3 noiembrie 2025

În prima ședință din noiembrie, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,35 la 6,34%, față de 5,92% la începutul anului. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,50 la 6,48% față de 5,97% la începutul lui 2025, iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,70 la 6,68%, comparativ cu 6,02% în primele zile din acest an. Se observă scăderea în premieră a indicelui la 6 luni sub nivelul ratei de referință care se află din august 2024 la 6,5%. Evoluția poate fi pusă pe seama majorării constante a lichidității, care nu-și găsește însă drumul către creditarea economiei sau populației, băncile preferând să-i plaseze în depozite la BNR, unde obțin o dobândă de 5,5%. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), care se calculează în funcţie de dobânda medie zilnică la care se împrumută băncile între ele şi este aplicat cu o întârziere de un trimestru faţă de perioada de referinţă, se situează la 6,06%/an până la sfârșitul acestui an, pentru ca în primul trimestru din 2026 să coboare la 5,68%. Luna aceasta, Ministerul Finanțelor intenționează să se împrumute din piața locală cu 7,75 miliarde lei, în condițiile în care necesarul brut de finanțare pentru 2025 în valoare de de 259 miliarde lei a fost acoperit în proporție de peste 95%, calculat la un deficit bugetar de 8,4% din PIB. Trezoreria s-a împrumutat la început de lună cu 500 milioane lei cu scadența iulie 2031 pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 6,98%, la care s-au adăugat alte 500 milioane lei scadente în aprilie 2027 la un randament mediu anual de 6,63%. Conform lui Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei, estimarea pe cheltuieli cu dobânzile este de 54 miliarde de lei, faţă de 36,2 miliarde lei anul trecut. Pentru o finanțare suplimentară, statul lansează o nouă emisiune Fidelis, ce se va desfășura între 7 și 14 noiembrie. Scadențele titlurilor în lei sunt la 2 ani, 4 ani și 6 ani, și se poate obține o dobândă maximă de 7,95%, iar al celor în euro sunt la 3 ani, 5 ani și 10 ani, cu randament maxim de până la 6,30%. Cursul euro a crescut de la 5,0851 la 5,0861 lei, față de 5,0848 lei, la începutul săptămânii trecute, moneda națională având una din cele mai stabile evoluții din regiune, cu excepția perioadei alegerilor prezidențiale, când a fost atins maximul istoric de 5,1222 lei. Față de începutul anului, euro a câștigat 2,2% în fața leului, dar a pierdut 0,6% față de zlot, 3,5% în fața coroanei cehe, respectiv 5,7% față de forintul maghiar. Investitorii anticipează o încetinire a ritmului de normalizare a politicii monetare a Fed, motiv pentru euro de a scădea la 1,1508 – 1,1542 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să urce de la 4,3941 la 4,4167 lei, maximul ultimelor patru săptămâni, mai mult cu peste 1% față de lunea trecută. Francul elvețian a alunecat de la 5,4787 la 5,4698 lei, față de 5,4867 lei, la începutul săptămânii trecute. În aceeași perioadă, lira sterlină a scăzut de la 5,8295 la 5,7988 lei. Gramul de aur a urcat de la 566,1560 lei la 567,6303 lei, valoare apropiată de cea de la începutul săptămânii trecute de 567,2563 lei. Creșterea s-a datorat aprecierii monedei americane, în timp ce uncia fluctua între 3.962,10 și 4.028,80 dolari. În octombrie, uncia a câștigat 3,3% la nivel lunar iar avansul gramului a fost de peste 38 lei. Înmulțirea plasamentelor în moneda americană au depreciat criptomonedele. Bitcoin a alunecat sub pragul de 107.000 dolari iar ether sub cel de 3.700 dolari.