ultimei

Leul a avut o evoluție apreciativă, la începutul unei noi săptămâni. Evoluția se datorează menținerii apetitului pentru risc la nivel internațional și creșterea intrărilor la nivelul caselor de schimb valutar, tendință care apare din punct de vedere istoric în luna august, când românii care muncesc în străinătate revin în țară în perioada concediilor. Cursul euro a scăzut lunea aceasta de la 5,0711 la 5,0676 lei, minimul ultimei luni, față de un vârf de 5,0749 lei, la începutul săptămânii trecute. Aprecierea leului s-a reflectat în scăderea cotațiilor din piață la 5,066 – 5,076 lei. Presiunea pe leu se va menține, în condițiile în care deficitul balanţei comerciale se adâncește. Conform INS, acesta a urcat în primele șase luni la 16,712 miliarde euro, mai mare cu 1,617 miliarde euro (+10,7%) față de perioada similară a anului trecut. Diferența dintre exporturi și importuri s-ar putea reduce în următoarele luni odată cu creșterea TVA și a accizelor, lăsând BNR un spațiu mai mare de mișcare. Vineri, banca centrală a menținut rata de referință la 6,5%, nivel stabilit în august 2024, decizie care a fost anticipată de piață. Analiștii văd o primă tăiere a dobânzii în prima jumătate a anului viitor. În ultimele ședințe, indicii ROBOR au avut o ușoară tendință descendentă, care s-a temperat atunci când ei au ajuns aproape de nivelul ratei de politică monetară, care se află la 6,50%. Volatilitatea indicelui la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a limitat la 6,60 – 6,61%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât s-a mișcat între 6,75 și 6,76%, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,90%. Finanțele au reușit luna trecută să se împrumute cu circa 4,9 miliarde euro din piețele externe, ceea ce a redus presiunea asupra bugetului. Trezoreria a putut astfel să forțeze o reducere a costurilor pentru împrumuturile din piața locală. Lunea aceasta, ea a atras 366,5 milioane lei printre emisiune cu scadența în iulie 2034 pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 7,27%, și încă 500 milioane scadente în iulie 2030 la un randament mediu anual de 7,35%. Perechea euro/dolar a avut o evoluție stabilă lunea aceasta, investitorii așteptând încheierea unui acord comercial între Statele Unite și China, dar și publicarea unui raport cheie privind inflația CORE din SUA care ar putea influența decizia Rezervei Federale în privința unei reduceri în septembrie a dobânzii. Euro fluctua între 1,1639 și 1,1676 dolari, după ce a urcat joia trecută la aproape 1,17 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut luni la 4,3569 lei, față de 4,3954 lei, marțea trecută. Revenirea euro la pragul de 0,94 franci, a împins în jos cursul monedei elvețiene, de la 5,4254 lei, în prima parte a săptămânii trecute, la 5,3765 lei. Media lirei sterline a crescut la maximul ultimei săptămâni la 5,8585 lei, și a scăzut luni la 5,8565 lei. Scăderea metalului galben de la 3.406 la 3.343 dolari/uncie și deprecierea monedei americane au împins în jos prețul gramului de aur de la 476,2885 lei la 469,8345 lei. Semnarea de către Donald Trump a unui ordin executiv care a liberalizat deținerile de criptomonede în conturile de pensii din Statele Unite a ridicat cotațiile principalelor monede digitale. Bitcoin a urcat la 122.308 dolari, aproape de recordul atins în 14 iulie de 123.153 dolari, iar ether a crescut la 4.346 dolari, cel mai ridicat nivel din decembrie 2021.

