By:
On:
In: Economic
Pentru finalul acestui an, majoritatea prognozelor făcute de bănci văd cursul euro în jurul pragului de 5,15 lei, existând însă riscuri ca acesta să urce spre 5,20 lei, în condițiile unei posibile crize politice locale, rezultat al părăsirii guvernării de către PSD, ceea ce ar putea reamplifica nivelul deficitelor, dar și a situației geopolitice, mai ales explozia prețurilor la țiței. La începutul acestei săptămâni, nivelul aversiunii față de risc a fost unul moderat, ceea ce a asigurat o relativă stabilitate a monedelor de la marginea zonei euro. Cursul euro a scăzut marginal de la 5,0991 lei, maximul ultimelor zece luni, la 5,0989 lei, valoare identică cu cea de lunea trecută. Tranzacțiile se realizau între 5,097 și 5,099 lei. Săptămâna viitoare se va desfășura ședința de politică monetară a BNR. Dealerii bancari se arată prudenți în condițiile în care se anticipează menținerea inflației la peste 9% pentru o perioadă mai lungă, motiv pentru majoritatea analiștilor prognozează pentru a doua parte a anului o primă tăiere a dobânzii de referință. În aceste condiții, în ultima săptămână, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,88%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,95% în timp ce indicele la 12 luni a stagnat la 6,0%. Finanțele au reușit să se împrumute la ultima licitație de titluri de stat din martie cu 356 milioane lei, față de o valoare programată de 400 milioane lei. Suma mai mică atrasă este consecința nivelului ridicat de dobândă care a trebuit să fie acceptat până la scadența din aprilie 2020, care s-a ridicat la 7,04%/an. Dezinteresul actual pentru achiziția de bonuri românești a făcut volumul ofertelor de cumpărare să fie de doar 471 milioane lei. De altfel, investitorii străinii și-au redus achizițiile de titluri românești în decembrie la circ 19%, față de 26% din datoria publică în 2023. Dolarul își menține rolul de „monedă refugiu”, în ciuda cacofoniei declarațiilor făcute de președintele Trump, cea mai controversată fiind aceea că negociatorii iranieni, care participă la discuțiile din Pakistan, „imploră” semnarea unui armistițiu, în timp ce Teheranul a anunțat că refuză orice acord. Euro a coborât la 1,1484 – 1,1521 dolari, după creșterea de lunea trecută la 1,1631 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a fost stabilit la 4,4354 lei, față de un minim de 4,3913 lei, miercurea trecută. Menținerea monedei elvețiene în jurul pragului de 0,92 franci/euro a provocat scăderea mediei la 5,5483 lei, față de 5,5921 lei, la începutul săptămânii trecute. Cursul lirei sterline a fluctuat în ultima săptămână într-un culoar de circa 2 bani, cel de lunea aceasta fiind stabilit la 5,8719 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 628,9913 lei la 646,3493 lei, față de 609,2766 lei, în urmă cu o săptămână. Această evoluție este consecința aprecierii monedei americane și a metalului galben la 4.420 – 4.581 dolari/uncie. În regiune, media monedei poloneze s-a întărit modest la 4,2832 zloți/euro iar a celei maghiare s-a depreciat marginal la 389,48 forinți/euro. Aprecierea monedei americane a fragilizat piața criptomonedelor. Bitcoin a scăzut până la 65.764 dolari iar ethereum a atins un minim de 1.980 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Ultima săptămână din martie a fost caracterizată de o volatilitate mai ridicată a cursului euro, influențată de informațiile privind conflictul din Golful Persic care influențează direct nivelul prețului la țiței, implicit al inflației la nivel global, care se reflectă aproape zilnic în starea aversiunii față de risc. Euro a început săptămâna cu o medie de 5,0989 lei, care a coborât la jumătatea ei la 5,0952 lei, pentru ca