Perspectiva prelungirii războiului din Orientul Mijlociu, care va lipsi economia mondială de circa 20% din necesarul de petrol, în urma blocării strâmtorii Ormuz, va avea ca efect menținerea inflației în apropierea pragului de 10%. Creșterea prețurilor va reduce și mai mult consumul, care s-a contractat în ianuarie cu 25% față de ultima lună a anului trecut, respectiv cu 9,1% comparativ cu aceeași lună din 2025. Tendința va afecta direct evoluția creșterii economice iar România ar putea intra oficial în recesiune, evoluție care se va reflecta și în creșterea costurilor la care poate împrumuta statul atât din piața locală cât și din cea internațională. La jumătatea săptămânii, INS a anunțat că inflația care a scăzut în februarie la 9,31%, de la 9,62% în ianuarie, ceea ce face ca România să ocupe prima poziția la nivel european. În opinia membrilor CFA România, inflația ar putea depăși ușor pragul de 10%, tendința urmând a se inversa începând cu august, pentru ca la sfârșitul anului să se plaseze la 7 – 8%, față de prognoza de 3,9% făcută de BNR în ultimul său Raport asupra inflației. Cu toate acestea, cursul euro a rămas stabil, în contrast cu volatilitatea pe care au cunoscut-o alte monede din regiune. În schimb, nivelul indicilor ROBOR s-au menținut la valori comparabile cu cele din ianuarie. Săptămâna a debutat cu o medie de 5,0979 lei și a terminat-o la 5,0947 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,092 – 5,095 lei iar piața s-a închis la 5,093 lei. Inflația mare a modificat evoluția descendentă a indicilor ROBOR iar Trezoreria statului nu s-a mai putut împrumuta din piața locală la ultimele patru ședințe de licitație, din cauza dobânzilor prea mari solicitate de bănci și clienții acestora. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,87%, față de 5,74%, la sfârșitul lui februarie. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,93% comparativ cu 5,79% în ultima ședință a lunii trecute iar cel la 12 luni a stagnat la 6,0%, față de 5,93%, la finalul lui februarie. Creșterea PCE de bază inflației din Statele Unite în februarie, față de aceeași perioadă a anului trecut, unul din principalii indicatori urmăriți de Rezerva Federală, a majorat cererea de monedă americană, într-un moment în care aceasta și-a consolidat statul de „refugiu”. Un raport Goldman Sachs prognozează că Fed ar putea opera două reduceri ale dobânzii, care fluctuează din decembrie trecut în culoarul 3,50 – 3,75%, abia în septembrie și apoi decembrie, față de iunie și septembrie, în cazul anticipărilor anterioare. Euro a scăzut de la peste 1,165 dolari, la începutul săptămânii, la 1,1411 dolari, la finalul ei, când piața americană s-a închis la 1,1416 dolari. În cea locală, cursul monedei americane a urcat vineri la 4,4429 lei, maxim al ultimelor aproape nouă luni. Francul elvețian a început săptămâna cu un maxim istoric de 5,6621 lei și a terminat-o la 5,6401 lei. Media lirei sterline a urcat joi la 5,9021 lei, dar a scăzut vineri la 5,8949 lei. Prețul gramului de aur a încheiat săptămâna la 727,9905 lei față de 721,9548 lei, la începutul ei, după creșterea de joi la 734,4528 lei. Scăderea de vineri s-a datorat retragerii metalului galben până la 5.009 dolari, maximul zilei fiind de 5.129 dolari/uncie.

Citeste pe larg

Revenirea prețului la barilul de țiței în jurul pragului de 100 dolari, după scăderea de miercuri la 80 dolari, nu a afectat semnificativ piața internațională sau a monedelor de la marginea zonei euro. Cursul euro a crescut marginal de la 5,0937 la 5,0938 lei, în timp ce transferurile se realizau în culoarul 5,09 – 5,094 lei. Reducerea consumului în ianuarie s-a reflectat pozitiv în deficitul comercial al României din prima lună a anului. Acesta s-a contractat cu 425 milioane euro comparativ cu valoarea din perioada similară a anului trecut, ceea ce diminuează presiunea asupra deficitului de cont curent și a cursului de schimb. Reducerea surplusului de lichiditate din piața monetară, care a urcat luna trecută la circa 45 miliarde lei, și perspectivele menținerii inflației la cote ridicate pentru o perioadă mai lungă de timp, consecință a creșterii prețurilor la barilul de petrol, a avut ca efect o majorare a indicilor ROBOR începând cu săptămâna trecută. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,87%, față de 5,74%, la sfârșitul lui februarie. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 5,94 la 5,93% comparativ cu 5,79% în ultima ședință a lunii trecute iar cel la 12 luni a stagnat la 6,0%, față de 5,93%, la finalul lui februarie. Sondajul realizat de CFA România în ianuarie anticipa o valoare de 5,24% pentru indicele la trei luni în prima lună din 2027. Creșterea dobânzilor nu a permis Trezoreriei să se împrumute din piața locală, fiind a patra ședință consecutivă de vânzare a titlurilor de stat la care au fost refuzate toate ofertele de cumpărare. Statul a dorit să atragă 500 milioane lei cu scadența în 2033 și alte 500 milioane lei scadente anul viitor, în timp ce ofertele de cumpărare au fost de 364 milioane lei, respectiv 862 milioane lei. Euro s-a retras joi la 1,1532 – 1,1575 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,3887 la 4,4079 lei. Cursul francului elvețian a crescut de la 5,6377 la 5,6447 lei iar cel al lirei sterline de la 5,9003 la 5,9021 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 732,3520 lei la 734,4528 lei, consecință a aprecierii monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua între 5.125 și 5.193 dolari/uncie. În ultimele zile, bitcoin s-a stabilizat în jurul pragului de 70.000 dolari și se tranzacționa joi în culoarul 69.238 – 70.765 dolari. Ethereum fluctua între 2019 și 2.082 dolari.

