Leul a avut marțea aceasta o ședință liniștită în piața valutară iar indicii ROBOR se apropie rapid de pragul de 6%. Cursul euro a stagnat la valoarea stabilită luni de 5,0896 lei, pe fondul îngustării culoarului de tranzacționare la 5,088 – 5,091 lei. În opinia analiștilor BCR, cursul va fi „relativ stabil în 2026, cel puțin în prima jumătate a anului. Riscuri de depreciere continuă să vină din partea deficitului de cont curent ridicat și vedem cursul de schimb EUR/RON la 5,17 la final de an”. Pentru acest an se estimează retragerea deficitului bugetar spre 6,4%, după ce conform analiștilor nivelul din 2025 va fi mai mic de 8,4%, și o creștere a PIB la peste 2000 miliarde lei. Tendința de scădere a indicilor ROBOR s-a menținut, consecință a nivelului ridicat al lichidității din piața monetară. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,06 la 6,05%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,17 la 6,15%, iar cel la 12 luni de la 6,40 la 6,4037%. În ceea ce privește indicele de referinţă IRCC, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele de retail acordate după luna mai 2019, acesta este de 5,68% până la sfârșitul lunii martie, față de recordul de 6,06% din ultimele trei luni ale anului trecut. Evoluția descendentă a dobânzilor interbancare face ca pentru trimestrul al doilea a acestui an să se estimeze o scădere a indicelui sub pragul de 5,6%. Creșterea indicelui prețurilor de consum (IPC) din Statele Unite cu 0,3% în ultima lună din 2025, un indicator cheie al inflației urmărit de Rezerva Federală, s-a reflectat în evoluția euro, care fluctua între 1,1654 și 1,1675 dolari, după ce s-a apropiat luni de pragul de 1,17 dolari. Cursul monedei americane a urcat de la 4,3564 la 4,3626 lei. Media francului elvețian a scăzut modest de la 5,4650 la 5,4648 lei iar cel al lirei sterline a urcat de la 5,8643 la 5,8778 lei. Prețul gramului de aur a scăzut marginal de la recordul istoric de 643,3615 lei la 643,1962 lei, după ce uncia s-a retras de la un nou maxim de 4.605,90 dolari spre 4.574 dolari, consecință a aprecierii monedei americane și a marcărilor de profit. În regiune, media monedei maghiare s-a întărit marginal la 385,97 dolari iar a celei poloneze s-a depreciat la 4,2116 dolari. Bitcoin nu a reușit să treacă de pragul de rezistență de la 93.000 dolari (90.949 – 92.621 dolari) în ciuda faptului că piața vede în schimbarea forțată a președintelui Fed, Jerome Powell, drept un eveniment cu un potențial favorabil pentru piața cripto, prin revenirea la o politică monetară mai relaxată. Ethereum fluctua între 3.089 și 3.158 dolari.

Citeste pe larg

Leul a avut marțea aceasta o ședință liniștită în piața valutară iar indicii ROBOR se apropie rapid de pragul de 6%. Cursul euro a stagnat la valoarea stabilită luni de 5,0896 lei, pe fondul îngustării culoarului de tranzacționare la 5,088 – 5,091 lei. În opinia analiștilor BCR, cursul va fi „relativ stabil în 2026, cel puțin în prima jumătate a anului. Riscuri de depreciere continuă să vină din partea deficitului de cont curent ridicat și vedem cursul de schimb EUR/RON la 5,17 la final de an”. Pentru acest an se estimează retragerea deficitului bugetar spre 6,4%, după ce conform analiștilor nivelul din 2025 va fi mai mic de 8,4%, și o creștere a PIB la peste 2000 miliarde lei. Tendința de scădere a indicilor ROBOR s-a menținut, consecință a nivelului ridicat al lichidității din piața monetară. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,06 la 6,05%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,17 la 6,15%, iar cel la 12 luni de la 6,40 la 6,4037%. În ceea ce privește indicele de referinţă IRCC, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele de retail acordate după luna mai 2019, acesta este de 5,68% până la sfârșitul lunii martie, față de recordul de 6,06% din ultimele trei luni ale anului trecut. Evoluția descendentă a dobânzilor interbancare face ca pentru trimestrul al doilea a acestui an să se estimeze o scădere a indicelui sub pragul de 5,6%. Creșterea indicelui prețurilor de consum (IPC) din Statele Unite cu 0,3% în ultima lună din 2025, un indicator cheie al inflației urmărit de Rezerva Federală, s-a reflectat în evoluția euro, care fluctua între 1,1654 și 1,1675 dolari, după ce s-a apropiat luni de pragul de 1,17 dolari. Cursul monedei americane a urcat de la 4,3564 la 4,3626 lei. Media francului elvețian a scăzut modest de la 5,4650 la 5,4648 lei iar cel al lirei sterline a urcat de la 5,8643 la 5,8778 lei. Prețul gramului de aur a scăzut marginal de la recordul istoric de 643,3615 lei la 643,1962 lei, după ce uncia s-a retras de la un nou maxim de 4.605,90 dolari spre 4.574 dolari, consecință a aprecierii monedei americane și a marcărilor de profit. În regiune, media monedei maghiare s-a întărit marginal la 385,97 dolari iar a celei poloneze s-a depreciat la 4,2116 dolari. Bitcoin nu a reușit să treacă de pragul de rezistență de la 93.000 dolari (90.949 – 92.621 dolari) în ciuda faptului că piața vede în schimbarea forțată a președintelui Fed, Jerome Powell, drept un eveniment cu un potențial favorabil pentru piața cripto, prin revenirea la o politică monetară mai relaxată. Ethereum fluctua între 3.089 și 3.158 dolari.