vineri, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,096 – 5,0995 lei, să urce la 5,0991 lei, maxim al ultimelor 10 luni. Evoluția leului din următoarele două săptămâni va fi influențată, pe lângă situația din Iran și prețul petrolului, de sărbătorirea Paștelui, prima dată de către catolici și apoi de către ortodocși. După sărbătorile Pascale, politicienii ar putea scoate cuțitele de sub masă și să asistăm la o schimbare guvernamentală, care în contextul internațional actual ar provoca creșterea euro către 5,15 lei, pentru ca la sfârșitul anului să se apropie de 5,20 lei. Ultimul sondaj CFA România, realizat în februarie, înainte de începerea războiului din Golf, anticipa un curs al euro de 5,1280 lei, pentru jumătatea anului, respectiv 5,1642 lei, pentru începutul lui 2027. Analiștii BCR văd un curs al euro la finalul anului în jurul pragului de 5,15 lei, valoare care este prognozată și de cei de la ING Bank. O gură de oxigen a venit, la sfârșitul săptămânii, din partea agenției Japan Credit Rating (JCR), care a îmbunătățit perspectiva ratingului României de la negativă la stabilă, pe fondul reducerii deficitului bugetar, şi a reconfirmat calificativele BBB pentru obligațiunile în valută şi BBB+ pentru cele în monedă locală. Decizia JCR poate aduce o scădere a costurilor de împrumut pentru Trezorerie, în condițiile în care de la începutul acestei luni aceasta a dus la bun sfârșit o singură licitație de titluri de stat, în cazul celorlalte ședințe ofertele de cumpărare fiind respinse, considerând că dobânzile fiind prea ridicate. Perspectiva menținerii inflației la peste 9% pentru o perioadă mai lungă, a pus dealerii bancari în gardă, iar volumul tranzacțiilor din piața monetară s-a redus simțitor. La nivel săptămânal, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,88%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,95% în timp ce indicele la 12 luni a stagnat la 6,0%. Euro a crescut la jumătatea săptămânii până la 1,1631 dolari, față de minimul de 1,1485 dolari, de la începutul ei. Vineri, euro a coborât la 1,1502 – 1,1548 dolari, cu închiderea pieței americane la 1,1510 dolari, când cursul monedei americane a urcat de la 4,4085 la 4,4276 lei. Moneda elvețiană s-a depreciat față de cea europeană iar media ei a coborât de la 5,5921 lei, la începutul săptămânii, la 5,5543 lei, la sfârșitul ei. Cursul lirei sterline a urcat vineri de la 5,8875 la 5,8905 lei. Metalul galben s-a menținut sub pragul de 5.000 dolari și se tranzacționa vineri în culoarul 4.376 – 4.555 dolari/uncie, scăderea lunară fiind de circa 15%, iar prețul gramului de aur a urcat vineri la 628,9913 lei, de la 609,2766 lei, la începutul săptămânii. Bitcoin a coborât vineri la circa 65.500 dolari iar ethereum la aproape 1.950 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Comunicate, Cultura, Economic, Educaţie, Eveniment

Joi, 26 martie a.c., a avut loc ședința ordinară a Consiliului JudețeanGiurgiu, cu 38 de puncte inscrise pe Ordinea de zi, care au vizat în principal educația, investițiile și buna funcționare a aparatului administrativ. „Un capitol important l-au reprezentat proiectele privind încheierea contractelor de comodat între Consiliul Județean Giurgiu și…

The post CJ Giurgiu, preocupari prezente si viitoare appeared first on Informatia de Giurgiu.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Comunicate, Economic, Eveniment

Joi, 26 martie a.c., în cadrul Adunării Generale Anuale, reprezentanții mediului de afaceri din județul Giurgiu l-au ales în unanimitate pe dl Marian Mihalcea, cunoscut antreprenor giurgiuvean, drept noul președinte al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Giurgiu. „Mulțumesc tuturor pentru încrederea acordată prin nominalizarea ca președinte, începând de azi….

