Ce este bine si ce este rau in propunerile ARMIA si SNPPC pentru proiectul legii actualizarii permanente a pensiilor militare

By:
On:
In: actualizare pensii, plx 540/2024
Tagged: , , , , , ,
With: 0 Comments

Ce este bine si ce este rau in propunerile ARMIA si SNPPC pentru proiectul legii actualizarii permanente a pensiilor militare

 

-1. Structural, Art. 59 ^ 1 din forma adoptata la Camera Deputatilor trebuie sa cuprinda teza actualizarii permanente a tuturor pensiilor militare, prezente si viitoare. Orice limitare in timp poate duce la interpretarea ca actualizarea se aplica o singura data, la data intrarii in vigoare a legii de actualizare, pentru alte actualizari viitoare fiind nevoie de noi legi de actualizare.
De aceea,  este bine ca se propune Senatului sa  scoata sintagma” ale caror drepturi au fost deschise inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi”din finalul art. 59 ^ 1. Mentinerea sintagmei ar elimina din definitie pensiile militare care se vor deschide dupa intrarea in vigoare a legii de actualizare.
In aceeasi idee, nu este bine ca s-a propus introducerea sintagmei „aflate in plata” de la inceputul aceluiasi articol.
Ca sa incheiem cu art. 59^ 1, este inutila precizarea ca actualizarea se face de casele de pensii sectoriale, cata vreme toate operatiunile legate de aplicarea Legii nr. 223/2015 sunt reglementate in lege si in normele de functionare ale caselor sectoriale de pensii.
-2. Fiind vorba de o pensie reglementata de o lege speciala, eliminarea demnitarilor de la actualizare, doar pe perioada exercitarii functiilor de demnitari, se incadreaza in limitele constitutionale de dispozitie ale Parlamentului.
Nu ar trebui sa fie o problema mentinerea limitarii in forma finala a legii. O eventuala exceptie de neconstitutionalitate admisa ar afecta doar articolul 59 ^3, nu intreaga lege. Domnii parlamentari Ciuca, Chelaru, Coarna etc, au la indemana o actiune in justitie in care sa ridice exceptia de neconstituitionalitate. 
-3. Asa cum am mai mentionat, art. 60 ^ 1 este complet inutil, pentru ca actualizarea nu este indexare si nu este nevoie de acelasi artificiu juridic, intrtodus in art. 60 prin art. 84 din OUG nr. 114/2018, pentru ca si cei plafonati la venitul net sa beneficieze complet de actualizare. Este corecta propunerea de eliminare a art. 60^1. 
De altfel, am vazut ca amendamentul Coarna, cu acelasi obiect, a fost respins in Plenul Camerei Deputatilor
-4. Articolul II cuprinde dispozitii specfice, aplicabile pentru momentul intrarii in vigoare a legii, dupa 7 ani de suspendare a institutiei actualizarii pensiilor militare. Mi se par neavenite ambele modificari propuse in acest articol, modificari scrise cu rosu. Nici nu vreau sa ma gandesc ce interpretari s-ar putea da acestor modificari. 
-5. Cat priveste nerespectarea principiului bicameralismului, art. 75 din Constitutie cuprinde reglementari de reglare intre cele doua camere, astfel incat sa se acopere eventuale incalcari ale principiului.

Art. 75

(4) În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care, potrivit alineatului (1) , intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă.

(5) Dispoziţiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere.

 

 

-1. Structural, Art. 59 ^ 1 din forma adoptata la Camera Deputatilor trebuie sa cuprinda teza actualizarii permanente a tuturor pensiilor militare, prezente si viitoare. Orice limitare in timp poate duce la interpretarea ca actualizarea se aplica o singura data, la data intrarii in vigoare a legii de actualizare, pentru alte actualizari viitoare fiind nevoie de noi legi de actualizare.
De aceea,  este bine ca se propune Senatului sa  scoata sintagma” ale caror drepturi au fost deschise inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi”din finalul art. 59 ^ 1. Mentinerea sintagmei ar elimina din definitie pensiile militare care se vor deschide dupa intrarea in vigoare a legii de actualizare.
In aceeasi idee, nu este bine ca s-a propus introducerea sintagmei „aflate in plata” de la inceputul aceluiasi articol.
Ca sa incheiem cu art. 59^ 1, este inutila precizarea ca actualizarea se face de casele de pensii sectoriale, cata vreme toate operatiunile legate de aplicarea Legii nr. 223/2015 sunt reglementate in lege si in normele de functionare ale caselor sectoriale de pensii.
-2. Fiind vorba de o pensie reglementata de o lege speciala, eliminarea demnitarilor de la actualizare, doar pe perioada exercitarii functiilor de demnitari, se incadreaza in limitele constitutionale de dispozitie ale Parlamentului.
Nu ar trebui sa fie o problema mentinerea limitarii in forma finala a legii. O eventuala exceptie de neconstitutionalitate admisa ar afecta doar articolul 59 ^3, nu intreaga lege. Domnii parlamentari Ciuca, Chelaru, Coarna etc, au la indemana o actiune in justitie in care sa ridice exceptia de neconstituitionalitate. 
-3. Asa cum am mai mentionat, art. 60 ^ 1 este complet inutil, pentru ca actualizarea nu este indexare si nu este nevoie de acelasi artificiu juridic, intrtodus in art. 60 prin art. 84 din OUG nr. 114/2018, pentru ca si cei plafonati la venitul net sa beneficieze complet de actualizare. Este corecta propunerea de eliminare a art. 60^1. 
De altfel, am vazut ca amendamentul Coarna, cu acelasi obiect, a fost respins in Plenul Camerei Deputatilor
-4. Articolul II cuprinde dispozitii specfice, aplicabile pentru momentul intrarii in vigoare a legii, dupa 7 ani de suspendare a institutiei actualizarii pensiilor militare. Mi se par neavenite ambele modificari propuse in acest articol, modificari scrise cu rosu. Nici nu vreau sa ma gandesc ce interpretari s-ar putea da acestor modificari. 
-5. Cat priveste nerespectarea principiului bicameralismului, art. 75 din Constitutie cuprinde reglementari de reglare intre cele doua camere, astfel incat sa se acopere eventuale incalcari ale principiului.

Art. 75

(4) În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care, potrivit alineatului (1) , intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă.

(5) Dispoziţiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere.

 


Autorul articolului
Sursa articol si detinatorul dreptului de autor: https://www.huhurez.com/2024/11/ce-este-bine-si-ce-este-rau-in.html
Articol preluat automat prin functia rss pusa la dinpozitie de autor la adresa https://www.huhurez.com/feeds/posts/default?alt=rss
Titlu original huhurez.com
Data originala articol 1 noiembrie 2024 16:01

Comentarii

comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.