Se lucrează in secret si pentru o lege asemănătoare de modificare a pensiilor militare;
inclusiv calculul concomitent si in varianta contributivă după implinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public.
Se lucrează in secret si pentru o lege asemănătoare de modificare a pensiilor militare;
inclusiv calculul concomitent si in varianta contributivă după implinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public.
Se lucrează in secret si pentru o lege asemănătoare de modificare a pensiilor militare;
inclusiv calculul concomitent si in varianta contributivă după implinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public.
Se lucrează in secret si pentru o lege asemănătoare de modificare a pensiilor militare;
inclusiv calculul concomitent si in varianta contributivă după implinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public.
Oare, consilierii lui Nicușor și Bolojan nu au citit Decizia CJUE, pentru ca aceștia să decidă mai hotarât reducerea pensiilor pentru magistrati?
Extrase din Decizia nr. 5 a CJUE din 05. iunie 2025.(Document)
Cu privire la întrebarea preliminară
18 Prin intermediul întrebării formulate, instanța de trimitere solicită în esență să
se stabilească dacă articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborat
cu articolul 2 TUE trebuie interpretat în sensul că principiul independenței
judecătorilor se opune abrogării, după ce a fost suspendată în mod continuu
pentru o perioadă îndelungată, pentru motive legate în special de constrângerile
de eliminare a unui deficit bugetar excesiv al statului membru în cauză, a
legislației acestui stat în temeiul căreia magistrații cu vechime continuă în
magistratură de 20 de ani primeau, la momentul pensionării sau al eliberării din
funcție pentru alte motive neimputabile, o indemnizație de pensionare.
19 Astfel cum rezultă dintr-o jurisprudență constantă, deși organizarea justiției în
statele membre intră în competența lor, totuși, în exercitarea acestei
competențe, ele sunt ținute să respecte obligațiile care le revin din dreptul
Uniunii, printre altele, atunci când prevăd modalitățile de stabilire a remunerației
judecătorilor (a se vedea în acest sens Hotărârea din 18 mai 2021, Asociația
WWW.LUMEAJUSTITIEI.RO
„Forumul Judecătorilor din România” ș.a., C-83/19, C-127/19, C-195/19,
C-291/19, C-355/19 și C-397/19, EU:C:2021:393, punctul 111, precum și
Hotărârea din 25 februarie 2025, Sąd Rejonowy w Białymstoku și Adoreikė,
C-146/23 și C-374/23, EU:C:2025:109, punctul 33).
20 Articolul 19 TUE, care concretizează valoarea statului de drept afirmată la
articolul 2 TUE, încredințează instanțelor naționale și Curții obligația de a
garanta deplina aplicare a dreptului Uniunii în toate statele membre, precum și
protecția jurisdicțională pe care acest drept o conferă justițiabililor. În acest scop,
prezervarea independenței acestor organisme este primordială. Această
cerință, care este inerentă activității de judecată, ține astfel de conținutul esențial
al dreptului fundamental la protecție jurisdicțională efectivă și la un proces
echitabil, care are o importanță crucială în calitate de garant al protecției
ansamblului drepturilor conferite justițiabililor de dreptul Uniunii și al menținerii
valorilor comune ale statelor membre prevăzute la articolul 2 TUE, în special a
valorii statului de drept (Hotărârea din 25 februarie 2025, Sąd Rejonowy w
Białymstoku și Adoreikė, C-146/23 și C-374/23, EU:C:2025:109, punctele 47 și
48, precum și jurisprudența citată).
21 Noțiunea de „independență a instanțelor” presupune în special ca organismul
respectiv să își exercite funcțiile jurisdicționale în mod complet autonom, fără a
fi supus vreunei legături ierarhice sau de subordonare și fără să primească
dispoziții sau instrucțiuni, indiferent de originea lor, pentru a fi astfel protejat de
intervenții sau de presiuni exterioare susceptibile să aducă atingere
independenței de judecată a membrilor săi și să influențeze deciziile acestora.
Or, la fel ca inamovibilitatea membrilor organismului vizat, perceperea de către
aceștia a unei remunerații cu un nivel adecvat în raport cu importanța funcțiilor
pe care le exercită constituie o garanție inerentă independenței judecătorilor
(Hotărârea din 25 februarie 2025, Sąd Rejonowy w Białymstoku și Adoreikė,
C-146/23 și C-374/23, EU:C:2025:109, punctul 49, precum și jurisprudența
citată).
