Patiserie închisă de comisarii de la Protecția Consumatorului. Care au fost motivele?
2025-07-17
Urmare a actiunii de control efectuată în data de 16.07.2025 de către comisarii din cadrul CJPC GIURGIU la operatorul economic
Patiserie închisă de comisarii de la Protecția Consumatorului. Care au fost motivele?
2025-07-17
Urmare a actiunii de control efectuată în data de 16.07.2025 de către comisarii din cadrul CJPC GIURGIU la operatorul economic SC REMEMBER US SRL, patiserie din Giurgiu, s-au constatat următoarele abateri: paviment, tavan și pereți neigenizați cu pete de grăsime, prezența insectelor vii în unitate, lipsă echipament de protecție pentruCiteste pe larg
Trei regiuni din Bulgaria cer autonomie și unirea cu România! Vezi care sunt motivele…
2024-09-13
Mai deunăzi scriam că locuitorii mai multor regiuni din nord-vestul Bulgariei doresc autonomie, iar ulterior să se alipească României. La prima vedere, informația a părut a fi doar o glumă a presei bulgare, însă, în ultimele zile, lucrurile au escaladat. Postul de televiziune bulgar NOVA, citat de novinite.com, a relatat miercuri, că locuitori din […]
Articolul Trei regiuni din Bulgaria cer autonomie și unirea cu România! Vezi care sunt motivele… apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.
Lipsa locuințelor de serviciu, unul dintre motivele lipsei de atractivitate pentru cadrele medicale, de a solicita să lucreze în Spitalul Județean de Urgență Giurgiu.
2024-06-30
După cum știm cu toții Spitalul Județean de Urgență Giurgiu suferă de mai multă vreme de un deficit de personal medical, în special medici pe diferite specialități. Așa cum a subliniat, în mai multe rânduri, directorul instituției, Dragoș Chivu, acest lucru s-a datorat mai multor factori… Până de curând blocarera procesului de susținere a examenelor […]
Articolul Lipsa locuințelor de serviciu, unul dintre motivele lipsei de atractivitate pentru cadrele medicale, de a solicita să lucreze în Spitalul Județean de Urgență Giurgiu. apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.
Care au fost motivele pentru care Codruț Cîinaru a demisionat din PSD și totodată din funcția de consiler local…!
2024-02-21
Dorind să aflăm cauza plecării lui Codruț Cîinaru din PSD și respectiv din funcția de consilier local, l-am contactat miercuri, 21 februarie, ocazie cu care acesta ne-a precizat că explicațiile, pe larg, ale demisiei sale le va da într-o conferință de presă ce probabil va avea loc marți, 27 februarie. Între timp am căutat să […]
Articolul Care au fost motivele pentru care Codruț Cîinaru a demisionat din PSD și totodată din funcția de consiler local…! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.
Motivele pentru care si pensionarilor militari trebuie sa li se calculeze componenta contributiva a pensiei la atingerea varstei standard de pensie din Legea nr. 223/2015
2023-11-19
 |
| Par inflorit toamna. |
1. Militarii platesc contributie pentru pensie de 25% din soldele lor brute, contributii care merg la bugetul de stat, din care sunt si platite pensiile militare. Militarii platesc o contributie egala procetual cu CAS-ul platit de beneficiarii de pensii din sistemul public si de ceilalti pensionari de pensii de serviciu.
2. Beneficiarii pensiilor de serviciu, altele decat pensiile militare, primesc pensii calculate procentual dintr-o baza de calcul sau plafonate la ultimul salariu net din activitate, dar au posibilitatea ca la implinirea varstei standard din sistemul public sa-si calculeze pensiile si in sistemul public contributiv, caz in care cuantumul contributiv ramane in plata daca este mai mare decat cuantumul stabilit de legile speciale. Numai militarii nu au prevazuta in lege o asemenea posibilitate, desi sunt si ei platitori de contributii pentru pensie, egale cu contributiile celorlalti beneficiari de pensii de serviciu. Pentru militarii care au stagii de peste 30 de ani, acesta lipsa de reglementare devine o adevarata discriminare in contextul in care pensiile lor nici nu mai sunt actualizate.