Citeste pe larg

Menținerea tendinței de depreciere a cursului euro, care s-a manifestat și marți, a condus la o scădere de la 5,0955 la 5,0937 lei, față de 5,0959 lei, în urmă cu o săptămână. Deprecierea euro a venit pe fondul scăderii cotațiilor din piață până la 5,088 lei, în cursul dimineții, după care ele au urcat spre 5,095 lei. La această evoluție a contribuit reducerea prețurilor la țiței cu circa 15%, de la aproape 120 dolari/baril, la începutul săptămânii, la circa 85 dolari/baril. Piața a fost influențată de faptul că marina americană a escortat un petrolier prin strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează circa 20% din comerțul mondial cu petrol. La rândul său, președintele Trump a sugerat luni că războiul din Orientul Mijlociu s-ar putea încheia „foarte curând”. Pe plan atrage atenția declarația făcută de Cosmin Marinescu, viceguvernatorul BNR, în cadrul unui eveniment. Acesta a afirmat că „estimările noastre arată că o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului va avea un impact anual asupra inflației de circa +0,3 puncte procentuale, ceea ce ar impune regândirea estimărilor de inflație actuale.” Menținerea inflației în apropierea pragului de 10% a avut ca efect scăderea consistentă a consumului populației în ianuarie, care s-a reflectat prin intrarea economiei în recesiune tehnică ( două trimestre consecutive de scădere a PIB). Românii au cumpărat mai puțin cu 25% față de decembrie 2025, respectiv cu 9% comparativ cu prima lună a anului trecut. Spectrul inflației bântuie și segmentul monetar, unde dobânzile interbancare au revenit la valorile de acum două luni. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 5,88 la 5,86%, față de 5,76%, miercurea trecută. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,94% comparativ cu 5,79% la jumătatea săptămânii trecute, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,0%, față de 5,92%. Reducerea expunerilor pe moneda americană, considerată drept un activ fără riscuri („risk off”), a menținut euro peste pragul de 1,16 dolari. Moneda unică se mișca în culoarul 1,1590 – 1,1648 dolari, față de 1,1547 – 1,1647 dolari, în urmă cu o săptămână. În piața locală, cursul monedei americane a atins luni un vârf de 4,4111 lei, dar s-a retras miercurea aceasta la 4,3887 lei. Creșterea prețurilor la materiile prime energetice, care afectează inflația la nivel mondial, a îndreptat atenția investitorilor către moneda elvețiană, considerată drept un „refugiu”. Aceasta s-a apreciat luni la 0,8980 franci/euro, iar cursul ei a atins un record istoric de 5,6621 lei, cel de miercuri fiind stabilit la 5,6377 lei. Media lirei sterline a crescut de la 5,8584 lei, la jumătatea săptămânii trecute, la 5,9009 lei, miercurea aceasta, maxim al ultimei luni. Prețul gramului de aur a crescut de la 728,6725 lei la 732,3520 lei, față de 730,1903 lei, în urmă cu o săptămână. Evoluția este consecința aprecierii monedei americane și a metalului galben la 5.185 – 5.224 dolari/uncie. După aprecierile consistente de marți, când zlotul polonez s-a întărit față de euro cu circa 0,66% iar forintul maghiar cu 3,13%, au urmat corecții ale cursurilor. Media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2740 zloți iar a celei maghiare la 388,12 forinți.

Citeste pe larg

Oftatul de ușurare al piețelor de marți provocat de mesajul transmis de președintele Trump, care a sugerat că războiul din Orientul Mijlociu s-ar putea încheia „foarte curând”, ceea ce a coborât prețul barilului de țiței sub pragul de 100 dolari, a avut darul de a reduce aversiunea față de risc și aprecierea monedelor de la marginea zonei euro. Leul și-a menținut statutul de „cea mai stabilă” monedă din regiune, aprecierea față de euro fiind modestă, în timp ce zlotul polonez s-a întărit cu circa 0,66% iar forintul maghiar cu 3,13%! Cursul monedei unice a scăzut de la 5,0979 la 5,0955 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 5,091 – 5,098 lei. Indicii ROBOR se mențineau la valori comparabile cu cele de la jumătatea lui ianuarie, consecință a posibilității ca banca centrală să mențină rata de referință la 6,5%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, valoare stabilită în august 2024. În cazul în care efectele inflaționiste generate de conflictul din Orientul Mijlociu, care a provocat stoparea fluxului de petrol Strâmtoarea Ormuz (20% din comerțul mondial cu țiței), se vor diminua, este posibilă reluarea ciclului de scădere a dobânzii. Luni, dobânda titlurilor de stat românești la 10 ani a atins un vârf de 7,12%, cel mai ridicat nivel începând cu toamna lui 2025, după ce în prima parte a lunii mai 2025, aceasta a crescut la un maxim de 8,5%. Minimul de 6,3% a fost înregistrat în februarie. Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 5,90 la 5,88%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 5,95 la 5,94%, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,0%. Revenirea apetitului pentru risc a permis marcarea de profituri, iar euro a urcat la 1,1607 – 1,1663 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să coboare de la 4,4111 la 4,3795 lei. Cursul francului elvețian a coborât de la maximul istoric de 5,6621 la 5,6328 lei. În schimb, cel al lirei sterline a urcat de la 5,8820 la 5,8894 lei. În prezent, volatilitatea metalului galben este mai ridicată, consecință a incertitudinilor privind durata conflictului din Orientul Mijlociu, care poate afecta inflația la nivel global, iar metalul galben a revenit la 5.200 dolari/uncie, după scăderea de lunii spre 5.000 dolari. Marțea aceasta, prețul gramului de aur a urcat de la 721,9548 lei la 728,6725 lei, în timp ce uncia se mișca în piețele specializate în culoarul 5.119 – 5196 dolari. Bitcoin, care a alunecat la începutul săptămânii aproape de suportul de la 65.000 dolari, se tranzacționa în culoarul 68.403 – 71.281 dolari. Ethereum a urcat la 1.991 – 2.070 dolari.