Citeste pe larg

Leul a avut marțea aceasta o ședință liniștită în piața valutară iar indicii ROBOR se apropie rapid de pragul de 6%. Cursul euro a stagnat la valoarea stabilită luni de 5,0896 lei, pe fondul îngustării culoarului de tranzacționare la 5,088 – 5,091 lei. În opinia analiștilor BCR, cursul va fi „relativ stabil în 2026, cel puțin în prima jumătate a anului. Riscuri de depreciere continuă să vină din partea deficitului de cont curent ridicat și vedem cursul de schimb EUR/RON la 5,17 la final de an”. Pentru acest an se estimează retragerea deficitului bugetar spre 6,4%, după ce conform analiștilor nivelul din 2025 va fi mai mic de 8,4%, și o creștere a PIB la peste 2000 miliarde lei. Tendința de scădere a indicilor ROBOR s-a menținut, consecință a nivelului ridicat al lichidității din piața monetară. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,06 la 6,05%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,17 la 6,15%, iar cel la 12 luni de la 6,40 la 6,4037%. În ceea ce privește indicele de referinţă IRCC, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele de retail acordate după luna mai 2019, acesta este de 5,68% până la sfârșitul lunii martie, față de recordul de 6,06% din ultimele trei luni ale anului trecut. Evoluția descendentă a dobânzilor interbancare face ca pentru trimestrul al doilea a acestui an să se estimeze o scădere a indicelui sub pragul de 5,6%. Creșterea indicelui prețurilor de consum (IPC) din Statele Unite cu 0,3% în ultima lună din 2025, un indicator cheie al inflației urmărit de Rezerva Federală, s-a reflectat în evoluția euro, care fluctua între 1,1654 și 1,1675 dolari, după ce s-a apropiat luni de pragul de 1,17 dolari. Cursul monedei americane a urcat de la 4,3564 la 4,3626 lei. Media francului elvețian a scăzut modest de la 5,4650 la 5,4648 lei iar cel al lirei sterline a urcat de la 5,8643 la 5,8778 lei. Prețul gramului de aur a scăzut marginal de la recordul istoric de 643,3615 lei la 643,1962 lei, după ce uncia s-a retras de la un nou maxim de 4.605,90 dolari spre 4.574 dolari, consecință a aprecierii monedei americane și a marcărilor de profit. În regiune, media monedei maghiare s-a întărit marginal la 385,97 dolari iar a celei poloneze s-a depreciat la 4,2116 dolari. Bitcoin nu a reușit să treacă de pragul de rezistență de la 93.000 dolari (90.949 – 92.621 dolari) în ciuda faptului că piața vede în schimbarea forțată a președintelui Fed, Jerome Powell, drept un eveniment cu un potențial favorabil pentru piața cripto, prin revenirea la o politică monetară mai relaxată. Ethereum fluctua între 3.089 și 3.158 dolari.

Citeste pe larg

 


PREAMBUL:

Atât soldele, cât și pensiile militare sunt plătite în integralitate de la bugetul de stat.

Nu există nicio legătură între cuantumul contribuției individuale la bugetul de stat ( 25% din solda lunară brută – art.40 punctul 7 din OUG nr.57 / 2015 coroborat cu art.138 din Codul fiscal ) și cuantumul stabilit al pensiei.(NOTA BLOGULUI: Mărimea CIBS-ului cât și cuantumul pensiei militare depind de cuantumul  soldelor lunare brute care intră in baza de calcul)


PRINCIPIUL „LA GRADE, FUNCȚII, VECHIME ȘI CONDIȚII DE MUNCĂ EGALE, PENSII EGALE, INDIFERENT DE ANUL TRECERII ÎN REZERVĂ !”…AR NECESITA REGLEMENTĂRI CARE SĂ VIZEZE :


1) Baza de calcul a pensiei formată din solda de grad, de funcție și gradația. La acestea se adaugă numai alte două elemente salariale care definesc orice structură militară de pe mapamond, respectiv ierarhia militară și periculozitatea misiunilor de îndeplinit. În termenii legislației în vigoare, acestea sunt solda de comandă și compensația de risc / pericol deosebit.(NOTA BLOGULUI: Nu pot fi scoase din baza de calcul elementele salariale pentru care militarul a plătit CIBS. In baza de calcul al pensiei intră obligatoriu cuantumul brut al soldei lunare brute)


2) Toate cele 5 elemente susmenționate, actualizate.

Exemplificativ, pentru colonel. Bineînțeles că exemplul poate fi extrapolat pentru oricare alt grad militar. Așadar :

a) Solda de grad = 2.838 lei brut ( OUG nr.26 / 2024 ) ;

b) Solda de funcție ( cu coeficient la maxim și gradația a VII-a ) = 9.501 lei ( prin prisma cap.I coroborat cu art.11 și 19 ale cap.II din anexa nr.VI a Legii nr.153 / 2017 și a majorării soldelor de funcție cu 5% din anul 2023 ) ;

c) Solda de comandă ( la maxim ) = 2.375 lei ( prin prisma art.8, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ) ;

d) Compensația de risc / pericol deosebit = 2.850 lei ( art.14, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ).