Unii mai scrupulosi vor pune intrebarea: cine plateste componenta contributiva a pensiilor militare? Raspunsul vine de la sine: componentele contributive sunt platite din aceeasi sursa financiara in care au mers contribuțiile individuale pentru pensii platite de militari –> bugetul de stat. Nu este cazul sa amestecam aici Fondul pentru pensii administrat de CNPP.
3. Supraimpozitarea componentei necontributive a pensiilor de serviciu, introdusa prin noua Lege nr. 282/2023, creeaza o noua miza pentru stabilirea componentei contributive a pensiilor de serviciu, cata vreme componenta contributiva este un plafon sub care supraimpozitarea cu 15% si 20% nu se aplica.
Militarii devin astfel discriminati fata de toti ceilalti beneficiari de pensii de serviciu in stabilirea bazei de calcul a supraimpozitarii. Militarii ajunși la vârsta standard plătesc supraimpozitare pentru întreaga pensie mai mare decat câștigul salarial net pe economie, chiar daca acel câștig salarial net este mai mic decat componenta contributiva a pensiei. Or, Decizia CCR nr. 467/2023 a stabilit in capitolul 2, 8 ca supraimpozitarea pensiilor de serviciu este constitutionala numai daca se aplica fara deosebire tuturor pensiilor de serviciu si militare.
Miza bazei de calcul a supraimpozitarii este si mai importanta pentru militarii pensionati inainte de 15 09 2017, care suporta supraimpozitarea din pensia ce li se cuvine mai mare de castigul salarial net, intreaga lor pensie militara fiind in prezent necontributiva.
Dupa intrarea in vigoare a legii, pensionarii militari ajunsi la varsta standard de pensionare au posibilitatea de a formula actiuni in pretentii in instante, in care sa ceara sesizarea CCR cu exceptia nerespectarii capitolului 2,8 din Decizia nr. 467/2023 privind constitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor de serviciu.
Articolul 23. din Legea nr. 47/1992(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţa în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei.
Motivele pentru care si pensionarilor militari trebuie sa li se calculeze componenta contributiva a pensiei la atingerea varstei standard de pensie din Legea nr. 223/2015
2023-11-14
|
| Par inflorit toamna. |
1. Militarii platesc contributie pentru pensie de 25% din soldele lor brute, contributii care merg la bugetul de stat, din care sunt si platite pensiile militare. Militarii platesc o contributie egala procetual cu CAS-ul platit de beneficiarii de pensii din sistemul public si de ceilalti pensionari de pensii de serviciu.
2. Beneficiarii pensiilor de serviciu, altele decat pensiile militare, primesc pensii calculate procentual dintr-o baza de calcul sau plafonate la ultimul salariu net din activitate, dar au posibilitatea ca la implinirea varstei standard din sistemul public sa-si calculeze pensiile si in sistemul public contributiv, caz in care cuantumul contributiv ramane in plata daca este mai mare decat cuantumul stabilit de legile speciale. Numai militarii nu au prevazuta in lege o asemenea posibilitate, desi sunt si ei platitori de contributii pentru pensie, egale cu contributiile celorlalti beneficiari de pensii de serviciu. Pentru militarii care au stagii de peste 30 de ani, acesta lipsa de reglementare devine o adevarata discriminare in contextul in care pensiile lor nici nu mai sunt actualizate.
Unii mai scrupulosi vor pune intrebarea: cine plateste componenta contributiva a pensiilor militare? Raspunsul vine de la sine: componentele contributive sunt platite din aceeasi sursa financiara in care au mers contribuțiile individuale pentru pensii platite de militari –> bugetul de stat. Nu este cazul sa amestecam aici Fondul pentru pensii administrat de CNPP.
3. Supraimpozitarea componentei necontributive a pensiilor de serviciu, introdusa prin noua Lege nr. 282/2023, creeaza o noua miza pentru stabilirea componentei contributive a pensiilor de serviciu, cata vreme componenta contributiva este un plafon sub care supraimpozitarea cu 15% si 20% nu se aplica.