Leul a beneficiat în ultimele zile de neîncrederea arătată de piețe față de economia americană, chiar dacă în 2024 creșterea PIB (1.766 miliarde lei preţuri curente) a fost de numai 0,9% față de anul precedent, sub valoarea estimată de 2,8% făcută de Comisia de Prognoză în vară și redusă în toamnă la 1%. La nivel săptămânal, dolarul s-a depreciat cu circa 4,1%, iar francul elvețian și lira sterlină cu 1,8%. Cursul euro a scăzut de la 4,9774 lei, la începutul săptămânii, la 4,9756 lei, minim al ultimei luni și jumătate, la sfârșitul ei, când tranzacțiile s-au realizat în piața locală în culoarul 4,975 – 4,976 lei, pentru a scădea peste Ocean până la 4,972 lei. În perioada următoare, leul se va confrunta cu presiuni în creștere. BNR va continua să monitorizeze cu atenție piața, într-un context de creștere a incertitudinilor, atât pe plan local, cu alegerile prezidențiale în prim plan, dar și pe plan extern. Recent, Matei Kubinschi, oficial al BNR, a afirmat în cadrul unei conferințe, referitor la evoluția economiei românești, că „cel mai important risc sistemic pe care noi îl considerăm sever se referă la incertitudinea la nivel global, (…) ea afectează comportamentul investitorilor, consumatorilor, firmelor, poate să producă volatilitate în pieţele financiare, poate să amâne sau să determine renunţarea la unele investiţii din partea companiilor şi poate schimba chiar şi comportamentul oamenilor, să-i determine să economisească preventiv sau orice alte modificări în comportamentul de consum”. Piața monetară a fost stabilă la finalul săptămânii. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99%, iar cel la 12 luni la 6,07%. Finanţele s-au împrumutat joi cu 600 milioane lei, la un randament mediu anual de 7,65%, cu scadență în iulie 2034. Trezoreria a redeschis, de asemenea, o emisiune de obligaţiuni cu scadența în aprilie 2028 şi a atras 1,31 miliarde lei, față de cele 700 milioane lei programate, la o dobândă medie anuală de 7,29%. Ieșirile de capital din piața americană, provocate de neîncrederea în politica economică a Administrației de la Casa Albă, au provocat scăderi consistente pe Wall Street și au majorat cererea de monedă unică, care a reușit să se aprecieze vineri la 1,0890 dolari, maxim al ultimelor patru luni, și a închis peste Ocean la 1,832 dolari. Aprecierea euro s-a datorat evoluției slabe a economiei americane, unde au fost create în februarie 151.000 de locuri de muncă, cifre aflate sub prognoze, iar rata șomajului a urcat la 4,1%. Media francului elvețian a alunecat de la 5,3090 la 5,1961 lei și a încheiat săptămâna la 5,2147 lei. Cursul lirei sterline a coborât de la 6,0274 lei până la 5,9195 lei. Prețul gramului de aur a scăzut vineri de la 430,5086 lei la 429,7070 lei, evoluție la care a contribuit, în principal, deprecierea monedei americane în timp ce metalul galben fluctua între 2.898,40 și 2.931,80 dolari/uncie. Ordinul executiv semnat joi de Donald Trump privind înfiinţarea unei rezerve strategice de criptomonede, nu a înviorat piața, după ce s-a anunțat că ea va fi compusă din activele confiscate de justiţia americană și nu implică cumpărări. Bitcoin a coborât la aproape 82.000 dolari dar a încheiat săptămâna la 85.000 – 86.000 dolari. Ethereum s-a apropiat de pragul de 2.000 dolari după care s-a stabilizat la 2.100 – 2.200 dolari.