The post Marian Mihalcea, noul președinte al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Giurgiu. appeared first on Informatia de Giurgiu.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Zilele trecute, metalul galben a avut cea slabă performanță săptămânală din ultimii ani, cu o scădere de circa 10%, evoluție care, în opinia analiștilor, ar semnaliza finalul ciclului apreciativ din ultimii doi ani, stimulat de achizițiile făcute de băncile centrale, care doresc să-și diversifice rezervelele internaționale. Pe de altă parte, există specialiști care văd menținerea trendului ascendent în următorii ani, stimulat de politica comercială și militară a administrației Trump, care erodează rolul dolarului american, ceea ce stimulează achiziția de aur, considerat în mod tradiţional un activ de refugiu în perioade de instabilitate. Astfel, se prognozează revenirea la 5.000 – 5.400 dolari/uncie la finalul acestui an și atingerea pragului de 10.000 dolari/uncie până la sfârșitul deceniului, evoluție stimulată de cumpărările făcute de băncile centrale și înmulțirea fondurilor ETF pe aur, care necesită achiziția fizică de metal, dar și perspectiva scăderii dobânzilor de către Rezerva Federală americană care ar reduce atractivitatea dolarului. La jumătatea acestei săptămâni, uncia creștea pe piețele specializate la 4.496 – 4.802 dolari, față de un minim de circa 4.100 dolari atins la începutul săptămânii. Reamintim, că în data de 29 ianuarie a fost atins un maxim istoric de 5.595,47 dolari/uncie, respectiv un record al gramului de aur de 755,1450 lei. În piața locală, prețul gramului a urcat la 643,3551 lei, față de 609,2766 lei în ședința de luni dar sub valoarea de 705,8364 lei, de la jumătatea săptămânii trecute. În ciuda conflictului din Orientul Mijlociu, leul a rămas cea mai stabilă monedă din regiune, fluctuațiile altor valute depășind 1% pe termen scurt. Miercurea aceasta, tranzacțiile se realizau în culoarul 5,093 – 5,096 lei, iar media euro a coborât de la 5,0962 la 5,0952 lei, față de 5,0989 lei, în ședința de luni, respectiv 5,0940 lei, la jumătatea săptămânii trecute. Indicii ROBOR au cunoscut luni o creștere minimă, în condițiile în care dealerii bancari se întreabă până la cât va crește inflația în următoarele luni, atât vreme cât de circa un an aceasta s-a menținut peste 9%, ceea ce limitează posibilitatea ca BNR să opereze o tăiere a ratei de referință, care stagnează din august 2024 la 6,5%. Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,88%, iar cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,95% în timp ce indicele la 12 luni a stagnat la 6,0%. „Meciul” declarațiilor făcute pe traseul Washington – Teheran – Tel Aviv în ceea ce privește un posibil armistițiu, care să permită navigația în strâmtoare Ormuz, mișcă haotic piețele financiare internaționale și ridică constant prețul barilului de petrol și crează presiune asupra inflației  la nivel mondial Miercurea aceasta, euro fluctua în culoarul 1,1587 – 1,1631 dolari, față de 1,1498 – 1,1555 dolari, la jumătatea săptămânii trecute. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut la 4,3919 lei, față de 4,4133 lei, în urmă cu o săptămână. Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,6157 lei, miercurea trecută, la 5,5615 lei, la jumătatea acestei săptămâni. În aceeași perioadă, media lirei sterline s-a mișcat între 5,8862 și 5,8980 lei. Bitcoin se tranzacționa între 70.398 și 71.995 dolari iar ethereum în culoarul 2.147 – 2.199 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Piața valutară locală este tot mai conectată la mișcările existente în cea internațională, în condițiile în care criza de țiței, provocată de atacul coaliției Israel – SUA împotriva Iranului, devine acută și pune o mare presiune asupra comerțului mondial și induce o creștere a inflației la nivel glaboal. Anunțul făcut luni de președintele Trump că se pregătește un acord cu Iranul, motiv pentru a suspenda cu cinci zile ultimatumul dat statului persan referitor la permiterea navigației prin strâmtoarea Ormuz, a avut un efect instantaneu iar prețul barilului a coborât cu 10%. Optimismul s-a menținut și marți, în ciuda faptului că Teheranul se opune cererii americane și a anunțat că pregătește lovituri asupra infrastructurii critice din întreaga regiune, inclusiv asupra sistemelor de deselanizare a apei. Nivelul mai scăzut al aversiunii față de risc coborât cursul euro de la 5,0989 la 5,0962 lei, iar tranzacțiile se realizau între 5,094 și 5,097 lei. La o zi după creșterile minime care au avut loc luni, piața monetară a fost stabilă, în timp ce volumele de tranzacționare sunt la circa jumătate față de februarie. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,88%, iar cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,95% în timp ce indicele la 12 luni a stagnat la 6,0%. Euro a crescut la 1,1569 – 1,1618 dolari astfel că media monedei americane a coborât de la 4,4373 la 4,3982 lei. Prin poziția sa, de principală monedă utilizată în tranzacțiile cu petrol și gaze, dar și poziția SUA de cel mai mare producător de energie din lume, dolarul este principalul beneficiar al incertitudinii globale. Intervențiile discrete ale Băncii Elveției cât și revenirea apetitului pentru risc au readus euro peste pragul de 0,91 franci, iar media monedei helvete a coborât de la 5,5921 la 5,5818 lei. Lira sterlină a urcat de la 5,8862 la 5,8929 lei. Prețul gramului de aur a urcat de la 609,2766 lei la 626,1841 lei, consecință a creșterii metalului galben la 4.307 – 4.449 dolari/uncie, la o zi după ce a fost atins un minim de 4.099 dolari, evoluție care este pusă pe seama scăderii cererii de monedă americană. În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat cu peste 1% la 389,50 forinți/euro. Cursul celei poloneze s-a întărit, la rândul ei, la 4,2728 zloți/euro. Volatilitatea bitcoin este una ridicată, în funcție de interesul față de moneda americană. După scăderea de la finalul săptămânii trecute la circa 67.400 dolari, a urmat o creștere la peste 71.300 dolari, pentru ca marți principala criptomonedă să se retragă circa 69.700 dolari. Ethereum se tranzacționa în culoarul 2.126 – 2.174 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Prețul gramului de aur a coborât de la 659,4329 lei la 609,2766 lei, față de 713,6591 lei, în urmă cu o săptămână. Evoluția poate fi pusă pe seama deprecierii de luni a metalului galben, unde de la un vârf de 4.534 dolari uncia a scăzut la 4.099 dolari, față de 5.275 – 5.420 dolari, la începutul lui martie, aproape de maximul istoric de 5.595,47 dolari, atins în 29 ianuarie. Procesul se datorează revenirii în prim plan a dolarului, principala monedă utilizată în comerțul cu petrol și gaze naturale, în urma conflictului din Iran, a închiderii strâmtorii Ormuz și atacarea de către Iran a instalațiilor de procesare din țările apropiate. Aprecierea dolarului a afectat și francul elvețian. Cursul acestuia a crescut modest lunea aceasta de la 5,5919 la 5,5921 lei, față de 5,6621 lei în data de 9 martie. La nivel regional, s-a observat o tendință de depreciere a monedelor, la 4,2867 zloți/euro, respectiv 394,68 forinți/euro, influențată de ultimatumul dat Iranului de SUA în privința blocării traficului maritim în regiunea Golfului. În cazul monedei naționale, cursul euro a urcat de la 5,0951 la 5,0989 lei, față de 5,0949 lei, în urmă cu o săptămână. Înainte de deschiderea pieței locale, cotația euro a scăzut până la 5,072 lei, iar apoi tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,094 – 5,099 lei. O medie mai ridicată a fost atinsă la jumătatea lunii mai 2025, înainte de al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Prezent la un eveniment financiar, Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR, a atras atenția asupra situației în care se află piața. „Evoluţiile recente arată faptul că inflaţia continuă să persiste la niveluri înalte”, a spus viceguvernatorul, care a precizat că ea „va reintra pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului.” Acesta a atras atenția asupra instabilității politice locale: „În vremuri complicate, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, asemenea tensiuni şi nelinişti se traduc direct în costuri financiare, se traduc în creşterea dobânzilor la care ne împrumutăm, dar şi în presiuni sporite asupra cursului valutar, iar aceste efecte ajung să se cifreze uneori în sume de ordinul miliardelor de euro pe care, bineînţeles, trebuie să le evităm.” După mai multe săptămâni în care statul nu s-a putut împrumuta din piața locală, unde s-a observat o reducere semnificativă a lichidității din segmentul monetar, băncile preferând să țină „banii la ciorap”, lunea aceasta Trezoreria a spart gheața. Finanțele au atras lunea aceasta 400 milioane lei cu scadența martie 2027, pentru care au acceptat o dobândă medie anuală de 6,44%. Volumul ofertelor de cumpărare s-a ridicat la aproape 1,3 miliarde lei. Nivelul indicilor ROBOR a fost stabil săptămâna trecută. Însă, zilele acestea companiile plătesc salariile și taxele la bugetul de stat, iar majorarea cererii de lei a ridicat indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, de la 5,87 la 5,88%, iar pe cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, de la 5,94 la 5,95% în timp ce indicele la 12 luni a stagnat la 6,0%. Decizia lui Donald Trump de a prelungi ultimatumul dat Iranului în privința traficului maritim în regiune, a detensionat piețele, iar euro s-a apreciat imediat de la 1,1485 la 1,1618 dolari. În piața locală, cursul dolarului a urcat de la 4,4087 la 4,4373 lei, sub media de acum o săptămână de 4,4419 lei.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