Militarii devin astfel discriminati fata de toti ceilalti beneficiari de pensii de serviciu in stabilirea bazei de calcul a supraimpozitarii. Militarii ajunși la vârsta standard plătesc supraimpozitare pentru întreaga pensie mai mare decat câștigul salarial net pe economie, chiar daca acel câștig salarial net este mai mic decat componenta contributiva a pensiei. Or, Decizia CCR nr. 467/2023 a stabilit in capitolul 2, 8 ca supraimpozitarea pensiilor de serviciu este constitutionala numai daca se aplica fara deosebire tuturor pensiilor de serviciu si militare.
Miza bazei de calcul a supraimpozitarii este si mai importanta pentru militarii pensionati inainte de 15 09 2017, care suporta supraimpozitarea din pensia ce li se cuvine mai mare de castigul salarial net, intreaga lor pensie militara fiind in prezent necontributiva.
Dupa intrarea in vigoare a legii, pensionarii militari ajunsi la varsta standard de pensionare au posibilitatea de a formula actiuni in pretentii in instante, in care sa ceara sesizarea CCR cu exceptia nerespectarii capitolului 2,8 din Decizia nr. 467/2023 privind constitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor de serviciu.
Articolul 23. din Legea nr. 47/1992(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţa în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei.
Motivele formale pentru care CCR amana de un an declararea ca neconstitutiona a OUG nr. 59/2017, in ansamblul sau,
2023-11-13
…prin care Guvernul Tudose a fost îndemnat de MApN, SRI si MAI sa elimine, neconstitutional, dreptul pensionarilor militari de a le fi actualizate pensiile de fiecare data cand se majorează soldele de grad și functie ale personalului militar în activitate.
Boșii din sistemul de aparare au motivat ca actualizarea pensiilor batranilor pensionari militari secatuieste bugetul institutiilor militare.
De atunci au trecut 6 ani si s-au perindat la putere guverne de orientari diferite, dar niciunul nu are curajul sa inlature o discriminare majora a vechilor pensionari militari.
Nici CCR nu are dispozitia de inlatura neconstitutionalitatea comisa in anii 2017 si 2018. amanand neconvingator pronuntarea intr-o speta in care de cateva ori a dat decizii de neconstituționalitate, în ansamblu, a unei ordonanțe, pentru ca Guvernul a omis sa solicite avizul Consiliului Legislativ inainte de adoptarea ei.
Tergiversarea pronuntarii, este a 6-7 amanare, a creat impresia in randul pensionarilor militari ca judecatorii CCR au găsit un motiv de a negocia cu Guvernul propriile pensii de serviciu.
Întelegem ca declararea ca neconstitutionala a OUG 59/2017 are consecințe considerabile pentru bugetele institutiilor militare, mai ales ca aceeasi soarta va avea si Art. 84 din OUG nr. 114/2018, articol prin care niste pseudo-juristi au sperat sa acopere viciile de procedura în adoptarea OUG 59/2017, dar nu pensionarii militari s-au jucat de-a pensiile in România ultimilor ani.
Din lista dosarelor in care CCR tot amană pronuntarea, vedem ca au fost pensionari care înca din anul 2019 au reclamat viciul de procedura in adoptarea OUG 59/2017, dar CCR si-a permis sa nu introduca acele dosare pe ordinea de zi timp de 3 ani. De parca nu ar fi fost suficienta tergiversarea, acum amană pronuntarea. Ne putem astepta la si mai rau: redeschiderea dezbaterilor potrivit art. 58 alin (4) din L47/1992.
Motivele pentru care si pensionarilor militari trebuie sa li se calculeze componenta contributiva a pensiei la atingerea varstei standard de pensie din Legea nr. 223/2015
2023-10-19
|
| Par inflorit toamna. |
1. Militarii platesc contributie pentru pensie de 25% din soldele lor brute, contributii care merg la bugetul de stat, din care sunt si platite pensiile militare. Militarii platesc o contributie egala procetual cu CAS-ul platit de beneficiarii de pensii din sistemul public si de ceilalti pensionari de pensii de serviciu.