3) Aplicarea reglementării conform căreia pensia netă rezultată – recalculată prin prisma noii baze de calcul actualizate – să nu depășească media netă corespunzătoare celei brute a elementelor salariale componente ale bazei de calcul.

Prin prisma exemplului generic susmentionat, rezultă următoarele :

a) Noua bază de calcul a pensiei = 17.564 lei brut ( 2.838 + 9.501 + 2.375 + 2.850 ) ;

b) Pensia brută recalculată = 17.915 lei ( cu 85% ( conform art.40 punctul 6 din OUG nr.57 / 2015 ) și OMM 20% ) ;

c) Pensia netă rezultată ( urmare a aplicării CASS și impozitului ) = 15.091 lei ;

d) Media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ( 58,5% din 17.564 lei, diferența până la 100%, respectiv 41,5%, reprezentând contribuția individuală la bugetul de stat ( CIBS ), contribuția la sănătate ( CASS ) și impozitul ) ;

e) Pensia netă acordată în raport cu media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ;


4) Dacă în urma recalculării – prin prisma celor susmenționate – rezultă un cuantum net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul ( n.n. – 10.275 lei pentru exemplul generic luat ) mai mic decât cel net aflat în plată, se păstrează cuantumul net în plată, indexările ulterioare aplicându-se la cuantumul net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul și în mod unitar pentru toate pensiile militare de stat, respectiv prin aplicarea dispozițiilor art.84 din OUG nr.114 / 2018 ;


5) Pentru egalitate de tratament, problematica în cauză necesită și o reglementare care să vizeze baze de calcul ale pensiilor – atât pentru pensiile în plată, cât și pentru cele viitoare – formate din același număr de luni consecutive.


User: Mos Martin, cunoscut cititorilor blogului.



Alte Note ale blogului

-Potrivit propunerii, doar pensiile militare stabilite inainte de 15 septembrie 2017 se recalculează după actualizare, stabilindu-se si pentru acestea plafonarea la nivelul net al bazei de calcul cu păstrarea cuantumului mai avantajos.
-Pensiile militare stabilite in perioada 15 sept 2017 (OUG 59)-25 03 2024(OUG 26‚ deja plafonate, se actualizează.
-Pensiile militare stabilite după 23 03 2024 nu se recalculează și nu se actualizează pănă la o viitoare majorare a soldelor de grad sau de funcție ale personalului militar in activitate. 

Citeste pe larg

 


PREAMBUL:

Atât soldele, cât și pensiile militare sunt plătite în integralitate de la bugetul de stat.

Nu există nicio legătură între cuantumul contribuției individuale la bugetul de stat ( 25% din solda lunară brută – art.40 punctul 7 din OUG nr.57 / 2015 coroborat cu art.138 din Codul fiscal ) și cuantumul stabilit al pensiei.(NOTA BLOGULUI: Mărimea CIBS-ului cât și cuantumul pensiei militare depind de cuantumul  soldelor lunare brute care intră in baza de calcul)


PRINCIPIUL „LA GRADE, FUNCȚII, VECHIME ȘI CONDIȚII DE MUNCĂ EGALE, PENSII EGALE, INDIFERENT DE ANUL TRECERII ÎN REZERVĂ !”…AR NECESITA REGLEMENTĂRI CARE SĂ VIZEZE :


1) Baza de calcul a pensiei formată din solda de grad, de funcție și gradația. La acestea se adaugă numai alte două elemente salariale care definesc orice structură militară de pe mapamond, respectiv ierarhia militară și periculozitatea misiunilor de îndeplinit. În termenii legislației în vigoare, acestea sunt solda de comandă și compensația de risc / pericol deosebit.(NOTA BLOGULUI: Nu pot fi scoase din baza de calcul elementele salariale pentru care militarul a plătit CIBS. In baza de calcul al pensiei intră obligatoriu cuantumul brut al soldei lunare brute)


2) Toate cele 5 elemente susmenționate, actualizate.

Exemplificativ, pentru colonel. Bineînțeles că exemplul poate fi extrapolat pentru oricare alt grad militar. Așadar :

a) Solda de grad = 2.838 lei brut ( OUG nr.26 / 2024 ) ;

b) Solda de funcție ( cu coeficient la maxim și gradația a VII-a ) = 9.501 lei ( prin prisma cap.I coroborat cu art.11 și 19 ale cap.II din anexa nr.VI a Legii nr.153 / 2017 și a majorării soldelor de funcție cu 5% din anul 2023 ) ;

c) Solda de comandă ( la maxim ) = 2.375 lei ( prin prisma art.8, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ) ;

d) Compensația de risc / pericol deosebit = 2.850 lei ( art.14, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ).


3) Aplicarea reglementării conform căreia pensia netă rezultată – recalculată prin prisma noii baze de calcul actualizate – să nu depășească media netă corespunzătoare celei brute a elementelor salariale componente ale bazei de calcul.