Leul a avut o evoluție pozitivă în primele zile din acest an, în ciuda faptului că Produsul Intern Brut a stagnat, în termeni reali, în trimestrul al treilea comparativ cu cel de al doilea din 2024, dar a scăzut cu 0,1% faţă perioada iulie – septembrie 2023. După minivacanța de Bobotează, cursul euro a coborât la 4,9738 lei, tendința care a continuat și vineri când media a fost stabilită la 4,9728 lei, minim al ultimei luni. Moneda națională a profitat de creșterea apetitului pentru active considerate mai riscante, astfel că oferta de valută a fost mai mare, iar cotațiile au coborât la 4,971 – 4,975 lei. Piața se întreabă când va permite banca centrală depășirea pragului de 5 lei/euro, care ar echivala cu o depreciere de doar 0,5 – 0,6%. Probabil se așteaptă o clarificare a situației politice și a efectelor economice a „ordonanței trenuleț”, având în vedere că cursul de schimb este principalul instrument folosit în lupta cu inflația. Prognoza de toamnă a Comisiei Naționale de Prognoză, publicată în septembrie, estimează o medie anuală a euro de 5,01 lei. Piața monetară a rămas stabilă, în apropierea pragului de 6%, valoare nemodificată din noiembrie, după ce BNR a menținut rata de referință la 6,5%. Dealerii anticipează o măsură asemănătoare la ședința de politică monetară a BNR, programată la jumătatea acestei luni. O primă reducere ar urma să fie efectuată la jumătatea anului, urmată de alte două decizii asemănătoare, ce ar urma să ducă rata de referință la 5,50 – 5,75% la sfârșitul anului. Politica băncii centrale este influențată de lipsa predictibilității fiscale din partea guvernului, chiar dacă scăderea dobânzilor este necesară pentru relansarea creditării şi stimularea economiei. Vineri, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,97%, iar cel la 12 luni a urcat de la 6,03 la 6,04%. Anul acesta Ministerul de Finanțe va continua să se împrumute din piețele externe, cu scopul de a acoperi necesarul de finanţare  a deficitului bugetar. Trezoreria și-a propus să atragă circa 13 miliarde euro prin emisiuni de euroobligaţiuni. Euro a scăzut vineri la 1,0215 dolari, minim care nu a mai fost atins din noiembrie 2022, după ce s-a anunțat că economia Statelor Unite a creat 256.000 de locuri de muncă în decembrie, dovedind astfel rezistența sa la nivelul ridicat al dobânzilor. Piața se așteaptă ca Rezerva Federală să mențină la sfârșitul acestei luni dobânzile în culoarul 4,25 – 4,5% și să opereze doar două reduceri ale acestora în cursul acestui an. Creșterea costurilor de împrumut pentru Marea Britanie, randamentul titlurilor la 10 ani urcând joi la un maxim care nu a mai fost atins din iulie 2008, a depreciat joi cursul lirei sterline de la 6,0012 la 5,9269 lei, pentru ca a doua zi acesta să fie stabilit la 5,9363 lei. Vineri, media francului elvețian a scăzut de la 5,2922 la 5,2812 lei. Aprecierea monedei americane a împins prețul gramului de aur la un nou maxim istoric de 415,8147 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 2.659,90 și 2,709.10 dolari/uncie. Vânzările de criptomonede s-au înmulțit după publicarea datelor privind piața muncii din SUA care au apreciat moneda americană. Bitcoin a scăzut joi aproape de 91.300 dolari, iar tranzacțiile de la finalul săptămânii se realizau între 93.710 și 94.650 dolari. Ethereum a alunecat la circa 3.170 dolari și a urcat apoi la 3.225 – 3.289 dolari. Analiza cuprinde perioada 3 – 10 ianuarie

La fel ca în prima ședință a săptămânii, cea de marți s-a deschis cu o scădere a euro la 4,972 lei, urmată de o creștere până la 4,975 lei, ceea ce a făcut ca media monedei unice să scadă marginal de la 4,9748 la 4,9746, minim al ultimelor aproape șase săptămâni. Nivelul indicilor ROBOR nu […]

Nivelul mai ridicat al apetitului pentru risc, stimulat de posibilitatea ca Rezerva Federală să oprească valul de majorări ale dobânzii, a permis monedelor de la marginea zonei euro să se aprecieze față de cea unică. Cursul euro a scăzut la începutul acestei săptămâni de la 4,9273 la 4,9256 lei, minim al ultimei luni și jumătate. […]