2. Beneficiarii pensiilor de serviciu, altele decat pensiile militare, primesc pensii calculate procentual dintr-o baza de calcul sau plafonate la ultimul salariu net din activitate, dar au posibilitatea ca la implinirea varstei standard din sistemul public sa-si calculeze pensiile si in sistemul public contributiv, caz in care cuantumul contributiv ramane in plata daca este mai mare decat cuantumul stabilit de legile speciale. Numai militarii nu au prevazuta in lege o asemenea posibilitate, desi sunt si ei platitori de contributii pentru pensie, egale cu contributiile celorlalti beneficiari de pensii de serviciu. Pentru militarii care au stagii de peste 30 de ani, acesta lipsa de reglementare devine o adevarata discriminare in contextul in care pensiile lor nici nu mai sunt actualizate.
Unii mai scrupulosi vor pune intrebarea: cine plateste componenta contributiva a pensiilor militare? Raspunsul vine de la sine, respectiv componentele contributive sunt platite din aceeasi sursa financiara in care au mers contribuțiile individuale pentru pensii platite de militari – bugetul de stat. Nu este cazul sa amestecam aici Fondul pentru pensii administrat de CNPP.
3. Supraimpozitarea componentei necontributive a pensiilor de serviciu, introdusa prin noua lege, Plx 244/2023, creeaza o noua miza pentru stabilirea componentei contributive a pensiilor de serviciu, cata vreme componenta contributiva este un plafon sub care supraimpozitarea cu 15% si 20% nu se aplica.
Militarii devin astfel discriminati fata de toti ceilalti beneficiari de pensii de serviciu in stabilirea bazei de calcul a supraimpozitarii. Militarii ajunși la vârsta standard plătesc supraimpozitare pentru întreaga pensie mai mare decat câștigul salarial net pe economie, chiar daca acel câștig salarial net este mai mic decat componenta contributiva a pensiei. Or, Decizia CCR nr. 467/2023 a stabilit in capitolul 2, 8 ca supraimpozitarea pensiilor de serviciu este constitutionala numai daca se aplica fara deosebire tuturor pensiilor de serviciu si militare.
Dupa intrarea in vigoare a legii, pensionarii militari ajunsi la varsta standard de pensionare au posibilitatea de a formula actiuni in pretentii in instante, in care sa ceara sesizarea CCR cu exceptia nerespectarii capitolului 2,8 din Decizia nr. 467/2023 privind constitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor de serviciu.
Motivele formale pentru care CCR amana de un an declararea ca neconstitutiona a OUG nr. 59/2017, in ansamblul sau,
2023-10-09
…prin care Guvernul Tudose a fost îndemnat de MApN, SRI si MAI sa elimine, neconstitutional, dreptul pensionarilor militari de a le fi actualizate pensiile de fiecare data cand se majorează soldele de grad și functie ale personalului militar în activitate.
Boșii din sistemul de aparare au motivat ca actualizarea pensiilor batranilor pensionari militari secatuieste bugetul institutiilor militare.
De atunci au trecut 6 ani si s-au perindat la putere guverne de orientari diferite, dar niciunul nu are curajul sa inlature o discriminare majora a vechilor pensionari militari.
Nici CCR nu are dispozitia de inlatura neconstitutionalitatea comisa in anii 2017 si 2018. amanand neconvingator pronuntarea intr-o speta in care de cateva ori a dat decizii de neconstituționalitate, în ansamblu, a unei ordonanțe, pentru ca Guvernul a omis sa solicite avizul Consiliului Legislativ inainte de adoptarea ei.
Tergiversarea pronuntarii, este a 6-7 amanare, a creat impresia in randul pensionarilor militari ca judecatorii CCR au găsit un motiv de a negocia cu Guvernul propriile pensii de serviciu.