Prin prisma exemplului generic susmentionat, rezultă următoarele :

a) Noua bază de calcul a pensiei = 17.564 lei brut ( 2.838 + 9.501 + 2.375 + 2.850 ) ;

b) Pensia brută recalculată = 17.915 lei ( cu 85% ( conform art.40 punctul 6 din OUG nr.57 / 2015 ) și OMM 20% ) ;

c) Pensia netă rezultată ( urmare a aplicării CASS și impozitului ) = 15.091 lei ;

d) Media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ( 58,5% din 17.564 lei, diferența până la 100%, respectiv 41,5%, reprezentând contribuția individuală la bugetul de stat ( CIBS ), contribuția la sănătate ( CASS ) și impozitul ) ;

e) Pensia netă acordată în raport cu media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ;


4) Dacă în urma recalculării – prin prisma celor susmenționate – rezultă un cuantum net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul ( n.n. – 10.275 lei pentru exemplul generic luat ) mai mic decât cel net aflat în plată, se păstrează cuantumul net în plată, indexările ulterioare aplicându-se la cuantumul net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul și în mod unitar pentru toate pensiile militare de stat, respectiv prin aplicarea dispozițiilor art.84 din OUG nr.114 / 2018 ;


5) Pentru egalitate de tratament, problematica în cauză necesită și o reglementare care să vizeze baze de calcul ale pensiilor – atât pentru pensiile în plată, cât și pentru cele viitoare – formate din același număr de luni consecutive.


User: Mos Martin, cunoscut cititorilor blogului.



Alte Note ale blogului

-Potrivit propunerii, doar pensiile militare stabilite inainte de 15 septembrie 2017 se recalculează după actualizare, stabilindu-se si pentru acestea plafonarea la nivelul net al bazei de calcul cu păstrarea cuantumului mai avantajos.
-Pensiile militare stabilite in perioada 15 sept 2017 (OUG 59)-25 03 2024(OUG 26‚ deja plafonate, se actualizează.
-Pensiile militare stabilite după 23 03 2024 nu se recalculează și nu se actualizează pănă la o viitoare majorare a soldelor de grad sau de funcție ale personalului militar in activitate. 

Citeste pe larg

 


PREAMBUL:

Atât soldele, cât și pensiile militare sunt plătite în integralitate de la bugetul de stat.

Nu există nicio legătură între cuantumul contribuției individuale la bugetul de stat ( 25% din solda lunară brută – art.40 punctul 7 din OUG nr.57 / 2015 coroborat cu art.138 din Codul fiscal ) și cuantumul stabilit al pensiei.(NOTA BLOGULUI: Mărimea CIBS-ului cât și cuantumul pensiei militare depind de cuantumul  soldelor lunare brute care intră in baza de calcul)


PRINCIPIUL „LA GRADE, FUNCȚII, VECHIME ȘI CONDIȚII DE MUNCĂ EGALE, PENSII EGALE, INDIFERENT DE ANUL TRECERII ÎN REZERVĂ !”…AR NECESITA REGLEMENTĂRI CARE SĂ VIZEZE :


1) Baza de calcul a pensiei formată din solda de grad, de funcție și gradația. La acestea se adaugă numai alte două elemente salariale care definesc orice structură militară de pe mapamond, respectiv ierarhia militară și periculozitatea misiunilor de îndeplinit. În termenii legislației în vigoare, acestea sunt solda de comandă și compensația de risc / pericol deosebit.(NOTA BLOGULUI: Nu pot fi scoase din baza de calcul elementele salariale pentru care militarul a plătit CIBS. In baza de calcul al pensiei intră obligatoriu cuantumul brut al soldei lunare brute)


2) Toate cele 5 elemente susmenționate, actualizate.

Exemplificativ, pentru colonel. Bineînțeles că exemplul poate fi extrapolat pentru oricare alt grad militar. Așadar :

a) Solda de grad = 2.838 lei brut ( OUG nr.26 / 2024 ) ;

b) Solda de funcție ( cu coeficient la maxim și gradația a VII-a ) = 9.501 lei ( prin prisma cap.I coroborat cu art.11 și 19 ale cap.II din anexa nr.VI a Legii nr.153 / 2017 și a majorării soldelor de funcție cu 5% din anul 2023 ) ;

c) Solda de comandă ( la maxim ) = 2.375 lei ( prin prisma art.8, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ) ;

d) Compensația de risc / pericol deosebit = 2.850 lei ( art.14, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ).


3) Aplicarea reglementării conform căreia pensia netă rezultată – recalculată prin prisma noii baze de calcul actualizate – să nu depășească media netă corespunzătoare celei brute a elementelor salariale componente ale bazei de calcul.

Prin prisma exemplului generic susmentionat, rezultă următoarele :

a) Noua bază de calcul a pensiei = 17.564 lei brut ( 2.838 + 9.501 + 2.375 + 2.850 ) ;

b) Pensia brută recalculată = 17.915 lei ( cu 85% ( conform art.40 punctul 6 din OUG nr.57 / 2015 ) și OMM 20% ) ;

c) Pensia netă rezultată ( urmare a aplicării CASS și impozitului ) = 15.091 lei ;

d) Media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ( 58,5% din 17.564 lei, diferența până la 100%, respectiv 41,5%, reprezentând contribuția individuală la bugetul de stat ( CIBS ), contribuția la sănătate ( CASS ) și impozitul ) ;

e) Pensia netă acordată în raport cu media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ;


4) Dacă în urma recalculării – prin prisma celor susmenționate – rezultă un cuantum net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul ( n.n. – 10.275 lei pentru exemplul generic luat ) mai mic decât cel net aflat în plată, se păstrează cuantumul net în plată, indexările ulterioare aplicându-se la cuantumul net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul și în mod unitar pentru toate pensiile militare de stat, respectiv prin aplicarea dispozițiilor art.84 din OUG nr.114 / 2018 ;


5) Pentru egalitate de tratament, problematica în cauză necesită și o reglementare care să vizeze baze de calcul ale pensiilor – atât pentru pensiile în plată, cât și pentru cele viitoare – formate din același număr de luni consecutive.