După începerea conflictului din Golful Persic, analiștii care fac parte din CFA România anticipează o creștere a prețurilor la peste 10%, în condițiile majorării costurilor costurilor la petrol și gaze naturale, care crează premisele intrării în recesiune a întregii economii mondiale. Trendul s-ar putea modifica începând cu luna august odată cu estomparea efectelor de bază ale inflației, ce ar urma să încheie anul la 7 – 8%, față de valoare anticipată de BNR care este de 3,9%. Nivelul ridicat al dobânzilor din piața locală a asigurat leului un parcurs liniștit față de moneda unică. Media a fluctuat între 5,0937 și 5,0959 lei, cea de vineri fiind stabilită la 5,0951 lei, când tranzacțiile din piața locală s-au realizat în culoarul 5,094 – 5,097 lei. Cotația a atins seara, în piața americană, un minim de 5,089 lei. În sondajul CFA România, realizat înainte de războiul din Iran, s-a estimat pentru februarie viitor un curs mediu de 5,1642 lei/euro iar pentru august 2026 anticiparea este de 5,1280 lei/euro. De la începutul războiului din Orientul Mijlociu, Ministerul de Finanțe nu s-a mai putut împrumuta din piața locală iar costurile celor obținute din piețele internaționale sunt la dobânzi mai mari. Joi, Trezoreria a organizat o licitație de titluri de stat cu scadența în aprilie 2035, care a avut o valoare programată de 600 milioane lei. Ofertele de cumpărare s-au ridicat la doar 320,5 miloane lei, dar ele au fost refuzate în bloc, dobânzile solicitate fiind considerate prea mari. Volatilitatea segmentului monetar au fost minime, chiar dacă excedentul de lichiditate zilnic s-a ridicat la circa 2 miliarde de lei. La sfârșitul săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,87%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%. Analiștii care fac parte din CFA România anticipează pentru orizontul de 12 luni o scădere a indicelui ROBOR la trei luni la 5,17%. În prezent, cererea de monedă americană poate fi asemănată cu un barometru al situației din strâmtoare Ormuz, prin care tranzitează 20% din comerțul cu petrol, și a diverselor declarații ale președintelui Trump, care mișcă piețele în sus sau jos. Totodată, perspectiva creșterii inflației din Statele Unite a modificat anticipările privind calendarul tăierilor ratei de politică monetară ale Rezervei Federale, care au fost împinse către partea a doua a anului. Euro s-a tranzacționat la nivel săptămânal între 1,1420 și 1,1597 dolari, iar piața americană s-a închis vineri la 1,1571 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a coborât de la 4,4419 lei, în ședința de luni, la 4,4087 lei, în cea de vineri. Volatilitatea cursului lirei sterline a fost minim, iar săptămâna s-a încheiat la 5,8974 lei, după ce Banca Angliei a hotărât joi să menţină dobânda de politică monetară la 3,75%, pe fondul evoluției periculoase a inflaţiei, care se anticipează că ar putea urcat la 3,5%. Francul elvețian, care a atins în urmă cu două săptămâni maximul istoric de 5,6621 lei, a alunecat joi la 5,5830 lei, pentru ca vineri cursul să fie stabilit la 5,5919 lei. Bitcoin a alunecat la finalul săptămânii la 68.279 – 69.540 dolari iar ethereum la 2.054 – 2.125 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Piața valutar-monetară a fost în expectativă joi, așteptând votarea bugetului de stat, care va oferi o imagine a direcției în care se îndreaptă România. Situația nu este una optimistă, în condițiile în care economia se află la limita intrării în recesiune, după contracția consumului cu 9,1% în ianuarie, iar acest proces va continua, odată cu reducerea veniturilor reale ale populației. Un rol negativ revine războiului din Orientul Mijlociu. În noaptea de miercuri spre joi prețul la gazele din Europa a urcat cu 30%, după atacarea unui terminal din Qatar, cel mai mare din lume, iar barilul de petrol se află în apropierea pragului de 115 dolari. Dobânzile interbancare au crescut după începerea conflictului din Iran, după care s-au stabilizat, fără a da semne că vor reveni aproape de nivelul ratei pentru facilitatea de depozit de 5,50%, cu care recompensează BNR banii depuși de bănci. În acest sens, la nivel european se observă o tendință de menținere a dobânzilor la valorile existente, însă în cazul în care prețurile la materiile prime energetice vor continua să crească, influențând negativ inflația, este posibil să vedem o evoluție ascendentă a ratelor de politică monetară. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,87%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%. Piața valutară s-a deschis cu o cotație a euro de 5,092 lei care a urcat până la 5,097 lei, astfel că media monedei unice a urcat de la 5,0940 la 5,0959 lei, în timp ce deprecierea altor valute din regiune a fost mult mai consistentă. Euro s-a depreciat la 1,1443 – 1,1492 dolari, după decizia de miercuri a Rezervei Federale de a păstra dobânda sa de politică monetară în intervalul 3,5 – 3,75%. În piața locală, cursul dolarului a urcat de la 4,4133 la 4,4420 lei. Cererea de dolari, considerat un refugiu în perioadele tulburi, se va menține, având în vedere faptul că există posibilitatea, conform opiniilor din comunicatul de presă care a urmat ședinței Fed, ca în acest an să fie operată doar o tăiere a dobânzilor, rezultat al inflaţiei în creștere, al unor semnale mixte venite din piaţa muncii americane şi al incertitudinilor generate de războiul Orientul Mijlociu. Francul elvețian a continuat să se deprecieze față de euro iar media lui a coborât de la 5,6157 la 5,5830 lei, minim al ultimelor trei săptămâni. Cursul lirei sterline a crescut modest de la 5,8945 la 5,8980 lei. Prăbușirea cu aproape 4% a metalului galben, la 4.626 – 4.858 dolari/uncie nu a compensat aprecierea monedei americane, astfel că prețul gramului de aur a coborât de la 705,8364 lei la 667,5562 lei, minim al ultimelor aproape două luni. Criptomonedele au preluat tendința manifestată de aur iar bitcoin s-a apropiat de pragul suport de la 69.000 dolari iar ethereum de cel de la 2.100 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Leul va rămâne sub presiune, cel puțin până la începutul toamnei, atunci când efectele inflaționiste, accentuate de conflictul din Orientul Mijlociu, vor fi absorbite de economie. Cu un avans al prețurilor de 8,3%, România a ocupat și în februarie primul loc din Uniunea Europeană la inflație, unde creșterea a fost de 2,1%, conform datelor publicate de Eurostat. În urmă cu câteva zile, INS a anunțat că rata anuală a inflaţiei s-a retras în februarie la 9,31%, de la 9,62% în ianuarie. Ultimul Raport asupra inflației prezentat de BNR, indică o retragere a inflației la finalul anului la 3,9%, în creștere de la 3,7%, la precedenta prognoză. La jumătatea acestei săptămâni, culoarul de tranzacționare din piața locală era cuprins între 5,092 și 5,0945 lei, astfel că media euro a crescut modest de la 5,0937 la 5,0940 lei, față de 5,0937 lei, miercurea trecută. Majoritatea analiștilor anticipează că BNR va menține dobânda de referință la 6,5%, nivel stabilit în august 2024, la ședința sa de politică monetară din 7 aprilie, cu scopul de a menține stabilitatea leului, prin atractivitatea randamentelor la depozite. După creșterile consecutive care au venit la scurt timp după atacarea Iranului de către SUA și Israel, nivelul indicilor ROBOR s-a plafonat în ultima săptămână. Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 5,88 la 5,87%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%. Conflictul din Orientul Mijlociu a provocat o creștere puternică a prețului la petrol ceea ce a readus în prim plan moneda americană, care rămâne principalul activ utilizat în comerțul internațional. Faptul că Statele Unite sunt un mare producător și exportator de țiței, în timp ce Europa este dependentă de importuri, a depreciat vinerea trecută moneda unică la 1,1411 dolari, minim al ultimelor 10 luni. Pe termen mediu și lung, analiștii consideră că dolarul este supraapreciat și că investitorii își vor îndrepta din nou privirile către deficitele fiscale ridicate și incertitudinile economice și politice din SUA cât și presiunile făcute de administrația de la Casa Albă asupra Rezervei Federale, care pun sub semnul întrebării independența acesteia. Stabilizarea relativă a prețului la țiței la 100 dolari/baril au apreciat ușor euro, evoluție care s-a inversat miercurea aceasta. Cotațiile au coborât de la 1,1555 dolari, în cursul nopții, spre 1,1490 dolari, după deschiderea pieței de peste Ocean. În aceste condiții, cursul monedei americane a scăzut de la 4,4270 la 4,4133 lei, față de 4,3887 lei, în urmă cu o săptămână. Cererea mare de dolari a redus-o pe cea de franci elvețieni iar cursul a scăzut de la 5,6377 lei, în urmă cu o săptămână, la 5,6157 lei. Media lirei sterline a fost stabilă, cea de miercurea aceasta fiind stabilită la 5,8945 lei. Deprecierea metalului galben cu circa 3% față de ziua precedentă, la 4.8450 – 5.017 dolari/uncie, și