22 Deși, în conformitate cu principiul separării puterilor ce caracterizează
funcționarea unui stat de drept, independența instanțelor trebuie să fie garantată
față de puterile legislativă și executivă ale unui stat membru, simplul fapt că
aceste puteri sunt implicate în stabilirea remunerației judecătorilor nu este, ca
atare, de natură să creeze o dependență a judecătorilor față de puterile
menționate și nici să dea naștere unor îndoieli cu privire la independența sau la
imparțialitatea lor. Astfel, statele membre dispun de o marjă largă de apreciere
atunci când elaborează bugetul și iau decizii cu privire la diferitele posturi de
cheltuieli publice. Această marjă largă de apreciere include stabilirea metodei
de calcul al acestor cheltuieli și în special a remunerației judecătorilor, puterile
legislativă și executivă naționale fiind cele mai în măsură să țină seama de
contextul socioeconomic particular al statului membru în care trebuie întocmit
acest buget și trebuie garantată independența judecătorilor (Hotărârea din 25
februarie 2025, Sąd Rejonowy w Białymstoku și Adoreikė, C-146/23 și
C-374/23, EU:C:2025:109, punctele 50 și 51).
23 Cu toate acestea, normele naționale referitoare la remunerația judecătorilor nu
trebuie să dea naștere în percepția justițiabililor unor îndoieli legitime referitoare
WWW.LUMEAJUSTITIEI.RO
la impenetrabilitatea judecătorilor în cauză în privința unor elemente exterioare
și la neutralitatea lor în raport cu interesele care se înfruntă. În acest scop,
cartele, rapoartele și alte documente întocmite de organele Consiliului Europei
sau care fac parte din sistemul Organizației Națiunilor Unite pot furniza indicații
pertinente pentru interpretarea dreptului Uniunii în prezența dispozițiilor
naționale adoptate în materie (Hotărârea din 25 februarie 2025, Sąd Rejonowy
w Białymstoku și Adoreikė, C-146/23 și C-374/23, EU:C:2025:109, punctele 52
și 53).
24 Astfel cum a statuat Curtea în Hotărârea din 25 februarie 2025, Sąd Rejonowy
w Białymstoku și Adoreikė (C-146/23 și C-374/23, EU:C:2025:109, punctul 65),
puterile legislativă și executivă ale unui stat membru pot deroga de la
reglementarea națională, care definește în mod obiectiv modalitățile de stabilire
a remunerației judecătorilor, hotărând să reducă cuantumul acestei remunerații,
sub rezerva îndeplinirii unui anumit număr de cerințe.
25 În primul rând, în conformitate cu principiul securității juridice, o măsură de
reducere a salariilor judecătorilor sau a pensiei acestora pentru limită de vârstă
trebuie să fie stabilită prin lege și să fie obiectivă, previzibilă și transparentă.
Această lege poate prevedea intervenția partenerilor sociali, în special a
organizațiilor care reprezintă judecătorii în cauză. În acest context, transparența
procedurii legislative contribuie la garantarea independenței judecătorilor
(Hotărârea din 25 februarie 2025, Sąd Rejonowy w Białymstoku și Adoreikė,
C-146/23 și C-374/23, EU:C:2025:109, punctele 54 și 66).
26 În al doilea rând, o măsură de reducere a salariilor judecătorilor sau a pensiei
acestora pentru limită de vârstă trebuie justificată de un obiectiv de interes
general, precum imperativul eliminării unui deficit public excesiv, în sensul
articolului 126 alineatul (1) TFUE, cu precizarea că posibilitatea unui stat
membru de a se prevala de un astfel de imperativ nu presupune deschiderea
împotriva sa a unei proceduri în temeiul Protocolului (nr. 12) privind procedura
aplicabilă deficitelor excesive, anexat la Tratatele UE și FUE (Hotărârea din 25
februarie 2025, Sąd Rejonowy w Białymstoku și Adoreikė, C-146/23 și
C-374/23, EU:C:2025:109, punctele 67 și 68, precum și jurisprudența citată).