User: Mos Martin, cunoscut cititorilor blogului.



Alte Note ale blogului

-Potrivit propunerii, doar pensiile militare stabilite inainte de 15 septembrie 2017 se recalculează după actualizare, stabilindu-se si pentru acestea plafonarea la nivelul net al bazei de calcul cu păstrarea cuantumului mai avantajos.
-Pensiile militare stabilite in perioada 15 sept 2017 (OUG 59)-25 03 2024(OUG 26‚ deja plafonate, se actualizează.
-Pensiile militare stabilite după 23 03 2024 nu se recalculează și nu se actualizează pănă la o viitoare majorare a soldelor de grad sau de funcție ale personalului militar in activitate. 

Citeste pe larg

 


PREAMBUL:

Atât soldele, cât și pensiile militare sunt plătite în integralitate de la bugetul de stat.

Nu există nicio legătură între cuantumul contribuției individuale la bugetul de stat ( 25% din solda lunară brută – art.40 punctul 7 din OUG nr.57 / 2015 coroborat cu art.138 din Codul fiscal ) și cuantumul stabilit al pensiei.(NOTA BLOGULUI: Mărimea CIBS-ului cât și cuantumul pensiei militare depind de cuantumul  soldelor lunare brute care intră in baza de calcul)


PRINCIPIUL „LA GRADE, FUNCȚII, VECHIME ȘI CONDIȚII DE MUNCĂ EGALE, PENSII EGALE, INDIFERENT DE ANUL TRECERII ÎN REZERVĂ !”…AR NECESITA REGLEMENTĂRI CARE SĂ VIZEZE :


1) Baza de calcul a pensiei formată din solda de grad, de funcție și gradația. La acestea se adaugă numai alte două elemente salariale care definesc orice structură militară de pe mapamond, respectiv ierarhia militară și periculozitatea misiunilor de îndeplinit. În termenii legislației în vigoare, acestea sunt solda de comandă și compensația de risc / pericol deosebit.(NOTA BLOGULUI: Nu pot fi scoase din baza de calcul elementele salariale pentru care militarul a plătit CIBS. In baza de calcul al pensiei intră obligatoriu cuantumul brut al soldei lunare brute)


2) Toate cele 5 elemente susmenționate, actualizate.

Exemplificativ, pentru colonel. Bineînțeles că exemplul poate fi extrapolat pentru oricare alt grad militar. Așadar :

a) Solda de grad = 2.838 lei brut ( OUG nr.26 / 2024 ) ;

b) Solda de funcție ( cu coeficient la maxim și gradația a VII-a ) = 9.501 lei ( prin prisma cap.I coroborat cu art.11 și 19 ale cap.II din anexa nr.VI a Legii nr.153 / 2017 și a majorării soldelor de funcție cu 5% din anul 2023 ) ;

c) Solda de comandă ( la maxim ) = 2.375 lei ( prin prisma art.8, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ) ;

d) Compensația de risc / pericol deosebit = 2.850 lei ( art.14, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ).


3) Aplicarea reglementării conform căreia pensia netă rezultată – recalculată prin prisma noii baze de calcul actualizate – să nu depășească media netă corespunzătoare celei brute a elementelor salariale componente ale bazei de calcul.

Prin prisma exemplului generic susmentionat, rezultă următoarele :

a) Noua bază de calcul a pensiei = 17.564 lei brut ( 2.838 + 9.501 + 2.375 + 2.850 ) ;

b) Pensia brută recalculată = 17.915 lei ( cu 85% ( conform art.40 punctul 6 din OUG nr.57 / 2015 ) și OMM 20% ) ;

c) Pensia netă rezultată ( urmare a aplicării CASS și impozitului ) = 15.091 lei ;

d) Media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ( 58,5% din 17.564 lei, diferența până la 100%, respectiv 41,5%, reprezentând contribuția individuală la bugetul de stat ( CIBS ), contribuția la sănătate ( CASS ) și impozitul ) ;

e) Pensia netă acordată în raport cu media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ;


4) Dacă în urma recalculării – prin prisma celor susmenționate – rezultă un cuantum net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul ( n.n. – 10.275 lei pentru exemplul generic luat ) mai mic decât cel net aflat în plată, se păstrează cuantumul net în plată, indexările ulterioare aplicându-se la cuantumul net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul și în mod unitar pentru toate pensiile militare de stat, respectiv prin aplicarea dispozițiilor art.84 din OUG nr.114 / 2018 ;


5) Pentru egalitate de tratament, problematica în cauză necesită și o reglementare care să vizeze baze de calcul ale pensiilor – atât pentru pensiile în plată, cât și pentru cele viitoare – formate din același număr de luni consecutive.


User: Mos Martin, cunoscut cititorilor blogului.



Alte Note ale blogului

-Potrivit propunerii, doar pensiile militare stabilite inainte de 15 septembrie 2017 se recalculează după actualizare, stabilindu-se si pentru acestea plafonarea la nivelul net al bazei de calcul cu păstrarea cuantumului mai avantajos.
-Pensiile militare stabilite in perioada 15 sept 2017 (OUG 59)-25 03 2024(OUG 26‚ deja plafonate, se actualizează.
-Pensiile militare stabilite după 23 03 2024 nu se recalculează și nu se actualizează pănă la o viitoare majorare a soldelor de grad sau de funcție ale personalului militar in activitate. 