a monedei americane a împins în jos prețul gramului de aur de la 711,5643 lei la 705,8364 lei, față de 732,3520 lei, în urmă cu o săptămână. Bitcoin a crescut marți noapte la aproape 76.000 dolari dar s-a retras a doua zi la circa 71.900 dolari. Ethereum fluctua miercuri între 2.222 și 2.349 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Măsurile de austeritate luate în 2025, schimbările survenite în cadrul fiscal au stimulat abilitatea companiilor locale de a răspunde la provocări. În condițiile în care România a intrat în recesiune tehnică la sfârșitul anului trecut iar inflația a stagnat la aproape 10%, liderul național al pieței salatelor gata de consum, Eisberg România, a reușit anul trecut să-și mențină ritmul de dezvoltare. În acest sens, Nicoleta Scarlat, director de vânzări și marketing, a precizat că „Măsurile fiscale nu pot fi contracarate la fel de rapid, pe cât are statul obiceiul de a le schimba. Instabilitatea economică este unul dintre factorii care ne afectează direct, prin relaţia cu partenerii noştri B2B. Chiar şi aşa, creşterea noastră valorică a fost de 7%. Iar majorarea volumelor tot cu 7%, nu a ajutat la recuperarea găurii lăsate de inflație. Principalul eveniment din viața companiei a fost reprezentat de intrarea Eisberg România, alături de alte două fabrici Eisberg din Ungaria și Polonia, în grupul polonez Green Factory, care și-a consolidat astfel poziția de lider al pieței specializate din Europa Centrală şi de Est, la care contribuie și faptul că deține la nivel european 2.500 ha de culturi specializate. La finalizarea achiziției Eisberg România și Eisberg Ungaria, Artur Rytel, CEO și președinte al Consiliului de Administrație al Green Holding, a declarat că „Această mișcare strategică ne consolidează poziția de producător de preparate alimentare proaspete în regiunea Europei Centrale și de Est, făcându-ne un partener mai atractiv și mai fiabil pentru clienții noștri. De asemenea, ne permite să servim mai bine consumatorii prin extinderea gamei noastre de produse și îmbunătățirea eficienței lanțului de aprovizionare.” Pentru acest an, „lucrăm la consolidarea pieţei de fresh şi sperăm să putem lansa produse noi”, a precizat Nicoleta Scarlat. Aceasta a afirmat că „vom munci mai mult, ca să acoperim efectele menținerii unei rate înalte ale inflației din țara noastră, cea mai mare din Uniunea Europeană, care afectează consumul. Mizăm pe faptul că mai multe segmente ale populaţiei sunt interesate de un stil de viață sănătos. Românii sunt curioşi şi adoptă ce le place, iar noi suntem recunoscuţi şi pentru că ştim să dăm gust salatelor.” Eisberg România pune accent pe încrederea consumatorilor, motiv pentru care urmărește cu atenție calitatea produselor sale. „Pentru că înțelegem riscurile microbiologice și chimice la care sunt expuse aceste alimente exercităm un control total. De la creșterea și recoltarea de la fermă la transportul, depozitarea, procesarea și livrarea salatelor noastre, adică de la fermă la client, știm în permanență și în detaliu ce intră și ce iese din Eisberg”, a explicat Gabriela Boldeanu, Quality Control manager la Eisberg România În plan global se manifestă o majorare a cererii de salate gata de consum, consecință a beneficiilor pe care le oferă pentru sănătate, dar și a faptului că pot fi achiziționate într-o largă varietate (mixuri) și pe parcursul întregului an. Studiile arată faptul că 64% dintre consumatori pun pe primul loc confortul (gata de utilizare), iar 55% economia de timp. Analiștii estimează că piața salatelor gata de consum va atinge la nivel mondial o valoare de peste 26 de miliarde dolari până în 2034, cu o rată anuală de creștere de 7%.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Revenirea prețului barilului de petrol în apropierea pragului de 100 dolari, a avut ca efect o ușoară revenire a apetitului față de risc, ceea ce a permis aprecierea monedelor de la marginea zonei euro. Cursul monedei unice a scăzut de la 5,0949 la 5,0937 lei, în timp ce tranzacțiile se efectuau în culoarul 5,093 – 5,096 lei. Reducerea consumului din ultimele luni a avut ca efect o contracție a deficitului de cont curent în ianuarie cu 55 milioane euro faţă de perioada similară din 2024, care a coborât la 977 milioane euro, conform datelor publicate de BNR, ceea ce scade presiunea pe moneda națională. Un rol pozitiv pentru evoluția leului o are și anunțul făcut de Ministerul Finanţelor conform căruia a fost depășită o nouă etapă în drumul României către integrarea în cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), odată cu adoptarea Avizului Formal de către Comitetul de Analiză Economică şi de Dezvoltare (EDRC). Cu toate acestea, nivelul dobânzilor interbancare nu a început procesul de revenire către pragul de 5,50%, nivelul dobânzii pe care o primesc băncile comerciale pentru depozitele plasate la BNR. Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat la 5,87 la 5,88%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%. Odată temperat raliul ascendent al monedei americane, care a împins euro la un minim al ultimelor zece luni, moneda europeană a reușit să revină peste pragul de 1,15 dolari, până la 1,1525 dolari, înainte de deschiderea pieței de peste Ocean. În piața locală, cursul dolarului a scăzut de la 4,4419 la 4,4270 lei. Pe termen mediu, se menține tendința de apreciere a monedei americane, în condițiile în care se anticipează că politica monetară a Rezervei Federale se va modifica probabil în ultima parte a anului. Cursul francului elvețian a coborât de la 5,6344 la 5,6256 lei, iar cel al lirei sterline a urcat modest de la 5,8931 la 5,8986 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 713,6591 lei la 711,5643 lei, consecință a deprecierii monedei americane în timp ce metalul galben a crescut modest la 4.991 – 5.045 dolari/uncie. Monedele din regiune s-au apreciat la 4,2666 zloți/euro, respectiv 390,72 forinți/euro. Bitcoin se tranzacționa în culoarul 73.462 – 75.962 dolari iar ethereum fluctua între 2.298 și 2.375 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Leul a avut un început de săptămână solid, însă Ministerul Finanțelor nu a reușit, din nou, să se împrumute din piața locală, din cauza dobânzilor mari solicitate de bănci și clienții acestora. În opinia membrilor CFA România, inflația ar putea depăși ușor pragul de 10%, tendința urmând a se inversa începând cu august, pentru ca la sfârșitul anului să se plaseze la 7 – 8%, față de prognoza de 3,9% făcută de BNR în ultimul său Raport asupra inflației. Direcția negativă pe care o are inflația, care s-a menținut în ianuarie peste pragul de 9%, în urma conflictului din Orientul Mijlociu, a ridicat dobânzile solicitate de cei interesați să achiziționeze titluri de stat românești. A fost a cincea ședință consecutivă în care Trezoreria nu a reușit să se împrumute din piața locală, prin intermediul unei emisiuni cu scadența în iulie 2031 care a avut o valoare programată de 600 milioane lei și a uneia scadentă în iulie 2028 cu o valoare programată de 500 milioane lei. Ofertele de cumpărare s-au ridicat doar la 300 milioane lei. În opinia analiștilor prima tăiere a dobânzii de politică monetară va fi făcută în august, față de mai – iunie în cazul anticipărilor precedente, ceea ce are ca efect creșterea costurilor în cazul celor care au de plătit rate la credite. În aceste condiții, nivelul indicilor ROBOR au revenit spre pragul de 6%, după ce acestea s-au apropiat de 5,5%, echivalentul dobânzii pe care o primesc băncile comerciale pentru depozitele pe care le plasează la BNR. La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,87%, față de 5,90%, lunea trecută. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,93 la 5,94% aproape de pragul de 5,95% stabilit în 9 martie iar cel la 12 luni stagnează de o săptămână la 6,0%. Cursul euro a urcat modest de la 5,0947 la 5,0949 lei, într-o ședință în care transferurile se efectuau în culoarul 5,093 – 5,096 lei. Lunea trecută media crescuse la 5,0979 lei. Media monedei americane a scăzut marginal de la 4,4429 la 4,4419 lei, față de 4,4111 lei în urmă cu o săptămână. Aprecierea leului s-a datorat creșterii euro, pe fondul marcărilor de profit, de la minimul ultimelor zece luni de 1,1420 dolari la 1,1488 dolari. Deprecierea euro de săptămâna trecută se datorează anticipărilor privind politica monetară a Rezervei Federale americane. Un raport Goldman Sachs prognozează că Fed ar putea opera două reduceri ale dobânzii, care fluctuează din decembrie trecut în culoarul 3,50 – 3,75%, abia în septembrie și apoi decembrie, față de iunie și septembrie, în cazul anticipărilor anterioare. Francul elvețian a început săptămâna trecută cu un maxim istoric de 5,6621 lei, dar a scăzut lunea aceasta de la 5,6401 la 5,6344 lei. Media lirei sterline a scăzut lunea aceasta de la 5,8949 la 5,8931 lei, comparativ cu 5,8820 lei în urmă cu o săptămână. Scăderea metalului galben la 4.968 – 5.036 dolari/uncie a coborât prețul gramului de aur de la 727,9905 lei la 713,6591 lei. Bitcoin s-a consolidat la începutul acestei săptămâni peste pragul de 70.000 dolari la 72.315 – 74.445 dolari, față de circa 68.500 dolari, lunea trecută. Ethereum fluctua între 2.166 și 2.304 dolari, în creștere de la 1.950 dolari, în urmă cu o săptămână.

Citeste pe larg