience Task Force), din cadrul Comisiei Europene, se află la București pentru a discuta despre jaloanele PNRR pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a avea acces la banii europeni și a avut deja o primă întâlnire cu liderii politici.

Celine Gauer, la București

La aceste prime discuții, Gauer le-ar fi transmis liderilor de la București că proiectul de lege care revizuiește pensiile speciale nu abordează suficient obiectivele cheie ale reformei pensiilor, așa cum sunt descrise în anexa CID din regulamentul PNRR, în special pentru a asigura sustenabilitatea fiscală, corectarea inechităților și aducerea pensiilor speciale în conformitate cu principiul contributiv.

Evaluarea preliminară a oficialilor europeni este că, în forma sa actuală, proiectul de lege al pensiilor speciale nu îndeplinește cerințele.


Indiferent de evaluările CE, prin modificările introduse deja în lege, gulerații și-au îndeplinit misiunea de a anihila pentru viitor efectele eventualei declarării OUG 59/20127 ca neconstituțională, în ansamblul său. Au bătut în cuie plafonarea venitului din pensie la maximum 58,5% din baza brută de calcul .  

In cauzele pendinte rămân intacte șansele de a obține despăgubiri pentru prejudiciile produse, în ultimii  3 ani anteriori sesizării instanței,  prin eliminarea abuzivă, prin ordonanță de urgență, a actualizării pensiei militare. 


Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, pnnr
Discursul domnului Dogaru în plenul comisiilor raportoare ale Senatului.

Sunt  interesante și frumaoase discursurile liderilor sindicali Dogaru, Zelca și Dorobanțu în plenul comisiilor  raportoare ale Senatului, dar ei s-au limitat să pledeze doar la scoaterea pensiilor militare din PNRR ca și când aceasta ar fi unica măsură care ar înlătura inechitățile sfidătoare la bunul simț ale actualului sistem de pensii militare.

Asa cum a constatat și raportul Bancii Mondiale zecimea celor mai mari pensii militare este de 3,5 ori mai mare decât zecimea celor mai mici pensii militare. 

Liderii sindicali din poliție, penitenciare și cel al disponibilizaților cântă aceeași arie a guleraților din sistemul de apărare, cu textul „nu vă atingeți de pensiile  noastre de 2-3 ori mai mari decât cele ale amărâților care s-au pensionat înainte de 2018”.

După ce trece iufa PNRR, poate se gândește cineva să unifice modul de calcul al pensiilor militare, aducându-le pe toate, prin recalculare, la Momentul T0.  

După adoptarea proiectului L4/2023 vom avea 3 categorii de pensionari militari

1. pensionari plafonați la 85% +spor OMM dintr-o baza de calcul de 6 solde, bază  neactualizată din anul 2017

2. Pensionari plafonați la veniturile nete din baza de calcul a 6 solde actualizate la momentul deschiderii dreptului de pensie de după 15 09 2017

3. Pensionari plafonați la venitul net calculat din 12 solde actualizate la momentul descchiderii dreptului de pensie de după intrarea în vigoare a L4/2023.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, PNRR

 


Ordinea de zi
a Ședinței Senatului
din 29 martie 2023

Lucrările ședinței din 29 03 2023 pot fi urmărite în direct AICI

 

4

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, pensii speciale, PNRR

 

Ordinea de zi
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări
din 27 martie 2023

Ordinea de zi
Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială
din 27 martie 2023


Comisia de apărare, a 3-a  comisie raportoare,   nu are lucrări programate astăzi

Ultima ședință a Senatului  în care se mai poate dezbate L4/2023 este cea de miercuri 29 03 2023, sedință a cărei ordine de zi va fi comunicată astăzi

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, PNRR
Pe scurt, domnul Ciolacu spune la PRO FM, interviu cu celebra  Ioana Dogioiu:

-Comisia Europeană nu agreează actuala forma a proiectului L4/2023

-Săptămâna viitoare se vor depune amendamente cât mai apropiate de cerințele CE, înainte de adoptarea tacită a proiectului de lege. Termenul de adoptare tacită este 31 03 2023.
-Adoptarea ad-literam a Jalonului 215 ar presupune, în opinia lui Ciolacu,  depupularea instanțelor și instituțiilor de apărare, ordine publică și siguranță națională.
-Nimeni nu-și va permite pierderea din fondurile PNRR pentru neindeplinirea Jalonului 215
-Dilema se va rezolva prin negocieri cu CE până la depunerea cererii de plată nr. 3 și chiar după aceea.
-Sugerează că se va adopta prin negociere cu CE modelul german. Nu știu dacă Marcel știe că sitemul contributiv adoptat de România, în anul 2000, este modelul social german.
-Oana Dogioiu il corectează pe Ciolacu în privința denumirii pensiilor militare, denumirea de speciale  venind de la caracterul special al legii care le reglementează. 

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, Jalon 215, PNRR
Citiți Avizul CSM  dat proiectului de recalculare a pensiilor magistraților. AICI
Domnul Ciolacu și mulți alți politicieni, dar și ziariști și reprezentanți ai structurilor asociative, când vorbesc despre  retroactivitate… ar trebui să se rezume la sensul juridic dat de Curtea Constituțională și reținut ca atare în avizul CSM în proiectul L4/2023 pe Jalonul 215, PNRR.
Impozitarea progresivă a pensiilor speciale nu reduce anvelopa bugatară brută a pensiilor speciale . Aduce doar venituri suplimentare la bugetul de stat.

Extras din considereantele magistraților CSM despre retroactivitate în recalcularea cuantumului pensiilor magistraților.

In sinteză, decizia de pensie reflectă condițiile de pensionare din legea în vigoare la data emiterii deciziei și nu pot fi modificate în defavoarea pensionarului prin legi viitore,  care impun condiții de pensionare mai aspre.
Cuantumul stabilit la pensionare poate fi recalculat în baza aceleiași legi sau în baza unei legi viitoare, fără a afecta prestațiile plătite potrivit legislației anterioare.

Citeste pe larg