27 Rațiunile bugetare care au justificat adoptarea unei măsuri de derogare de la
normele de drept comun privind remunerația judecătorilor trebuie să fie
explicate în mod clar. În plus, sub rezerva unor circumstanțe excepționale
justificate în mod corespunzător, aceste măsuri nu trebuie să îi vizeze în mod
specific numai pe membrii instanțelor naționale, ci trebuie să se înscrie într-un
cadru mai general prin care se urmărește ca un grup mai larg de membri ai
funcției publice naționale să contribuie la efortul bugetar urmărit (a se vedea în
acest sens Hotărârea din 27 februarie 2018, Associação Sindical dos Juízes
Portugueses, C-64/16, EU:C:2018:117, punctul 49, și Hotărârea din 25 februarie
2025, Sąd Rejonowy w Białymstoku și Adoreikė, C-146/23 și C-374/23,
EU:C:2025:109, punctul 69).
28 Astfel cum prevede punctul 54 din Recomandarea Comitetului de Miniștri din
anul 2010, „[t]rebuie introduse dispoziții legale specifice care să instituie o
măsură de protecție împotriva unei reduceri a remunerației care ar viza în mod
WWW.LUMEAJUSTITIEI.RO
specific judecătorii”. În schimb, după cum se indică la punctul 57 din expunerea
de motive a acestei recomandări, „[o] dispoziție referitoare în mod specific la
nereducerea remunerației judecătorilor nu se opune unei reduceri a
remunerației care se înscrie în cadrul politicilor publice de reducere generală a
salariilor membrilor serviciilor publice”.
29 În consecință, atunci când adoptă măsuri de restricție bugetară care afectează
funcționarii și agenții săi publici, un stat membru poate, într-o societate
caracterizată prin solidaritate, astfel cum se subliniază la articolul 2 TUE, să
decidă să aplice aceste măsuri și judecătorilor naționali ((Hotărârea din 25
februarie 2025, Sąd Rejonowy w Białymstoku și Adoreikė, C-146/23 și
C-374/23, EU:C:2025:109, punctul 71).
30 În al treilea rând, în conformitate cu principiul proporționalității, care constituie
un principiu general al dreptului Uniunii [Hotărârea din 8 martie 2022,
Bezirkshauptmannschaft Hartberg-Fürstenfeld (Efect direct), C-205/20,
EU:C:2022:168, punctul 31], o măsură care vizează reducerea remunerației
judecătorilor trebuie să fie de natură să garanteze realizarea obiectivului de
interes general urmărit, să se limiteze la strictul necesar pentru atingerea acestui
obiectiv și să nu fie disproporționată în raport cu obiectivul menționat, ceea ce
presupune ponderarea importanței acestui obiectiv cu gravitatea ingerinței în
principiul independenței judecătorilor.
31 Prin urmare, o măsură de această natură, care pare aptă pentru realizarea
obiectivului de interes general menționat la punctul 26 din prezenta hotărâre,
trebuie să rămână excepțională și temporară, în sensul că nu trebuie să se
aplice dincolo de durata necesară pentru realizarea obiectivului legitim urmărit,
cum este cel al eliminării unui deficit public excesiv. În plus, impactul măsurii
menționate asupra remunerației judecătorilor nu trebuie să fie disproporționat în
raport cu obiectivul urmărit (Hotărârea din 25 februarie 2025, Sąd Rejonowy w
Białymstoku și Adoreikė, C-146/23 și C-374/23, EU:C:2025:109, punctele 73 și
74).
32 Cu toate acestea, ținând seama de marja largă de apreciere recunoscută
statelor membre atunci când elaborează bugetul și iau decizii cu privire la
diferitele posturi de cheltuieli publice, astfel cum a fost amintită la punctul 22 din
prezenta hotărâre, un stat membru are posibilitatea să adopte o măsură
legislativă care nu urmărește să deroge de la reglementarea de bază care
stabilește remunerația judecătorilor pentru a face față unei crize bugetare, ci să
modifice această reglementare pentru viitor, prin diminuarea remunerației lor, în
vederea ameliorării situației sale bugetare pe termen lung.
33 Principiul independenței judecătorilor, care decurge din articolul 19 alineatul
(1) al doilea paragraf TUE coroborat cu articolul 2 TUE, nu se poate opune unei
astfel de modificări, chiar dacă aceasta nu este limitată în timp, atât timp cât
nivelul de remunerare a judecătorilor nou-stabilit rămâne suficient pentru a le
asigura independența.
