Într-un moment în care economia este sub presiune, fondurile europene trebuie accesate și investițiile continuate, iar românii resimt zilnic greutățile unei perioade foarte grele, un lucru este clar: țara are nevoie URGENT de soluții, nu de scandal, de răzbunări, de calcule meschine sau de fuga de răspundere! Astăzi, mai mult decât oricând, este nevoie de […]

Citeste pe larg

”România trebuie să meargă înainte şi acest lucru este posibil doar dacă TOŢI cei care au cerut încrederea oamenilor își asumă responsabilitatea până la capăt! Într-un moment în care economia este sub presiune, fondurile europene trebuie accesate și investițiile continuate, iar românii resimt zilnic greutățile unei perioade foarte grele, un lucru este clar: țara are […]

Articolul Deputat Marian MINA: „România trebuie să meargă înainte şi acest lucru este posibil doar dacă TOŢI cei care au cerut încrederea oamenilor își asumă responsabilitatea până la capăt!” apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Problemele de pe ruta feroviară București–Giurgiu continuă într-un ritm alarmant. La doar o zi după ce locomotiva trenului internațional „România” a luat foc în stația Videle, un nou incident a afectat circulația feroviară: un automotor Siemens Desiro, cunoscut drept „Săgeata Albastră”, s-a defectat în stația Stănești, iar pasagerii au fost nevoiți să aștepte mai bine […]

Articolul Calvar pe calea ferată București–Giurgiu: pasageri blocați cinci ore în câmp după defectarea unei „Săgeți Albastre” apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

 „România trebuie să meargă înainte şi acest lucru este posibil doar dacă TOŢI cei care au cerut încrederea oamenilor își asumă responsabilitatea până la capăt!”

Articolul Deputat Marian MINA: „România trebuie să meargă înainte şi acest lucru este posibil doar dacă TOŢI cei care au cerut încrederea oamenilor își asumă responsabilitatea până la capăt!” apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Tonul „hawkish” al lui Kevin Warsh, noul președinte al Rezervei Federale americane, ce pare să fie favorabil unei înăspriri a dobânzilor în partea a doua a anului, în cazul în care inflația se va menține peste 4% (4,2% în mai), a majorat substanțial cererea de dolari, care a atins un maxim al ultimului an față de un coș de valute majore. Euro a scăzut marțea aceasta la 1,1383 – 1,1439 dolari iar media monedei americane a urcat de la 4,5706 la 4,5981 lei, maxim al ultimelor 15 luni. Reamintim că dolarul a atins un record de 5,1794  lei în septembrie 2022. Monedele de la marginea zonei euro, inclusiv leul au fost afectate de această evoluție și s-au depreciat atât față de euro cât și de dolar. Cotațiile euro au crescut constant de la 5,236 lei, în cursul dimineții, la 5,248 lei, astfel că media monedei unice a urcat de la 5,2386 la 5,2460 lei, maxim al ultimelor două săptămâni. La evoluția negativă a leului a contribuit și criza politică locală, după ce s-a Vestea că nu a trecut guvernul propus de președintele ND. Aceasta a permis speculatorilor să coboare randamentul obligațiunilor românești denominate în dolari, ceea ce echivalează cu scumpirea credtelor ce pot fi luate de România din piețele externe. În schimb, piața monetară locală a fost stabilă, evoluție datorată nivelului ridicat al lichidității. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,92% iar cel la 12 luni la 5,97%, nivel stabilit la începutul lui martie. Demisia premierului Keir Starmer a fost primită pozitiv de către piața iar lira sterlină a depășit pragul de 1,16 euro, iar media ei a urcat în piața locală de la 6,0487 la 6,0799 lei. moneda elvețiană și-a limitat pierderile în fața euro din ultimele iar cursul ei a crescut de la 5,6624 la 5,6772 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 618,2179 lei la 608,6838 lei, după ce metalul galben a coborât până la un minim de 4.090 dolari/uncie. Scăderea inflației a permis băncii Ungariei să reducă dobânda sa de politică monetară de la 6,25 la 6%, în ton cu așteptările pieței, iar media monedei maghiare s-a depreciat la 354,26 forinți/euro. Cursul monedei poloneze a pierdut teren la 4,2842 zloți/euro. Criptomonedele au pierdut câștigurile din ultimele zile. Bitcoin a coborât sub pragul de 62.000 dolari iar ethereum se tranzacționa între 1.640 și 1.734 dolari.