Citeste pe larg

Situația geopolitică încordată (războiul din Ucraina, crizele de legimitate a regimurilor conducătoare din Venezuela și Iran, dorința Statelor Unite de a prelua Groenlanda) dar și atacul Casei Albe asupra independenței Rezervei Federale au pus investitorii în gardă. Pentru a se proteja ei au apelat la investițiile în aur, în condițiile în care dolarul american își pierde din strălucire. Maximul istoric de 627,8925 lei/gram a rezistat doar peste ultimul sfârșit de săptămână, lunea aceasta prețul atingând un nou record de 643,3615 lei, după ce metalul galben a urcat la 4.602 dolari/uncie, depășind valoarea de 4.550,80 dolari/uncie atinsă în 26 decembrie. În 2025, aurul a crescut cu 65%, cea mai mare creştere anuală de după 1979, la care se adaugă acum alte 6%, în primele zile din acest an. Creșterea unciei de aur s-a datorat anunțului referitor la lansarea unei anchete penale îndreptate împotriva preşedintelui Rezervei Federale, Jay Powell, care vizează un proiect de renovare în valoare de 2,5 miliarde de dolari a sediului central al Fed din Washington. Șeful Fed a declarat că „ameninţarea cu acuzaţii penale este o consecinţă a deciziei Fed de stabilire a ratelor dobânzilor pe baza celei mai bune evaluări a noastre care va fi spre folosul publicului, în loc să urmăm preferinţele preşedintelui”, ceea ce pune sub semnul întrebării, în opinia analiștilor, independența băncii centrale americane. La rândul său, argintul a atins lunea aceasta un nou record de 84,60 dolari/uncie, după ce prețul acestuia a urcat anul trecut aproape cu 160%. Luna aceasta, Finanțele și-au propus să se împrumute din piața locală cu cel puțin 11,2 miliarde lei, la care se adaugă încă 300 milioane euro. Lunea aceasta, Trezoreria a atras 700 milioane lei prin redeschiderea unei emisiuni scadente în iulie 2030, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,43%, iar cererile de cumpărare s-au ridicat la aproape 2,3 miliarde lei. Statul s-a împrumutat cu alte 500 milioane lei, scadente în februarie 2038, la o dobândă medie anuală de 6,54%. Interesul mare pentru titlurile de stat locale, în ciuda scăderii dobânzilor acceptate de stat, se datorează lichidității mari din piața monetară, pe care BNR nu o mai sterilizează, așa cum a făcut-o în timpul puseului speculativ din luna mai, când se prognoza un curs al euro de peste 5,50 lei, chiar 6 lei. La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,10 la 6,06%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,23 la 6,17%, iar cel la 12 luni de la 6,44 la 6,40%. Cursul euro a crescut marginal lunea aceasta de la 5,0887 la 5,0896 lei, comparativ cu 5,0905 lei în prima ședință din acest an, iar cotațiile fluctuau între 5,087 și 5,091 lei. Punerea sub semnul întrebării a independenței Fed a înmulțit vânzarea de dolari și a scumpit bonurile de Tezaur americane. Euro a crescut până aproape de 1,17 dolari, maxim al ultimelor două săptămâni, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,3702 la 4,3564 lei, valoare apropiată de cea de acum o săptămână, care a fost de 4,3557 lei. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4650 lei, față de 5,4781 lei acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8643 lei, aproape de cea de lunea trecută, care a fost de 5,8663 lei. Bitcoin fluctua între 90.265 – 92.415 dolari iar ethereum între 3.095 și 3.167 dolari.

Citeste pe larg

Situația geopolitică încordată (războiul din Ucraina, crizele de legimitate a regimurilor conducătoare din Venezuela și Iran, dorința Statelor Unite de a prelua Groenlanda) dar și atacul Casei Albe asupra independenței Rezervei Federale au pus investitorii în gardă. Pentru a se proteja ei au apelat la investițiile în aur, în condițiile în care dolarul american își pierde din strălucire. Maximul istoric de 627,8925 lei/gram a rezistat doar peste ultimul sfârșit de săptămână, lunea aceasta prețul atingând un nou record de 643,3615 lei, după ce metalul galben a urcat la 4.602 dolari/uncie, depășind valoarea de 4.550,80 dolari/uncie atinsă în 26 decembrie. În 2025, aurul a crescut cu 65%, cea mai mare creştere anuală de după 1979, la care se adaugă acum alte 6%, în primele zile din acest an. Creșterea unciei de aur s-a datorat anunțului referitor la lansarea unei anchete penale îndreptate împotriva preşedintelui Rezervei Federale, Jay Powell, care vizează un proiect de renovare în valoare de 2,5 miliarde de dolari a sediului central al Fed din Washington. Șeful Fed a declarat că „ameninţarea cu acuzaţii penale este o consecinţă a deciziei Fed de stabilire a ratelor dobânzilor pe baza celei mai bune evaluări a noastre care va fi spre folosul publicului, în loc să urmăm preferinţele preşedintelui”, ceea ce pune sub semnul întrebării, în opinia analiștilor, independența băncii centrale americane. La rândul său, argintul a atins lunea aceasta un nou record de 84,60 dolari/uncie, după ce prețul acestuia a urcat anul trecut aproape cu 160%. Luna aceasta, Finanțele și-au propus să se împrumute din piața locală cu cel puțin 11,2 miliarde lei, la care se adaugă încă 300 milioane euro. Lunea aceasta, Trezoreria a atras 700 milioane lei prin redeschiderea unei emisiuni scadente în iulie 2030, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,43%, iar cererile de cumpărare s-au ridicat la aproape 2,3 miliarde lei. Statul s-a împrumutat cu alte 500 milioane lei, scadente în februarie 2038, la o dobândă medie anuală de 6,54%. Interesul mare pentru titlurile de stat locale, în ciuda scăderii dobânzilor acceptate de stat, se datorează lichidității mari din piața monetară, pe care BNR nu o mai sterilizează, așa cum a făcut-o în timpul puseului speculativ din luna mai, când se prognoza un curs al euro de peste 5,50 lei, chiar 6 lei. La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,10 la 6,06%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,23 la 6,17%, iar cel la 12 luni de la 6,44 la 6,40%. Cursul euro a crescut marginal lunea aceasta de la 5,0887 la 5,0896 lei, comparativ cu 5,0905 lei în prima ședință din acest an, iar cotațiile fluctuau între 5,087 și 5,091 lei. Punerea sub semnul întrebării a independenței Fed a înmulțit vânzarea de dolari și a scumpit bonurile de Tezaur americane. Euro a crescut până aproape de 1,17 dolari, maxim al ultimelor două săptămâni, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,3702 la 4,3564 lei, valoare apropiată de cea de acum o săptămână, care a fost de 4,3557 lei. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4650 lei, față de 5,4781 lei acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8643 lei, aproape de cea de lunea trecută, care a fost de 5,8663 lei. Bitcoin fluctua între 90.265 – 92.415 dolari iar ethereum între 3.095 și 3.167 dolari.