34 Menținerea independenței judecătorilor impune astfel ca, în pofida aplicării
unei măsuri de restricție bugetară în privința lor, nivelul remunerației
WWW.LUMEAJUSTITIEI.RO
judecătorilor să rămână adecvat în raport cu importanța funcțiilor pe care le
exercită aceștia pentru a-i proteja de intervenții sau presiuni exterioare care le
pot periclita independența de judecată și le pot influența deciziile, în conformitate
cu jurisprudența amintită la punctul 21 din prezenta hotărâre.
35 În această privință, reiese din jurisprudența rezultată din Hotărârea din 7
februarie 2019, Escribano Vindel (C-49/18, EU:C:2019:106, punctele 70, 71 și
73), că nivelul remunerației judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicat, având
în vedere contextul socioeconomic al statului membru în cauză, pentru a le
conferi o independență economică certă, de natură să îi protejeze împotriva
riscului ca eventuale intervenții sau presiuni exterioare să poată dăuna
neutralității deciziilor lor. Astfel, nivelul acestei remunerații trebuie să fie de
natură să protejeze judecătorii împotriva riscului de corupție.
36 Aprecierea caracterului adecvat al remunerației judecătorilor presupune,
printre altele, să se țină seama de situația economică, socială și financiară a
statului membru în cauză. Din această perspectivă, este adecvat să se compare
remunerația medie a judecătorilor cu salariul mediu din statul respectiv
(Hotărârea din 25 februarie 2025, Sąd Rejonowy w Białymstoku și Adoreikė,
C-146/23 și C-374/23, EU:C:2025:109, punctul 62).
37 Considerațiile expuse la cele două puncte precedente sunt valabile mutatis
mutandis pentru judecătorii pensionați. Astfel, faptul că judecătorii în activitate
au garanția că vor primi, după pensionare, o pensie suficient de ridicată este de
natură să îi protejeze împotriva riscului de corupție în perioada lor de activitate.
38 Este necesar să se menționeze, în această privință, punctul 54 din
Recomandarea Comitetului de Miniștri din anul 2010, potrivit căruia „[t]rebuie să
existe garanții pentru […] plata unei pensii pentru limită de vârstă care ar trebui
să fie [raportată] în mod rezonabil la nivelul de remunerare a judecătorilor în
exercițiu”. De asemenea, din articolul 6.4 din Carta europeană privind statutul
judecătorilor, menționată la punctul 16 din prezenta hotărâre, reiese că acest
statut trebuie să garanteze judecătorului sau judecătoarei „care a împlinit vârsta
legală pentru încetarea funcției, după ce a exercitat-o ca profesie o perioadă
determinată, plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil
de acela al ultimei remunerații primite pentru activitatea jurisdicțională”.
39 În al patrulea rând, o măsură de reducere salarială trebuie să poată face
obiectul unui control jurisdicțional efectiv, potrivit modalităților procedurale
prevăzute de legislația statului membru în cauză.
40 Deși, în cadrul procedurii prevăzute la articolul 267 TFUE, nu este de
competența Curții să aplice normele dreptului Uniunii unei spețe determinate,
Curtea poate, plecând de la dosarul cauzei principale, precum și de la
observațiile scrise de care dispune și pentru a furniza un răspuns util instanțelor
de trimitere, să le dea indicații de natură să permită acestor instanțe să se
pronunțe (Hotărârea din 25 februarie 2025, Sąd Rejonowy w Białymstoku și
Adoreikė, C-146/23 și C-374/23, EU:C:2025:109, punctul 77, precum și
jurisprudența citată).
WWW.LUMEAJUSTITIEI.RO
41 În această privință, este necesar să se arate, primo, că abrogarea articolului
81 alineatul (1) din Legea privind vechiul statut al magistraților prin Legea privind
noul statut al magistraților a fost, în speță, motivată de imperative legate de
eliminarea deficitului bugetar excesiv al statului membru în cauză, după cum
indica printre altele expunerea de motive a Legii nr. 285/2010, așa cum este
menționată la punctul 6 din prezenta hotărâre. În sens mai larg, astfel cum
reiese din cuprinsul punctului 15 din prezenta hotărâre, instanța de trimitere
arată că expunerea de motive a mai multor ordonanțe de urgență adoptate de
guvern, care au suspendat plata primei de pensionare, a evidențiat riscul ca
deficitul bugetar al României să depășească pragul de 3 % din PIB prevăzut la
articolul 126 alineatul (2) TFUE coroborat cu articolul 1 din Protocolul nr. 12
privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la Tratatele UE și FUE,
precum și riscul ca acest stat membru să trebuiască să facă față deschiderii de
către Comisie a unei proceduri de deficit excesiv, în lipsa adoptării de urgență a
unor măsuri de reducere salarială.