Citeste pe larg

Perspectiva menținerii inflației la cote mai mari decât cele anticipate de BNR, care vedea o cădere bruscă a inflației începând cu a doua parte a anului, a provocat creșterea dobânzilor interbancare. Evoluția este pusă pe seama inflamării prețurilor la țiței care se apropie de pragul de 120 dolari/baril. Schimbarea direcției luate de indicii ROBOR din ultimele luni, se datorează creșterii prețurilor la petrol și gaze naturale, efect al închiderii strâmtorii Ormuz, prin care tranzitează circa 20% din necesarul la nivel mondial, urmare a atacării Iranului de către Statele Unite și Israel. Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,88 la 5,90%, față de 5,75% în urmă cu o săptămână. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 5,90 la 5,95%, comparativ cu 5,78%, lunea trecută, iar cel la 12 luni de la 5,97 la 6,0%, în ședința de acum o săptămână. Creșterea indicilor ROBOR nu a permis Finanțelor să se împrumute din piața locală, după o lungă perioadă în care sumele atrase au fost mai mari decât cele programate iar dobânzile au cunoscut o scădere constantă. Prima ședință fără rezultate pentru Trezorerie a fost cea de joia trecută, situație care s-a repetat lunea aceasta. Suma programată pentru o emisiune de titluri de stat cu scadența în octombrie 2029 a fost de 500 milioane lei. Ofertele de cumpărare s-au ridicat la 505 milioane lei, însă dobânzile solicitate au fost considerate prea mari. Nivelul ridicat al aversiunii față de risc a ridicat cursul euro de la 5,0941 lei la 5,0979 lei, față de 5,0981 lei, în urmă cu o săptămână, maxim al ultimelor zece luni. Tranzacțiile din piața locală se realizau în culoarul 5,094 – 5,098 lei, după ce în cursul nopții pe segmentul asiatic a fost atins un minim de 5,074 lei. Euro a scăzut până la 1,1507 dolari, cel mai scăzut nivel de la sfârșitul lui noiembrie, în condițiile în care cererea de monedă americană s-a majorat, pe fondul temerilor că războiul din Orientul Mijlociu s-ar putea prelungi. Aceasta va afecta aprovizionarea cu petrol și gaze timp de luni de zile, față de cele 4 – 6 săptămâni promise anterior de președintele Trump. Investitorii mizează și pe menținerea dobânzilor de către Rezerva Federală pentru o perioadă mai lungă, în condițiile creșterii inflației. În piața locală, cursul dolarului a urcat de la 4,3981 la 4,4111 lei, comparativ cu 4,3430 lei, la începutul săptămânii trecute. Media francului elvețian a urcat de la vechiul maxim de 5,6273 lei la unul nou de 5,6621 lei, mai mult cu 4,3 bani față de lunea trecută. Cursul lirei sterline a crescut de la 5,8664 lei la 5,8820 lei, cu o apreciere săptămânală de peste 6,2 bani. Aprecierea monedei americane a compensat scăderea metalului galben la 5.014 – 5.200 dolari/uncie a ridicat prețul gramului de aur de la 719,3326 lei la 721,9548 lei, față de 752,0815 lei, lunea trecută. Situația precară a Ungariei în ceea ce privește aprovizionarea cu țiței și gaze, ceea ce se va reflectat în majorarea inflației, a ridicat cursul la 396,97 forinți/euro, o depreciere săptămânală de aproape 5%. În cazul monedei poloneze media a urcat la 4,2836 zloți/euro.