Citeste pe larg

Un bărbat în vârstă de 35 de ani este cercetat de polițiștii de frontieră după ce a fost depistat conducând un autoturism înmatriculat în Bulgaria, având asupra sa un certificat de inspecție tehnică periodică (ITP) care prezenta indicii de falsificare. Incidentul a avut loc în după-amiaza zilei de 22 iunie, în jurul orei 17:45, când […]

Articolul Șofer cercetat penal după ce a prezentat un document ITP suspect de fals la un control al Poliției de Frontieră apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Leul a avut o evoluție pozitivă la începutul săptămânii față de principalele valute, în condițiile menținerii unui nivel scăzut al aversiunii față de risc, pe fondul continuării negocierilor dintre Washington și Teheran, după semnarea acordului de armistițiu. Tranzacțiile din piața valutară se realizau în culoarul 5,236 – 5,24 lei, iar cursul euro a scăzut marginal de la 5,2391 la 5,2386 lei, față de minimul ultimei luni de 5,2310 lei, atins marțea trecută. La nivel regional, de la începutul anului, leul s-a depreciat  față de euro cu 2,9%. Moneda maghiară s-a întărit cu 8,5%, odată cu renunțarea de către Banca Ungariei la politica de depreciere a forintului, în timp zlotul a pierdut 1%. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit, după scădere modestă de la sfârșitul săptămânii trecute, de la 5,83 la 5,84%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,92% iar cel la 12 luni la 5,97%, nivel stabilit la începutul lui martie Statul s-a împrumutat la începutul acestei săptămâni cu 719,7 milioane lei, printr-o emisiune cu scadența în iulie 2031, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,65%. La această sumă s-au adăugat alte 586,5 milioane lei, scadente în octombrie 2036, la o dobândă medie anuală de 6,90%. Valoarea programată a emisiunilor a fost de 700 milioane lei, respectiv 500 milioane lei. Euro se tranzacționa în culoarul 1,1436 – 1,1474 dolari, față de un vârf de 1,1622 dolari, atins lunea trecută. Creșterea monedei americane, al cărei curs a fost stabilit lunea aceasta la 4,5706 lei, față de 4,5124 lei, în urmă cu o săptămână, se datorează faptului că Rezerva Federală americană a menținut miercurea trecută dobânda sa de politică monetară la 3,50 – 3,75% și a semnalizat posibilitatea de a opera o majorare la toamnă, în condițiile în care indicele preţurilor de consum din SUA a urcat în mai la 4,2%, față de ținta de inflație care este de 2%, consecință a politicilor administrației Trump. Lira sterlină se deprecia marginal față de euro, în ciuda faptului Keir Starmer și-a anunțat demisia din fruntea guvernului britanic, iar cursul a scăzut de la 6,0505 la 6,0478 lei, față de 6,06 lei în urmă cu o săptămână. Media francului elvețian a coborât de la 5,6731 la 5,6624 lei, comparativ cu 5,6891 lei, lunea trecută. Prețul gramului de aur a crescut de la 612,0168 lei la 618,2179 lei, față de 629,7073 lei la începutul săptămânii trecute. Metalul galben se tranzacționa în piețele specializate în culoarul 4.136 – 4.220 dolari/uncie. În regiune, media monedei maghiare s-a întărit marginal 351,99 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat modest la 4,2693 zloți/euro. Reducerea aversiunii față de risc, a stimulat cererea de monede digitale. Bitcoin a crescut la 63.243 – 65.136 dolari, față de un vârf de peste 67.000 dolari în urmă cu o săptămână. Ethereum se tranzacționa în culoarul 1.705 – 1.771 dolari, comparativ cu 1.850 dolari, lunea trecută.