42 Secundo, încetarea acordării primei de pensionare determină o reducere
limitată a cuantumului remunerației judecătorilor români. În plus, această
măsură nu afectează remunerația principală a judecătorilor români, ci un
supliment de remunerație care nu putea fi primit decât o singură dată, la
momentul pensionării. Prin urmare, sub rezerva verificărilor care trebuie
efectuate de instanța de trimitere, încetarea acordării acestei prime nu pare
disproporționată.
43 Tertio, astfel cum a subliniat Comisia în observațiile sale scrise, întemeindu-se
pe figura 34 din Comunicarea COM(2023) 309 final, intitulată „Tabloul de bord
privind justiția în Uniunea Europeană pentru anul 2023”, la începutul carierei și
pentru judecătorii de la instanțele supreme, salariul mediu anual al judecătorilor
români reprezintă de 2,9 ori și, respectiv, de 5,8 ori salariul mediu anual brut
român.
44 Din cuprinsul celor două puncte care precedă rezultă că, în pofida abrogării
articolului 81 alineatul (1) din Legea privind vechiul statut al magistraților,
remunerarea judecătorilor români rămâne în concordanță cu importanța
funcțiilor pe care aceștia le exercită.
45 Quarto, suspendarea și, ulterior, abrogarea acestei dispoziții se înscriu într-o
politică mai largă de reducere a remunerației personalului funcției publice
române. Astfel, articolul 13 alineatul (1) din Legea nr. 285/2010 prevedea că,
„[î]n anul 2011, dispozițiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz,
indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu
ori la trecerea în rezervă nu se aplică”. Or, astfel cum a arătat Comisia în
observațiile sale scrise, suprimarea ajutorului la trecerea în rezervă privea
militarii, polițiștii, precum și funcționarii cu statut special din sistemul
administrației penitenciare.
46 Quinto, în contextul prezentei cauze, abrogarea articolului 81 alineatul (1) din
Legea privind vechiul statut al magistraților, după ce această dispoziție a fost
suspendată în mod continuu timp de 13 ani, a contribuit la clarificarea situației
dreptului național și, astfel, la asigurarea securității juridice.
WWW.LUMEAJUSTITIEI.RO
47 În plus și sub rezerva verificărilor care trebuie efectuate de instanța de
trimitere, reclamantele din litigiul principal nu se pot prevala de vreo încredere
legitimă în ceea ce privește menținerea beneficiului primei de pensionare. Astfel
cum reiese din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, „[s]peranța
legitimă de a putea beneficia în continuare de bun trebuie să se bazeze pe un
«temei suficient în dreptul intern», de exemplu atunci când este confirmată de o
jurisprudență consacrată a instanțelor sau atunci când este întemeiată pe o
dispoziție legislativă sau pe un act legal privind interesul patrimonial în cauză”
(Curtea EDO, 23 septembrie 2014, Valle Pierimpiè Società Agricola S.P.A.
împotriva Italiei, CE:ECHR:2014:0923JUD004615411, § 38).
48 Or, în speță, atât din jurisprudența Curții Constituționale, menționată la punctul
16 din prezenta hotărâre, cât și din articolul 66 alineatul (3) din Legea
nr. 24/2000 menționată la punctul 3 din prezenta hotărâre rezultă că, din anul
2010, nu se poate considera că dreptul de a beneficia de o primă de pensionare
are un temei suficient în dreptul român. Astfel, Curtea Constituțională a
considerat că, întrucât dreptul la prima de pensionare nu constituie un dreptul
fundamental, legiuitorul român era liber să dispună încetarea acordării acesteia.
În ceea ce privește respectivul articol 66 alineatul (3), acesta prevede că
abrogarea unei dispoziții suspendate poate face obiectul unei dispoziții exprese,
cu aplicare de la data expirării suspendării.
