www.giurgiuonline.com

În ultimii ani, nivelul ridicat al lichidității din piața monetară a împins dobânzile în jos, mișcare care face parte din efortul BNR de a stimula creditarea economiei. Astfel, dobânda de 5,5%/an pe care BNR o oferă pentru banii pe care îi atrage din piață (dobânda pentru facilitatea de depozit) a devenit principala rată directoare din piață iar indicii ROBOR s-au plasat în apropierea ei. Această evoluție ar trebui să se reflecte în reducerea ratelor la creditele. Au existat și momente de creștere, așa cum a fost în primăvara lui 2025, dar tendința indicilor a fost una de scădere. Evoluția poate fi pusă pe seama faptului că din august 2024 dobânda de politică monetară se situează la 6,5%, cel mai ridicat nivel din UE. La sfârșitul lunii trecute, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât la 5,84%, față de 5,90% la începutul ei. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât, în aceeași perioadă, de la 6,0 la 5,91% iar cel la 12 luni de la 6,09 la 5,97%. Combinația nefastă a crizei politice locale cu cea provocată de conflictul din Golful Persic și apariția așa-zisei „inflații Ormuz”, a afectat performanța leului, care a atins noi minime istorice față de principalele valute, excepție făcând dolarul american. Cursul euro a atins în 6 mai un record de 5,2688 lei iar la jumătatea lunii a fost testată revenirea sub pragul de 5,20 lei. Prelungirea crizei politice, provocată de moțiunea de cenzură AUR-PSD, a fost însoțită de o creștere a mediei monedei unice, cea de vinerea trecută fiind stabilită la 5,2489 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,245 – 5,254 lei, cu închiderea pieței la 5,253 lei. În prima zi din iunie, cotațiile din piețele internaționale se mișcau într-un culoar asemănător. Statul s-a împrumutat joi și vineri cu 487 milioane lei cu scadența februarie 2038 pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 6,97%. La suma de mai sus s-au adăugat alte peste 1,2 miliarde lei, scadente în octombrie 2029, pentru care cumpărătorii vor obține un randament mediu anual de 6,54%. Luni dimineață, euro se tranzacționa între 1,1641 și 1,1665 dolari, valori apropiate de închiderea de vineri seară din Statele Unite, zi în care cursul monedei americane a coborât de la 4,5175 la 4,5099 lei, față de 4,4376 lei, în prima ședință din mai. Rolul de „monedă de refugiu” pe care îl are francul elvețian s-a reflectat în atingerea unui maxim de 5,7666 lei în data de 25 mai, pentru ca la sfârșitul lunii media să fie stabilită la 5,7535 lei. La rândul ei, lira sterlină a stabilit în data de 6 mai un record de 6,0960 lei, dar s-a retras vinerea trecută la 6,0503 lei. Creșterea plasamentelor în monedă americană, în condițiile în care majoritatea analiștilor anticipează o creștere a dobânzilor de către Rezerva Federală cu scopul de a contracara evoluția ascendentă a inflației, dar și vânzările de aur care au fost operate de unele bănci centrale, a provocat scăderea prețului gramului de aur de la 680,6943 lei, în prima parte a lunii, la 638,4403 lei, în ședința de joi, pentru ca la începutul lui iunie uncia să fluctueze între 4.490 și 4.546 dolari. Aprecierea dolarului a stimulat vânzările de criptomonede și de părți din ETF-urile bazate pe bitcoin și ethereum. Principala monedă digitală a coborât la începutul lui iunie la aproape 72.000 dolari iar ethereum a atins un minim de 1.970 dolari.