Tensiunile geopolitice, comerciale, militare și semnele declanșării unui război al valutelor, în special între dolarul american și euro, au majorat constant cererea de monedă elvețiană, considerată, alături de aur și yenul japonez, printre cele mai sigure plasamente. De la începutul acestei săptămâni, cursul francului elvețian a atins zilnic maxime istorice. Luni, acesta a urcat la 5,5599 lei, marți la 5,5783 lei, miercuri a fost zi de pauză cu o medie de 5,5772 lei, pentru ca joi moneda elvețiană să atingă un nou record de 5,5824 lei, consecință a atingerii unui minim de 0,9113 franci/euro. Creșterea cererii de monedă americană, a provocat o scădere marginală a leului față de euro. Miercuri seară, euro a atins în piața FOREX un minim de 5,087 lei, însă tranzacțiile din cea locală se realizau în culoarul 5,089 – 5,094 lei, iar media monedei unice a urcat de la 5,0914 lei la 5,0934 lei, valoare identică cu cea de luni. Tendința de scădere a indicilor ROBOR s-a temperat. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,83%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,90%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,07%. Scăderea dobânzilor interbancare a stimulat cererea de titluri de stat românești, unde încă se pot obține randamente mai bune, chiar dacă și acestea se află pe o pantă descendentă. Joia aceasta, Finanțele s-au împrumutat cu 997 milioane lei pentru care vor plăti o dobândă medie anuală de 5,75% până la scadența de anul viitor, respectiv cu 600 milioane lei scadente în 2033 pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,35%. Luna aceasta, Trezoreria intenționează să se împrumute cu circa 8,9 miliarde lei prin intermediul licitațiilor de referință a titlurilor de stat și a sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive. Crearea de către economia americană în ianuarie a 130.000 noi locuri de muncă și scăderea ratei șomajului la 4,3%, motive pentru Rezerva Federală să mențină dobânda de politică monetară până în iunie în culoarul 3,50 – 3,75% au readus în prim plan bancnota verde. Euro a coborât la 1,1852 – 1,1888 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,2701 la 4,2881 lei. Încetinirea economiei britanice, cu o creștere a PIB-ului în ultimele trei luni din 2025 de doar 0,1%, va pune presiune pe politica monetară a Băncii Angliei, iar lira s-a depreciat față de euro. În piața locală, cursul a scăzut de la 5,8539 la 5,8488 lei. Revenirea cererii de monedă americană a determinat retragerea metalului galben la 5.044,80 – 5.101,10 dolari/uncie, astfel că prețul gramului de aur a alunecat de la 699,7256 lei la 697,4647 lei. Uncia de argint se menținea sub pragul de 84 dolari iar cea de platină în jurul pragului de 2.100 dolari. Posibilitatea ca Ungaria să fie nevoită să returneze fonduri europene în valoare de 10 miliarde de euro, informație apărută miercuri, dar și tendința descendentă a inflației, ce ar putea fi însoțită de o reducere a dobânzilor, au provocat deprecierea monedei maghiare la 380,62 forinți/euro. În schimb, media celei poloneze s-a întărit la 4,2131 zloți/euro. Bitcoin fluctua între 66.636 și 68.338 dolari iar ethereum între 1.940 și 1.999 dolari.