Citeste pe larg

Vineri seară, agenția Moody’s a anunțat păstrarea ratingului României la Baa3 cu perspectivă negativă, recomandată investițiilor. Decizia, anticipată de analiști, s-a bazat pe impactul pozitiv pe care l-au avut măsurile fiscale luate din vara trecută asupra perspectivelor bugetare ale României, care ar trebui să reducă deficitul bugetar, la sfârșitul acestui an, la 6,3%. De altfel, se remarcă stabilitatea cursului în prima săptămână din martie, în ciuda începerii conflictului din Orientul Mijlociu care a provocat deprecierea consistentă a altor monede din regiune. Astfel, forintul maghiar s-a depreciat față de euro cu peste 3,2%, afectat de perspectivele negative ale importurilor de produse petroliere și gaze, iar zlotul polonez a pierdut puțin peste 1,1%. Cursul euro a crescut marți la 5,0981 lei, maxim al ultimelor zece luni, însă următoarele zile au fost unele de apreciere pentru moneda națională, care a încheiat săptămâna la 5,0941 lei, ședință în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,09 – 5,095 lei. Situația va rămâne una încordată în perioada următoare, în condițiile în care prețul petrolului a crescut deja la 90 dolari/baril, la scurt timp după ce Donald Trump a scris pe o rețea de socializare că „nu va exista niciun acord cu Iranul în afară de capitularea necondiţionată!”, în timp ce petrolierele nu mai pot străbate strâmtoarea Urmuz iar Teheranul a anunțat că este pregătit că va rezista timp de 6 luni atacurilor americano-israeliene. Ca efect imediat al situației încordate costurile de împrumut ale României au crescut în piețele externe, unde dobânzile la titlurile pe 10 ani au crescut la 6,75%, iar Trezoreria nu a reușit să se împrumute joi pe plan local cu 500 milioane lei, cu scadența în aprilie 2027, randamentele solicitate fiind considerate prea ridicate. În piața locală, după creșterile consistente ale dobânzilor interbancare din ședința de miercuri, în următoarele două am asistat la o retragere ușoară. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la un maxim de 5,94 la 5,88%, valoare comparabilă cu cea de la jumătatea lunii ianuarie. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la un vârf de 5,96 la 5,910%, la finalul săptămânii, iar cel la 12 luni de la 6,02 la 5,97%, în ședința de vineri. În urmă cu două săptămâni, euro s-a menținut peste pragul de 1,18 dolari, pentru vinerea aceasta să coboare la 1,1546 – 1,1622 dolari, în condițiile în care moneda americană a revenit la postura de „refugiu” în perioadele tensionate. În piața locală, cursul dolarului american a urcat la nivel săptămânal de la 4,3430 la 4,3981 lei. În ciuda avertismentelor venite din partea Băncii Naționale a Elveției, că va interveni în piață pentru a stopa aprecierea francului, acesta a atins minime ale ultimilor zece ani față de euro. Aceasta evoluție a fost însoțită de o serie de maxime istorice pentru francul elvețian, ultimul fiind atins vineri – 5,6273 lei. Media lirei sterline a avut o evoluție apreciativă la nivel săptămânal și a urcat de la 5,8197 la 5,8664 lei. Majorarea cererii de monedă americană a adus o reducere a cererii de aur, care a scăzut vineri în jurul pragului de 5.150 dolari/uncie, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să alunece la final de săptămână la 719,3326 lei, față de 752,0815 lei, la începutul ei.

Citeste pe larg

Perspectiva prelungirii în timp a conflictului din Orientul Mijlociu a majorat cererea de active considerate drept refugii sigure pentru investiții, precum aurul, francul elvețian sau yenul japonez. Aceasta a produs creșterea cursului monedei elvețiene, care a urcat de la 5,6064 la un nou maxim istoric de 5,6250 lei. Precedentul record de 5,6189 lei a fost atins la începutul săptămânii, când francul s-a întărit la un minim al ultimilor 10 ani față de euro, motiv pentru Banca Elveției să emită un comunicat de presă prin care a atras atenția că este pregătită să intervină în piață pentru a opri aprecierea. În schimb, moneda națională a profitat de nivelul mai scăzut al aversiunii față de risc, astfel că media euro a scăzut de la 5,0959 la 5,0937 lei, după creșterea de marți la 5,0981 lei, maxim al ultimelor aproape zece luni. Transferurile se efectuau în culoarul 5,092 – 5,095 lei. După creșterile consistente ale dobânzilor interbancare din ședința de miercuri, în cea de joi am asistat la o retragere ușoară. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 5,94 la 5,89%, valoare comparabilă cu cea de la jumătatea lunii ianuarie. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 5,96 la 5,91% iar cel la 12 luni de la 6,02 la 5,98%. Creșterea dobânzilor a afectat și posibilitatea ca Trezoreria să se împrumute din piața locală, după o perioadă lungă. Astfel, Finanțele au fost nevoite să refuze toate ofertele de cumpărare de titluri de stat cu scadența în aprilie 2027. Valoarea emisiunii a fost de 500 milioane lei iar totalul ofertelor s-a ridicat la 814 milioane lei. Euro fluctua între 1,1582 și1,1648 dolari iar media monedei americane a urcat de la 4,38 la 4,3883 lei. Media lirei sterline a făcut un pas înapoi de la 5,8584 la 5,8528 lei. Cotațiile metalului galben erau stabile joi, comparativ cu cele din ziua precedentă, acesta mișcându-se în culoarul 5.122 – 5.196 dolari/uncie. Pe acest fond, prețul gramului de aur stabilit de BNR s-a retras de 730,1903 la 728,6443 lei. Situația rămâne instabilă în privința cotațiilor metalului galben, provocată de intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu, care afectează importantul hub de specialitate din Dubai, unde transporturile aeriene întâmpină dificultăți, prin care se tranzacționează sau tranzitează circa 20% din comerțul mondial cu aur. În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2739 zloți/euro iar a celei maghiare s-a depreciat la 386,08 forinți/euro. Bitcoin a crescut la 71.796 – 73.559 dolari iar ethereum la 2.095 – 2.164 dolari.