Citeste pe larg

Motivul: acolo se desfășoară o serie de lucrări, despre care dau detalii reprezentanții Primăriei: ”Angajatii Giurgiu Constructii Edilitare efectueaza in aceste zile lucrari de reabilitare carosabil in proximitatea trecerii de cale ferata la Pod Bizetz! În acest sens, este recomandata evitarea zonei in cauza traficului ingreunat! Se estimeaza ca acesteCiteste pe larg

Ca în fiecare an, autoritățile locale marchează miercuri, 24 iunie, Ziua Universală a Iei, printr-o serie de activități culturale. Acestea debutează la ora 9.15, la Primăria Giurgiu, de unde pornește spre Parcul Alei ”Parada Portului Popular”; de la ora 10, în Parcul Alei sunt organizate, prjntre altele, un spectacol muzicalCiteste pe larg

 In ultima vreme site-ul Economica.net ne-a obișnuit cu analize foarte utile pentru pensionarii militari, dar și pentru opinia publică,  pentru demontarea propagandei că pensiile militare ar fi necontributive, in sensul că militarii nu ar plăti contribuții pentru pensii, că pensiile militare, dacă sunt pensii speciale, sunt și ele la fel de mari ca și pensiile magistraților.

Norocul nostru este că doamna Cristina Șomănescu ii pune la treabă pe cei care gestionează pensiile militare si in baza liberului acces la informații le solicită situații statistice despre numărul pensionarilor militari și cuantumul pensiilor millitare, pe tranșe de venituri nete sau brute. Altfel,  ei nu s-ar sinchisi să publice periodic, pe site-urile  CPS-urilor, asemenea situații statistice, pe care să le folosească pentru diverse analize ziariștii sau asociațiile ori sindicatele rezerviștilor. Probabil că șefii CPS consideră că este o muncă voluntară publicarea unor astfel de statistici pe paginile lor de informații. Poate este mai interesată transmiterea unor asemenea situații statistice către instituții private de presă.

Site-urile Caselor sectoriale sunt foarte sărace in informații pentru pensionarii militari. In ultimii 7-8 ani s-au mulțumit să publice doar media pensiilor militare, pentru a ascunde discriminările  pe care le-a provocat intre generațiile de pensionari  eliminarea acualizării pensiilor militare, in anul 2017,  

Discriminarile ar fi și mai vizibile dacă statistica pe tranșele de venit s-ar prezenta separat pentru cei pensionați inainte de anul 2018, blocați la actualizare,  separat pentru cei pensionați in perioada 2018-2023, care au beneficiat de toate creșterile salariale din Legea nr. 153/2017, și. separat,  pentru pensiile stabilite după anul 2023 care, pe lângă creșterile din Legea 153/2017, au prins și majorarile soldelor de grad prin HG nr. 28/2023, dar și majorările de grad și de venituri salariale, cu până la 30% din solda de funcție, potrivit OUG nr. 26/2024.

Sugerăm doamnei Șomănescu să solicite in viitor și asemenea situații statistice, dacă funcționarii CPS nu sunt interesați să le publice voluntar pe paginile de internet ale Caselor Sectoriale.

Chiar și situația statistică prezentată de doamna Șomănescu privind cresterile și descreșterile numărului de pensionari pe fiecare tranșă de venit net ne oferă o frântură din discriminări.

De ce a scăzut in 6 luni numărul pensionarilor care au pensii mai mici de 5000 lei? Pentru că asemenea pensii au cei pensionați inainte de anul 2018 și numărul deceselor este mai mare la cei mai in vârstă, iar noii pensionari nu mai primesc pensii mai mici de 5 000 lei.

In perioada octombrie 2025 – aprilie 2026, numărul noilor pensionați la MApN a fost mai mare cu 1 384 decât numărul decedaților.

Cei interesați de noul articol al doamnei Cristina Șomănescu il pot citi AICI



Citeste pe larg

Operatorul de apă va instala 20 de debitmetre electromagnetice, achiziționate în cadrul unui proiect cu finanțare europeană, pe rețelele de alimentare cu apă din municipiul Giurgiu și din localitățile limitrofe, pentru a depista pierderile din rețea și avariile. ‘În cadrul Proiectului regional de dezvoltare a sistemelor de apă și canalizareCiteste pe larg