www.giurgiuonline.com

Leul rămâne cea mai stabilă monedă din regiune, volatilitatea cursului euro reducându-se săptămâna trecută la 0,11 bani. Moneda unică s-a tranzacționat la nivel săptămânal în culoarul 5,096 – 5,10 lei, iar media ei a scăzut de la 5,0989 lei, în ședința de luni, la 5,0978 lei, în cea de vineri. În spatele acestei volatilități minime se află atenția constantă a BNR. Conform Bloomberg, ea a cheltuit în martie circa 1 miliard de euro pentru a proteja leul într-o perioadă turbulentă, provocată de atacarea Iranului de către coaliția SUA-Israel. La sfârșitul lui martie, BNR avea la dispoziție o rezervă internațională (valută + aur) de circa 80 miliarde euro. Reamintim că anul trecut, în luna mai, după anunțarea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, când euro a atins un maxim istoric de 5,1222 lei, banca centrală a fost nevoită să vândă peste 8 miliarde de euro pentru a stopa atacurile speculative. Stabilitatea cursului, susținut și de politica monetară a BNR care menține rata de referință la 6,5% din august 2024, este unul dintre motivele pentru care agenția S&P Global Ratings a confirmat, la sfârșitul săptămânii trecute, ratingurile de credit suveran pe termen lung şi scurt, în valută străină şi locală, ale României, la nivelul ”BBB-/A-3”, cu perspectiva negativă. Potrivit raportului, media inflației din acest an a crescut de la o estimare precedentă de 6,75% la 7,25% și urmează a scădea la 4,5% în 2027. Analiza S&P a atras atenția și asupra riscurilor ce pot apare în cazul unei rupturi la nivel guvernamental, care s-ar suprapune peste criza datorată majorării explozive a prețurilor la materiile prime energetice. „Contextul economic global traversează o perioadă marcată de schimbări profunde, iar evenimentele geopolitice recente continuă să influenţeze structura economiei mondiale (…) Pentru economia României, aceste evoluţii externe se suprapun peste vulnerabilităţile interne deja cunoscute, precum persistenţa deficitelor gemene”, a spus Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe financiare. La rândul său, Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR, a atras atenția, în cadrul unui alt eveniment, asupra consecințelor lipsei de viziune a politicienilor, care a făcut ca „în ultimii ani, problema economică a României este povara deficitelor gemene, care s-au adâncit pe fondul unor politici bugetare aflate pe contrasensul responsabilității”. Marțea aceasta se va desfășura ședința de politică monetară a BNR, de la care economiștii nu se așteaptă la surprize. Cu toate acestea, dealerii s-au arătat prudenți, iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,88%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%. Dacă în martie statul nu s-a putut împrumuta din piața locală, el a început aprilie cu dreptul prin intermediul a doua licitații de titluri de stat. La prima, a atras aproape 1,1 miliarde lei, față de o valoare programată de 400 milioane lei, cu scadența în martie 2027, pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie de 6,31%. A doua licitație a avut o valoare programată de 300 milioane lei cu scadența în iulie 2031, iar Finanțele s-au împrumutat cu 325 milioane lei la un randament mediu anual de 7,01%. Prețul gramului de aur a crescut la finalul săptămânii de la 657,7614 lei la 664,0863 lei față de 646,3493 lei, la începutul ei, în condițiile în care uncia s-a cantonat în jurul pragului de 4.500 dolari.