Citeste pe larg

Creşterea aversiunii faţă de risc, provocată de conflictul din Orientul Mijlociu, a afectat semnificativ valoarea dobânzilor din piața locală, ceea ce a adus plusvaloare cursului de schimb al monedei naționale. Principala cauză a creșterii costurilor din piața monetară poate fi pusă pe seama scumpirii produselor energetice, în special a gazelor naturale, care se reflectă în majorarea prețurilor la energia electrică și se mută ulterior în creșterea prețurilor. Scăderea inflației la 4%, la sfârșitul acestui an, așa cum a anticipat BNR în ultimul său Raport, a devenit un obiectiv nesustenabil, și ar putea să se plaseze, așa cum anticipa ultimul sondaj al CFA România în jurul valorii de 5,85%. Primul semn că tendința de scădere a indicilor ROBOR a apărut marți și s-a accentuat semnificativ la jumătatea acestei săptămâni, fiind urmată astfel evoluția ascendentă a dobânzilor pentru titlurile de stat care au urcat de la 6,2% la sfârșitul lunii trecute la 6,7%. Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,76 la 5,94%, valoare comparabilă cu cea de la jumătatea lunii ianuarie. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 5,79 la 5,96% iar cel la 12 luni de la 5,92 la 6,02%. Marți, cotația euro a atins în piața locală un maxim de 5,102 lei astfel că media euro a urcat la 5,0981 lei, maxim al ultimelor aproape zece luni. La jumătatea acestei săptămâni, tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,095 – 5,099 lei, astfel că media s-a retras la 5,0959 lei, nivel apropiat de cel de miercurea trecută. Cursul dolarului american a coborât de la 4,3940 lei, maxim al ultimelor circa 5 luni, la 4,38 lei, față de 4,3250 lei, în urmă cu o săptămână. Euro fluctua în piețele specializate între 1,1574 și 1,1647 dolari, față de 1,1835 dolari, la începutul săptămânii trecute. Deprecierea este provocată de interesul arătat de investitori față de activele considerate drept refugii, așa cum sunt aurul, francul, yenul japonez sau dolarul american. La începutul acestei săptămâni, media francului elvețian a atins un maxim istoric de 5,6189 lei. Un comunicat de presă al Băncii Naționale a Elveției, publicat marți, a precizat că instituția este pregătită să intervină pentru a stopa aprecierea monedei, a temperat creșterea, cursul de miercuri fiind stabilit la 5,6064 lei. După scăderea de vineri la 5,8182 lei, media lirei sterline a urcat la 5,8584 lei, față de 5,8436 lei, miercurea trecută. Prețul gramului de aur a scăzut de la 741,4095 lei la 730,1903 lei, consecință a deprecierii monedei americane și a metalului galben la 5.085 – 5.207 dolari/uncie. În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2685 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat la 385,93 forinți/euro. Imediat după începerea conflictului din Orientul Mijlociu, bitcoin s-a apropiat de pragul de 63.000 dolari. Treptat acesta a recuperat pierderile și a urcat miercurea aceasta la 67.442 – 71.988 dolari. Ethereum, care a atins un minim de circa 1.850 dolari, a crescut la 1.945 – 2.090 dolari.

Citeste pe larg

Creșterea aversiunii față de risc, odată cu începerea conflictului din Orientul Mijlociu, a provocat deprecierea monedelor de la marginea zonei euro. Euro a crescut la jumătatea ședinței de marți la un vârf de 5,102 lei, însă vânzările apărute în scurt timp au dus la scăderea cotațiilor până la 5,097 lei. Aceasta a permis BNR să stabilească o medie de 5,0981 lei, maxim al ultimelor aproape zece luni. În regiune, cursul celei poloneze s-a depreciat de la 4,2304 la 4,2732 zloți/euro, iar a celei maghiare de la 379,21 la 385,41 forinți/euro. Presiunea pe curs se va menține, în condițiile în care ajunge la scadență o emisiune de eurobonduri din 2020. Statul va trebui să achite un total, inclusiv dobânda, de circa 1,625 miliarde euro, care nu ar trebui să creeze o problemă, având în vedere că joia trecută Trezoreria s-a împrumutat de la investitorii internaționali cu 2,25 miliarde euro cu scadența la 7 ani, cu 750 milioane euro scadente în 2044, respectiv cu 2 miliarde dolari cu scadența în iulie 2036. În septembrie, urmează să fie achitată o emisiune din septembrie 2022 cu o valoare de 1,8 miliarde euro și o dobândă aferentă de 217 milioane și o alta în decembrie al unei emisiuni din aprilie 2019 care se ridică la un total de 1,529 miliarde euro. Conflictul armat dintre SUA-Israel și Iran a afectat și piața monetară, unde a apărut un mic deficit de lichiditate. Astfel, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,75 la 5,76%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a reveni de la 5,78 la 5,79%, iar cel la 12 luni a stagnat la 5,92%. Pentru a putea rostogoli datoria publică anterioară și să finanțeze deficitul bugetar dar și  necesitățile investiționale, Ministerul Finanţelor este pregătit să împrumute din piețele externe circa 10 miliarde euro, iar din cea iarnă între 160 și 170 miliarde lei, în condițiile în care necesarul brut de finanţare al României din acest an se ridică la 265 – 275 miliarde lei La aceste sume se adaugă cele obținute de la marile bănci internaționale prin plasamente private, care oferă avantajul unor dobânzi mai mici. Luni, statul s-a împrumutat din piața locală cu 569 milioane lei, cu scadența în iulie 2040, la o dobândă medie anuală de 6,64%. La licitația de titluri de stat cu scadența în iulie 2030, Trezoreria s-a împrumutat cu 425 milioane lei, la un cost mediu anual de 6,08%, față de o valoare programată de 800 milioane lei. Euro s-a depreciat la 1,1582 – 1,1707 dolari, iar cursul monedei americane a urcat de la 4,3430 la 4,3940 lei, maxim al ultimelor circa 5 luni. Declarația făcută de Banca Națională a Elveției conform căreia este pregătită să intervină pentru a stopa aprecierea monedei, care a atins luni un maxim al ultimilor zece ani de 0,9028 franci/euro, a temperat avansul luat, astfel că media ei a coborât în piața locală de maximul istoric de 5,6189 lei la 5,8431 lei. Cursul lirei sterline a recuperat o parte din pierderi și a urcat de la 5,8197 la 5,8411 lei. Marcările de profit au avut darul de a deprecia metalul galben la 5.076 – 5.381 dolari/uncie, astfel că prețul gramului de aur s-a retras de la 752,0815 la 741,4095 lei. Bitcoin fluctua marți între 66.405 și 69.220 dolari iar ethereum se mișca în culoarul 1.941 – 2.040 dolari.