Întelegem ca declararea ca neconstitutionala a OUG 59/2017 are consecințe considerabile pentru bugetele institutiilor militare, mai ales ca aceeasi soarta va avea si Art. 84 din OUG nr. 114/2018, articol prin care niste pseudo-juristi au sperat sa acopere viciile de procedura în adoptarea OUG 59/2017, dar nu pensionarii militari s-au jucat de-a pensiile in România ultimilor ani.
Din lista dosarelor in care CCR tot amană pronuntarea, vedem ca au fost pensionari care înca din anul 2019 au reclamat viciul de procedura in adoptarea OUG 59/2017, dar CCR si-a permis sa nu introduca acele dosare pe ordinea de zi timp de 3 ani. De parca nu ar fi fost suficienta tergiversarea, acum amană pronuntarea. Ne putem astepta la si mai rau: redeschiderea dezbaterilor potrivit art. 58 alin (4) din L47/1992.
Motivele formale pentru care CCR amana de un an declararea ca neconstitutiona a OUG nr. 59/2017, in ansamblul sau,
2023-10-09
…prin care Guvernul Tudose a fost îndemnat de MApN, SRI si MAI sa elimine, neconstitutional, dreptul pensionarilor militari de a le fi actualizate pensiile de fiecare data cand se majorează soldele de grad și functie ale personalului militar în activitate.
Boșii din sistemul de aparare au motivat ca actualizarea pensiilor batranilor pensionari militari secatuieste bugetul institutiilor militare.
De atunci au trecut 6 ani si s-au perindat la putere guverne de orientari diferite, dar niciunul nu are curajul sa inlature o discriminare majora a vechilor pensionari militari.
Nici CCR nu are dispozitia de inlatura neconstitutionalitatea comisa in anii 2017 si 2018. amanand neconvingator pronuntarea intr-o speta in care de cateva ori a dat decizii de neconstituționalitate, în ansamblu, a unei ordonanțe, pentru ca Guvernul a omis sa solicite avizul Consiliului Legislativ inainte de adoptarea ei.
Tergiversarea pronuntarii, este a 6-7 amanare, a creat impresia in randul pensionarilor militari ca judecatorii CCR au găsit un motiv de a negocia cu Guvernul propriile pensii de serviciu.
Întelegem ca declararea ca neconstitutionala a OUG 59/2017 are consecințe considerabile pentru bugetele institutiilor militare, mai ales ca aceeasi soarta va avea si Art. 84 din OUG nr. 114/2018, articol prin care niste pseudo-juristi au sperat sa acopere viciile de procedura în adoptarea OUG 59/2017, dar nu pensionarii militari s-au jucat de-a pensiile in România ultimilor ani.
Din lista dosarelor in care CCR tot amană pronuntarea, vedem ca au fost pensionari care înca din anul 2019 au reclamat viciul de procedura in adoptarea OUG 59/2017, dar CCR si-a permis sa nu introduca acele dosare pe ordinea de zi timp de 3 ani. De parca nu ar fi fost suficienta tergiversarea, acum amană pronuntarea. Ne putem astepta la si mai rau: redeschiderea dezbaterilor potrivit art. 58 alin (4) din L47/1992.
Zaharova a explicat motivele amânării consultărilor dintre SUA și Rusia pe tema START
2022-11-30
Moscova a amânat sesiunea comisiei consultative bilaterale cu Statele Unite privind Tratatul de reducere a armelor ofensive (START), planificată să se desfășoare la Cairo, în perioada 29 noiembrie – 6 decembrie, ținând cont de situația negativă din relațiile dintre Rusia și SUA, a anunțat reprezentanta oficială a Ministerului de ExterneCiteste pe larg
Medvedev a dezvăluit unul dintre motivele pentru care a început operațiunea specială
2022-11-07
Amenințările autorităților de la Kiev de reluare a programului nuclear au constituit, într-o măsură semnificativă, un motiv pentru desfășurarea operațiunii militare speciale, a declarat vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, pe rețeaua de socializare VKontakte, scrie Lenta.ru. Potrivit politicianului, actuala conducere a Ucrainei ”plânge amarnic” din cauza decizieiCiteste pe larg