Citeste pe larg

Situația geopolitică încordată (războiul din Ucraina, crizele de legimitate a regimurilor conducătoare din Venezuela și Iran, dorința Statelor Unite de a prelua Groenlanda) dar și atacul Casei Albe asupra independenței Rezervei Federale au pus investitorii în gardă. Pentru a se proteja ei au apelat la investițiile în aur, în condițiile în care dolarul american își pierde din strălucire. Maximul istoric de 627,8925 lei/gram a rezistat doar peste ultimul sfârșit de săptămână, lunea aceasta prețul atingând un nou record de 643,3615 lei, după ce metalul galben a urcat la 4.602 dolari/uncie, depășind valoarea de 4.550,80 dolari/uncie atinsă în 26 decembrie. În 2025, aurul a crescut cu 65%, cea mai mare creştere anuală de după 1979, la care se adaugă acum alte 6%, în primele zile din acest an. Creșterea unciei de aur s-a datorat anunțului referitor la lansarea unei anchete penale îndreptate împotriva preşedintelui Rezervei Federale, Jay Powell, care vizează un proiect de renovare în valoare de 2,5 miliarde de dolari a sediului central al Fed din Washington. Șeful Fed a declarat că „ameninţarea cu acuzaţii penale este o consecinţă a deciziei Fed de stabilire a ratelor dobânzilor pe baza celei mai bune evaluări a noastre care va fi spre folosul publicului, în loc să urmăm preferinţele preşedintelui”, ceea ce pune sub semnul întrebării, în opinia analiștilor, independența băncii centrale americane. La rândul său, argintul a atins lunea aceasta un nou record de 84,60 dolari/uncie, după ce prețul acestuia a urcat anul trecut aproape cu 160%. Luna aceasta, Finanțele și-au propus să se împrumute din piața locală cu cel puțin 11,2 miliarde lei, la care se adaugă încă 300 milioane euro. Lunea aceasta, Trezoreria a atras 700 milioane lei prin redeschiderea unei emisiuni scadente în iulie 2030, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,43%, iar cererile de cumpărare s-au ridicat la aproape 2,3 miliarde lei. Statul s-a împrumutat cu alte 500 milioane lei, scadente în februarie 2038, la o dobândă medie anuală de 6,54%. Interesul mare pentru titlurile de stat locale, în ciuda scăderii dobânzilor acceptate de stat, se datorează lichidității mari din piața monetară, pe care BNR nu o mai sterilizează, așa cum a făcut-o în timpul puseului speculativ din luna mai, când se prognoza un curs al euro de peste 5,50 lei, chiar 6 lei. La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,10 la 6,06%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,23 la 6,17%, iar cel la 12 luni de la 6,44 la 6,40%. Cursul euro a crescut marginal lunea aceasta de la 5,0887 la 5,0896 lei, comparativ cu 5,0905 lei în prima ședință din acest an, iar cotațiile fluctuau între 5,087 și 5,091 lei. Punerea sub semnul întrebării a independenței Fed a înmulțit vânzarea de dolari și a scumpit bonurile de Tezaur americane. Euro a crescut până aproape de 1,17 dolari, maxim al ultimelor două săptămâni, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,3702 la 4,3564 lei, valoare apropiată de cea de acum o săptămână, care a fost de 4,3557 lei. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4650 lei, față de 5,4781 lei acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8643 lei, aproape de cea de lunea trecută, care a fost de 5,8663 lei. Bitcoin fluctua între 90.265 – 92.415 dolari iar ethereum între 3.095 și 3.167 dolari.

