De peste trei decenii, în România, votul a devenit mai mult decât un drept: a devenit o iluzie. În fiecare ciclu electoral, românii sunt chemați la urne pentru a-și alege reprezentanții, dar puțini își pun întrebarea fundamentală: câți alegători există cu adevărat în România? O analiză riguroasă a datelor demografice și electorale scoate la iveală o discrepanță tulburătoare: există peste trei milioane de alegători înregistrați în plus față de populația adultă reală.
Acest editorial oferă dovezi incontestabile despre modul în care listele electorale sunt umflate artificial, iar românii sunt, an de an, păcăliți în cel mai grav mod posibil într-o democrație: chiar în momentul votului.
1. România în declin: Spor natural negativ
Între 1990 și 2024, România a pierdut milioane de cetățeni. Sporul natural — diferența dintre numărul nașterilor și cel al deceselor — a fost negativ în mod constant în ultimii 20 de ani. Nașterile au scăzut drastic, iar mortalitatea a rămas constant ridicată. Acest dezechilibru profund a condus la un declin demografic fără precedent.

Comentariu: Se observă o scădere de la aproape 300.000 de nașteri în 1990 la sub 160.000 în 2024, în timp ce decesele s-au menținut peste 230.000. Rezultatul? Un spor natural negativ constant, echivalent cu dispariția anuală a unui oraș de mărimea Bacăului.
2. Alegători fără corp: discrepanțele majore din listele AEP
Conform datelor Institutului Național de Statistică și Eurostat, în 2025 România are în jur de 19 milioane de locuitori, dintre care doar 14,8 milioane au vârsta legală pentru a vota. Cu toate acestea, AEP susține că sunt înscriși peste 17,9 milioane de alegători. De unde vin cei aproape 3 milioane de votanți „fantomă”?

Explicație: Numărul de alegători oficiali nu doar că nu a scăzut, dar a crescut artificial în timp, în timp ce populația României a scăzut vertiginos. Emigrarea masivă, decesele și scăderea natalității ar fi trebuit să reducă natural și numărul alegătorilor.
3. Diferența care nu poate fi ignorată
Dacă analizăm diferențele dintre populația adultă reală și cifrele oferite de AEP, apare un dezechilibru sistematic, clar și continuu.

Interpretare: Această diferență nu este o eroare statistică. Este dovada clară a unui sistem de menținere artificială a unui bazin fictiv de votanți, care poate fi „mobilizat” la nevoie în momente cheie: alegeri locale, parlamentare sau referendumuri.
Concluzie: Trei milioane de motive să fim vigilenți
Românii votează într-un sistem care include milioane de alegători fictivi. Aceasta nu este doar o problemă de administrație, ci un pericol real la adresa democrației. Listele electorale umflate permit:
- fraudarea alegerilor prin voturi multiple,
- voturi în numele persoanelor decedate sau plecate din țară,
- manipularea prezenței la urne,
- crearea de avantaje politice ilegitime.
Este timpul ca această problemă să devină urgență națională. Avem nevoie de audit public, transparență totală și curățarea bazelor de date electorale. Altfel, votul în România va continua să fie o farsă bine regizată, iar cetățenii vor rămâne simple figuranți într-o democrație de carton.