Citeste pe larg

Confruntarea militară dintre coaliția SUA-Israel și Iran, care s-a extins pe fondul atacării de către statul islamic a alte 10 țări din regiune, ceea ce a determinat creșterea prețurilor petrolului și incertitudinea geopolitică, au avut ca efect imediat majorarea cererii de active considerate drept refugii, precum aurul, francul elvețian, yenul japonez sau dolarul american. Euro s-a depreciat până la un minim de 0,9028 franci, cel mai scăzut nivel începând cu 2015, atunci când s-a renunțat la plafonul de 1,20 franci/euro. În piața locală, cursul monedei elvețiene a urcat de la 5,5866 la un nou maxim istoric de 5,6189 lei. Precedentul record de 5,5932 lei a fost atins în 17 februarie. Majorarea cererii de metal galben, în condițiile în care fluxurile fizice de aur către şi dinspre centrul de tranzacţionare din Dubai au fost întrerupte, după atacare acestui stat de către Iran, au ridicat uncia la 5.275 – 5.420 dolari, aproape de maximul istoric de 5.595,47 dolari, atins în 29 ianuarie. În piața locală, prețul gramului de aur a urcat de la 718,6797 lei la 752,0815 lei, la circa 3 lei de maximul atins la sfârșitul lui ianuarie. Aurul s-a apreciat de la începutul anului cu circa 22%, iar februarie a fost a șaptea lună consecutivă de creștere, cea mai lungă serie de creșteri din 1973, consecință a modului în care Donald Trump vrea să redefinească relațiile politice și comerciale internaționale, care se suprapune peste escaladarea tensiunilor geopolitice. La rândul său, argintul a crescut până la 96,05 dolari/uncie, sub maximul de 121,64 dolari. Creșterea aversiunii față de risc a depreciat monedele de la marginea zonei euro. Dacă, la deschiderea piețelor din Asia a fost atins un minim de 5,07 lei, tranzacțiile din cea locală s-au realizat în culoarul 5,094 – 5,098 lei. Astfel, cursul monedei unice a crescut de la 5,0953 lei la 5,0972 lei. Nu există riscuri imediate pentru leu, în condițiile în care rezerva valutară a BNR este un consistentă, chiar dacă ea s-a contractat modest în februarie la 65,023 miliarde euro, iar rezervele internaționale (inclusiv aur) se ridică la 79,639 miliarde euro. Problemele sunt legate de încetinirea economică, care s-ar putea adânci în perioada următoare. Prognoza de creștere a economiei româneşti din acest an este anticipată de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la 1,2%, față de 1,6% cât a fost estimat în septembrie. După o lungă o perioadă în care indicii ROBOR doar au scăzut, ieri cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 5,74 la 5,75%, în timp ce ultimul sondaj CFA România anticipează pentru ianuarie 2027 o valoare de 5,24%. În schimb, indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 5,79 la 5,78%, iar cel la 12 luni a scăzut de la 5,93 la 5,92%. Euro s-a retras la 1,1698 – 1,1798 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,3179 la 4,3430 lei. Cursul lirei sterline a crescut modest la 5,8197 lei. Bitcoin a scăzut la scurt timp după atacarea Iranului aproape de 62.000 dolari, însă la începutul acestei săptămâni se tranzacționa în culoarul 65.295 – 67.029 dolari. Ethereum fluctua între 1.929 și 1.987 dolari.

