Sfântul Dumitru – ziua în care începe iarna pastorală; ce se mai spune despre această mare sărbătoare?

Pe 26 octombrie, creștinii ortodocși sărbătoresc Sfântul Dumitru Izvorâtorul de Mir, una dintre cele mai mari sărbători de toamnă din calendarul ortodox. Ziua de Sâmedru, așa cum este numită în popor, marchează simbolic sfârșitul toamnei și începutul iernii pastorale și este însoțită de numeroase tradiții, obiceiuri și superstiții păstrate din generație în generație.

În ajunul sărbătorii, are loc un obicei spectaculos numit Focul lui Sâmedru, aprins în curți sau pe dealuri. Flăcările au rolul de a alunga spiritele rele, de a purifica gospodăriile și de a aduce rod bogat în anul care urmează. Copiii și tinerii sar peste foc pentru a fi sănătoși, norocoși și protejați de necazuri. Femeile mai în vârstă oferă celor prezenți covrigi, mere, nuci, struguri și prune uscate, simboluri ale belșugului și binecuvântării casei.

Sfântul Dumitru – ocrotitorul păstorilor și semnele iernii

Sfântul Dumitru este cunoscut drept ocrotitorul păstorilor, iar această zi este plină de ritualuri pastorale menite să prevestească vremea iernii. Ciobanii așază un cojoc pe iarbă, iar dacă pe el se culcă o oaie neagră, iarna va fi blândă; dacă se așază o oaie albă, urmează o iarnă grea.

De asemenea, mersul oilor în dimineața de Sfântul Dumitru anunță cum va fi vremea:

– dacă prima oaie albă se îndreaptă spre sud, iarna va fi aspră,

– dacă o oaie neagră merge spre nord, urmează o iarna ușoară și scurtă.

Pe 26 octombrie se face și pomenirea celor adormiți. Credincioșii duc la biserică colivă de Sâmedru și colaci în formă de cruce, oferiți de pomană pentru sufletele celor plecați.

Ce este interzis de Sfântul Dumitru

Tradiția populară avertizează că în această zi nu se folosește pieptănul, deoarece se crede că aduce ghinion și necazuri. Totodată, nu se seamănă usturoi după Sfântul Dumitru – un semn al pierderilor și al pagubelor în anul ce urmează. În unele zone, în special în Bucovina și Oltenia, oamenii respectă aceste interdicții cu sfințenie, convinși că astfel se vor bucura de sănătate, liniște și protecție divină.

Conform obiceiului străvechi, de Sfântul Dumitru trebuie plătite toate datoriile, chiriile și împrumuturile făcute în ultimele șase luni. Se spune că cine nu își achită datoriile până la Sâmedru va avea probleme și lipsuri în anul următor.

În unele regiuni, de Sfântul Dumitru se taie coama cailor tineri, dar nu se folosește pieptănul, pentru a nu atrage primejdii și ghinion asupra gospodăriei.

Sărbătoarea de Sfântul Dumitru Izvorâtorul de Mir este o zi a focului, a purificării și a echilibrului între lumi. Prin tradițiile și credințele sale, această zi unește credința, obiceiurile străvechi și respectul pentru strămoși, marcând trecerea de la toamnă la iarnă și începutul unui nou ciclu al vieții pastorale.

Peste 250.000 de români își serbează onomastica

Peste 250.000 de români își serbează onomastica, duminică, de Sfântul Mare Mucenic Dimitrie.

Cei mai mulți, 205.171, poartă numele Dumitru, alți 6.742 se numesc Mitică, iar 6.326 Dimitrie.

Potrivit Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor, sunt români care poartă nume precum Dumitruș, Dumitruț, Milache, Mituț sau Mituș.

În ceea ce le privește pe românce, sunt 19.884 care poartă numele Dumitra, 7.534 Dumitrița, 1.710 Mița, dar sunt și nume precum Dumitrina, Mitra sau Mitica. (www.stiripesurse.ro)

Pe 26 octombrie, creștinii ortodocși sărbătoresc Sfântul Dumitru Izvorâtorul de Mir, una dintre cele mai mari sărbători de toamnă din calendarul ortodox.