Citeste pe larg

Situația geopolitică încordată (războiul din Ucraina, crizele de legimitate a regimurilor conducătoare din Venezuela și Iran, dorința Statelor Unite de a prelua Groenlanda) dar și atacul Casei Albe asupra independenței Rezervei Federale au pus investitorii în gardă. Pentru a se proteja ei au apelat la investițiile în aur, în condițiile în care dolarul american își pierde din strălucire. Maximul istoric de 627,8925 lei/gram a rezistat doar peste ultimul sfârșit de săptămână, lunea aceasta prețul atingând un nou record de 643,3615 lei, după ce metalul galben a urcat la 4.602 dolari/uncie, depășind valoarea de 4.550,80 dolari/uncie atinsă în 26 decembrie. În 2025, aurul a crescut cu 65%, cea mai mare creştere anuală de după 1979, la care se adaugă acum alte 6%, în primele zile din acest an. Creșterea unciei de aur s-a datorat anunțului referitor la lansarea unei anchete penale îndreptate împotriva preşedintelui Rezervei Federale, Jay Powell, care vizează un proiect de renovare în valoare de 2,5 miliarde de dolari a sediului central al Fed din Washington. Șeful Fed a declarat că „ameninţarea cu acuzaţii penale este o consecinţă a deciziei Fed de stabilire a ratelor dobânzilor pe baza celei mai bune evaluări a noastre care va fi spre folosul publicului, în loc să urmăm preferinţele preşedintelui”, ceea ce pune sub semnul întrebării, în opinia analiștilor, independența băncii centrale americane. La rândul său, argintul a atins lunea aceasta un nou record de 84,60 dolari/uncie, după ce prețul acestuia a urcat anul trecut aproape cu 160%. Luna aceasta, Finanțele și-au propus să se împrumute din piața locală cu cel puțin 11,2 miliarde lei, la care se adaugă încă 300 milioane euro. Lunea aceasta, Trezoreria a atras 700 milioane lei prin redeschiderea unei emisiuni scadente în iulie 2030, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,43%, iar cererile de cumpărare s-au ridicat la aproape 2,3 miliarde lei. Statul s-a împrumutat cu alte 500 milioane lei, scadente în februarie 2038, la o dobândă medie anuală de 6,54%. Interesul mare pentru titlurile de stat locale, în ciuda scăderii dobânzilor acceptate de stat, se datorează lichidității mari din piața monetară, pe care BNR nu o mai sterilizează, așa cum a făcut-o în timpul puseului speculativ din luna mai, când se prognoza un curs al euro de peste 5,50 lei, chiar 6 lei. La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,10 la 6,06%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,23 la 6,17%, iar cel la 12 luni de la 6,44 la 6,40%. Cursul euro a crescut marginal lunea aceasta de la 5,0887 la 5,0896 lei, comparativ cu 5,0905 lei în prima ședință din acest an, iar cotațiile fluctuau între 5,087 și 5,091 lei. Punerea sub semnul întrebării a independenței Fed a înmulțit vânzarea de dolari și a scumpit bonurile de Tezaur americane. Euro a crescut până aproape de 1,17 dolari, maxim al ultimelor două săptămâni, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,3702 la 4,3564 lei, valoare apropiată de cea de acum o săptămână, care a fost de 4,3557 lei. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4650 lei, față de 5,4781 lei acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8643 lei, aproape de cea de lunea trecută, care a fost de 5,8663 lei. Bitcoin fluctua între 90.265 – 92.415 dolari iar ethereum între 3.095 și 3.167 dolari.

Citeste pe larg

 Este pentru prima oară când președinta R. Moldova afirmă tranșant că este de acord cu reunificarea R. Moldova cu Romania. 

Noile actiuni si declaratii expansioniste ale președintelui Trump au sporit temerile și la Chișinău că ar exista o ințelegere intre Rusia și SUA pentru reimpărțirea sferelor de influență, astfel incât in viitor presiunile Federației Ruse asupra R.Moldova să crească

Maia declară ziaritilor britanici că nu ar exista o majoritate in R Moldova pentru reunificare, dar există petru aderarea la UE.

Cine ar putea organiza un referendum in R.Moldova, dacă nu Maia Sandu, Guvernul și Parlamentul R. Moldova?

In Romania nu cred că se impune un referendum pentru reintegrarea  in hotarele sale a fostului teritoriu cotropit de Imperiul Tarist și Uniunea Sovietică in anii 1812 si 1940.

Problema Transnistriei ar putea fi rezolvată prin negocieri intre Romania, Rusia și Ucraina.


Dați pe setari in videoclipul de mai jos subtitrare in limba română!

Citeste pe larg

 Este pentru prima oară când președinta R. Moldova afirmă tranșant că este de acord cu reunificarea R. Moldova cu Romania. 

Noile actiuni si declaratii expansioniste ale președintelui Trump au sporit temerile și la Chișinău că ar exista o ințelegere intre Rusia și SUA pentru reimpărțirea sferelor de influență, astfel incât in viitor presiunile Federației Ruse asupra R.Moldova să crească

Maia declară ziaritilor britanici că nu ar exista o majoritate in R Moldova pentru reunificare, dar există petru aderarea la UE.

Cine ar putea organiza un referendum in R.Moldova, dacă nu Maia Sandu, Guvernul și Parlamentul R. Moldova?

In Romania nu cred că se impune un referendum pentru reintegrarea  in hotarele sale a fostului teritoriu cotropit de Imperiul Tarist și Uniunea Sovietică in anii 1812 si 1940.

Problema Transnistriei ar putea fi rezolvată prin negocieri intre Romania, Rusia și Ucraina.


Dați pe setari in videoclipul de mai jos subtitrare in limba română!

Citeste pe larg