Citeste pe larg

Luna trecută, cursul euro a avut o evoluție foarte stabilă, în timp ce media dolarului american s-a întărit cu jumătate de procent, cea a francului elvețian, care a atins în 17 februarie un maxim istoric de 5,5932 lei, cu aproape 0,9% în timp ce lira sterlină a pierdut aproape 1,2%. În ultima ședință din februarie, cursul euro a scăzut marginal la 5,0953 lei, valoare identică cu cea de miercuri, față de 5,0968 lei, la începutul săptămânii. Tranzacțiile s-au realizat vineri în culoarul 5,092 – 5,098 lei. În cadrul unui eveniment financiar, Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a amintit criza din mai 2025, după primul tur al alegerilor prezidențiale, când banca centrală a vândut peste 8 miliarde de euro pentru a stopa deprecierea leului. Domnia-sa a afirmat că o schimbare a majorității parlamentare ar fi o aventură care „ne-ar îngropa”, precizând că „pieţele sunt sensibile, reacţionează la cel mai mic semnal. La orice mic cutremur pe care noi nu îl simţim, pieţele reacţionează, îl resimt şi marchează în preţ”. În opinia analiștilor Băncii Transilvania, moneda națională va avea o depreciere ușoară iar euro va încheia anul în jurul nivelului de 5,17 lei. Evoluția va fi influențată de eventuale incertitudini politice, de menținerea unei inflații persistente sau de reapariția derapajelor fiscale. În schimb, leul ar putea fi susținut de un influx masiv de fonduri UE sau o performanță mai bună a sectorului extern Joi, în aceeași zi în care Trezoreria s-a împrumutat de la investitorii internaționali cu 2,25 miliarde euro cu scadența la 7 ani, cu 750 milioane euro scadente în 2044, respectiv cu 2 miliarde dolari cu scadența în iulie 2036, din piața locală au mai fost atrase alte 500 milioane lei. Scadența titlurilor de stat este în iulie 2034 iar dobânda medie anuală acceptată de Finanțe este de 6,21%, în timp ce ofertele de cumpărare s-au ridicat la peste 1,25 miliarde lei, semn că există un important excedent de lei. Cantitatea mare de lei disponibilă a readus indicii ROBOR la valori comparabile cu cele din noiembrie 2024, iar dobânzile se mențin la valori real negative, în condițiile în care inflația se menține aproape de 10%. La sfârșitul lui februarie, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 5,75 la 5,74%, comparativ cu 5,87%, la începutul lunii, în timp ce ultimul sondaj CFA România anticipează pentru ianuarie 2027 o valoare de 5,24%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,79%, comparativ cu 5,96%, în prima ședință din februarie, iar cel la 12 luni a scăzut de la 5,94 la 5,93%, față de 6,12% la începutul lunii. Moneda americană a încheiat februarie cu un curs de 4,3179 lei, după ce euro s-a apreciat la 1,1788 – 1,1828 dolari și a închis piața de peste Ocean la 1,1814 dolari. Vineri, cursul francului elvețian a urcat la 5,5866 lei și este de așteptat ca acesta să atingă noi maxime istorice pe fondul cererii ridicate de active considerate drept „refugii sigure”, ceea ce ar putea împinge euro sub pragul de 0,90 franci. Media lirei sterline a coborât de la 5,8465 la 5,8182 lei. Prețul gramului de aur a urcat vineri de la 718,2819 lei la 718,6797 lei, față de 644,9082 în prima ședință din februarie. Metalul galben a urcat la finalul lunii la 5.166 – 5.282 dolari/uncie. În cazul în care războiul din Orientul Mijlociu va continua este posibil ca uncia să depășească maximul de 5.595,47 dolari atins în 29 ianuarie.

Citeste pe larg

Fluctuațiile pe care le-au avut principalele valute față de leu au fost minime, în timp ce indicii ROBOR au continuat să se apropie de pragul de 5,5% deși majoritatea analiștilor văd în prezent o primă reducere a ratei de referință în august, față de luna mai, în cazul precedentelor prognoze. Cursul euro a urcat marginal de la 5,0953 la 5,0955 lei, în timp ce culoarul de tranzacționare s-a lărgit la 5,092 – 5,096 lei. Sondajul realizat în ianuarie în rândul membrilor CFA România anticipează un proces de depreciere a monedei naționale în următoarele 12 luni, pe fondul unei scăderi a ratei anticipate a inflației pentru următoarele 12 luni la 5,85%. Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru luna iulie este de 5,1471 lei/euro, iar cea pentru ianuarie 2027 de 5,1982 lei/euro. Aceste prognoze sunt în creștere față de sondajul din decembrie, când anticipațiile au fost de 5,1375 lei pentru iunie, respectiv 5,1894 lei pentru finalul acestui an. În opinia analiștilor Băncii Transilvania, leul va cunoaște o depreciere ușoară și stabilă iar euro va încheia acest an în jurul nivelului de 5,17 lei. Evoluția va fi influențată de eventuale incertitudini politice, de menținerea unei inflații persistente sau de reapariția derapajelor fiscale. În schimb, leul ar putea fi susținut de un influx masiv de fonduri UE sau o performanță mai bună a sectorului extern Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 5,76 la 5,75%, iar sondajul CFA România anticipează pentru orizontul de 12 luni o valoare de 5,24%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, de la 5,80 la 5,79% iar cel la 12 luni a scăzut de la 5,95 la 5,94%. Pachetul de reforme şi reduceri de cheltuieli în administraţia publică care a fost aprobat de guvernul Bolojan a permis României să revină pe piețele internaționale pentru a se împrumuta. La succesul operațiunii a contribuit și anunțul referitor la faptul că în ianuarie bugetul de stat a cunoscut un excedent de 1 miliard de lei. Ministerul Finanţelor s-a împrumutat cu 2,25 miliarde euro cu scadența la 7 ani, cu 750 milioane euro pentru scadența în 2044, respectiv cu 2 miliarde dolari scadente în iulie 2036. Ofertele de cumpărare s-au ridicat la 7 miliarde euro și 4 miliarde dolari. Euro a profitat de noul val de vânzări de monedă americană și s-a apreciat la 1,1796 – 1,1829 dolari. În piața locală, cursul bancnotei verzi a coborât de la 4,3250 la 4,3204 lei. Francul elvețian s-a retras de la 5,5833 la 5,5756 lei iar media lirei sterline a urcat modest de la 5,8436 la 5,8465 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 719,6110 lei la 718,2819 lei, consecință a retragerii metalului galben de la 5.206 dolari, în prima parte a ședinței, până la 5.156 dolari/uncie. În regiune, media monedei maghiare s-a întărit la 375,13 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat modest la 4,2224 zloți/euro. După ce testat marți pragul de 62.500 dolari, bitcoin a revenit peste nivelul suport de la 65.000 dolari și se tranzacționa în culoarul 67.757 – 68.835 dolari. La rândul său, ethereum, care a coborât anterior aproape de 1.800 dolari, fluctua între 2.041 și 2.082 dolari.

Citeste pe larg

La jumătatea acestei săptămâni, leul a avut o evoluție mixtă față de principalele valute, influențată, probabil, și de faptul că Trezoreria a ieșit pe piețele internaționale cu emisiuni de obligațiuni în euro cu scadența la 7 și 18 ani, la care se adaugă o emisiune denominată în dolari cu scadența la 10 ani. Scopul obligațiunilor este de a rostogoli datoria publică și de a echilibra bugetul. La sfârșitul acestei săptămâni, agenția de rating Moody’s va prezenta raportul asupra României, la două săptămâni după ce Fitch Ratings a reconfirmat ratingul suveran al României la nivelul BBB- pentru datoria pe termen lung în valută, cu perspectiva negativă. Cotațiile la care se tranzacționa euro s-au retras marginal la 5,093 – 5,096 lei, iar cursul a alunecat de la 5,0954 la 5,0953 lei, față de 5,0941 lei la jumătatea săptămânii trecute. După o pauză de o zi, dobânzile interbancare au revenit pe scădere și se mențin în teritoriu negativ, în condițiile în care conform Eurostat inflația anuală din ianuarie a fost de 8,5% față de 8,6% în decembrie, în timp ce în Uniunea Europeană a scăzut de la 2,3% la 2%. La prezentarea ultimului Raport trimestrial asupra inflației, Banca Naţională a revizuit prognoza de majorare a prețurilor pentru finalul acestui an de la 3,7% la 3,9%, şi a  anticipat pentru sfârşitul lui 2027 un nivel 2,7%, care s-ar afla aproape de ținta de inflație a instituției. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 5,77 la 5,76%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, de la 5,81 la 5,80% iar cel la 12 luni a scăzut de la 5,97 la 5,95%. La jumătatea săptămânii trecute, valorile indicilor se situau la 5,80%, 5,84%, respectiv 6,01%. Euro se tranzacționa în culoarul 1,1771 – 1,1808 dolari, iar media monedei americane a urcat modest de la 4,3231 la 4,3250 lei, comparativ cu 4,3046 lei, la jumătatea săptămânii trecute. Media francului elvețian s-a retras de la 5,5904 la 5,5836 lei, după ce marțea trecută a atins un maxim istoric de 5,5932 lei. Lira sterlină a avut o evoluție stabilă, iar media a fost stabilită la 5,8436 lei, față de 5,8422 lei, în urmă cu o săptămână. Prețul gramului de aur a urcat de la 718,5914 lei la 719,6110 lei, față de 679,8250 lei, la jumătatea săptămânii trecute. Creșterea s-a datorat majorării constante a cererii de metal galben, în special după decizia Curții Supreme a SUA de a declara ilegală măsura lui Donald Trump, luată în aprilie trecut, de a majora tarifele comerciale la importuri (Liberation Day), cu scopul de a limita majorarea deficitului comercial al Statelor Unite, care a atins în 2025 o valoare record de 1.250 miliarde dolari. Miercurea aceasta, uncia de aur fluctua între 5.125 și 5.211 dolari. În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat consistent la 376,58 forinți/euro, la o zi după decizia Băncii Ungariei de reducere a dobânzii de referință la 6,25%. La rândul ei, cea poloneză s-a întărit marginal la 4,2183 zloți/euro. După ce s-a apropiat marți de pragul de 62.500 dolari, jumătate a maximului istoric atins în urmă cu aproape jumătate de an, bitcoin urca la 63.937 – 66.632 dolari. La rândul său, ethereum se aprecia la 1.847 – 1.975 dolari.

Citeste pe larg

Revenirea în piețele internaționale a cererii de dolari, implicit a ieșirilor de capital de pe activele considerate riscante, a avut efecte diferite asupra monedelor din regiune. După ce a atins vineri maximul ultimelor două luni de 5,0974 lei, cursul euro a cunoscut a doua scădere consecutivă la 5,0954 lei. La această evoluție a contribuit lărgirea culoarului de tranzacționare la 5,094 – 5,097 lei. Perspectivele ca BNR să opereze în august o primă tăiere de un sfert de punct procentual a ratei de politică monetară, față de prognozele precedente care indicau luna mai pentru o astfel de operațiune, a temperat marți ritmul de scădere a dobânzilor interbancare, care se află în prezent la valori comparabile cu cele din noiembrie 2024. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,77%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,81% iar cel la 12 luni a scăzut de la 5,98 la 5,97%. Euro a scăzut la 1,1768 – 1,1797 dolari, înainte de publicarea unor date fundamentale din partea economiei americane. În piața locală, cursul dolarului a crescut de la 4,3195 la 4,3231 lei. Majorarea cererii de monedă elvețiană, indusă de revenirea celei americane, a ridicat cursul francului de la 5,5761 la 5,5904 lei, aproape de maximul istoric de 5,5932 lei, atins săptămâna trecută. Media lirei sterline a scăzut marginal la 5,8340 lei. Aprecierea monedei americane și a metalului galben la 5.133 – 5.251 dolari/uncie au ridicat prețul gramului de aur de la 716,2653 lei la 718,5914 lei. În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat marginal la 4,2193 zloți/euro. În schimb, a celei maghiare s-a întărit la 379,08 forinți/euro, chiar dacă Banca Națională a Ungariei a redus dobânda sa de politică monetară de la 6,50%, nivel stabilit în septembrie 2024, la 6,25%. În ultima lună, bitcoin s-a depreciat cu circa 30%, astfel că valoarea sa din ultimele șase luni s-a înjumătățit. Marți, principala criptomonedă a scăzut la 62.651 – 64.985 dolari, iar ethereum a alunecat la 1.809 – 1.869 dolari.

Citeste pe larg