49 Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, trebuie să se
răspundă la întrebarea adresată că articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf
TUE coroborat cu articolul 2 TUE trebuie interpretat în sensul că principiul
independenței judecătorilor nu se opune abrogării, după ce a fost suspendată
în mod continuu pentru o perioadă îndelungată, pentru motive legate în special
de constrângerile de eliminare a unui deficit bugetar excesiv al statului membru
în cauză, a legislației acestui stat în temeiul căreia magistrații cu vechime
continuă în magistratură de 20 de ani primeau, la momentul pensionării sau al
eliberării din funcție pentru alte motive neimputabile, o indemnizație de
Stabilirea pensiilor magistratilor intra in marja de competenta a puterii legiuitoare si guvernamentale, cu respectarea unor conditionalitati.
In esenta, inlaturarea inechitatilor prezente din sistemul pensiilor militare se va realiza prin diminuarea pensiilor ciucane la nivelul pensiilor celor pensionati inainte de 15 sept 2017.
Daca timp de 8 ani ciucanii nu au vrut actualizarea pensiilor rezervistilor varsovisti, acum vin #rezistii si fac in stilul lor egalizarea contributiva a pensiilor de serviciu si militare.
***************************************
Guvernul României a anunțat o reformă majoră a sistemului de pensii speciale, ca parte a angajamentelor asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sistemului public de pensii. Această reformă vizează reducerea inechităților dintre pensiile obișnuite și cele speciale, acordate anumitor categorii profesionale, precum magistrali, militari, polițiști sau parlamentari.
Curtea a mai decis ca si salariile si pensiile magistratilor pot fi micsorate prin lege pe o perioada determinata, pentru reducerea unor deficite bugetare.
„Veste proasta de la CJUE pentru judecatorii romani care au apucat sa se pensioneze intre anii 2011 si 2023, avand la activ o vechime in functie de minimum 20 de ani.
Curtea de Justitie a Uniunii Europene a stabilit joi, 5 iunie 2025, ca statul le poate taia, in mod retroactiv, indemnizatia de pensionare la care ar fi avut dreptul in baza vechiului statut al judecatorilor si procurorilor (Legea nr. 303/2004).
Ne referim la indemnizatia prevazuta de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004: „Judecatorii si procurorii cu vechime continua in magistratura de 20 de ani beneficiaza, la data pensionarii sau a eliberarii din functie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizatie egala cu 7 indemnizatii de incadrare lunare brute, care se impoziteaza potrivit legii”. Potrivit alineatului 2 din acelasi articol, „indemnizatia prevazuta la alin. (1) se acorda o singura data in decursul carierei de judecator sau procuror si se inregistreaza, potrivit legii”.
Concret, Curtea de Justitie a UE a decis ca „principiul independentei judecatorilor nu se opune abrogarii, dupa ce a fost suspendata in mod continuu pentru o perioada indelungata, pentru motive legate in special de constrangerile de eliminare a unui deficit bugetar excesiv al statului membru in cauza, a legislatiei acestui stat in temeiul careia magistratii cu vechime continua in magistratura de 20 de ani primeau, la momentul pensionarii sau al eliberarii din functie pentru alte motive neimputabile, o indemnizatie de pensionare”.
Indemnizatia a fost suspendata 12 ani, apoi abrogata” scrie „Lumea Justitiei„
* Cititi aici intreaga decizie CJUE
Citind procedura de actualizare a pensiilor magistratilor intelegem de ce domnul Iordache a introdus cateva stangi pentru avizarea negativa proiectului de actualizare a pensiilor militare. Domnul nu stie ca Directiile Financiare ale institutiilor militare coordoneaza atat salarizarea personalului militar cat si Casele de Pensii Sectoriale si nu mai e nevoie de birocratia din sistemul finaciar judiciar.
Extrase din HG nr. 608/2024 privind normele de aplicare a Legii nr. 303/2022, modificata prin Legea nr. 282/2023, privind calculul componentei contributive a pensiilor magistratilor si procedura separata de actualizare a pensiilor stabilite pana la 01 01 2024 si a celor stabilita dupa 01 01 2014
Art. 8. — (1) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei
de serviciu se stabilește, după caz, și pensia pentru limită
de vârstă din sistemul public de pensii potrivit legislației
în vigoare privind sistemul public de pensii.
(2) În situația în care persoana îndreptățită la acordarea
pensiei de serviciu nu îndeplinește condițiile pentru acordarea
pensiei pentru limită de vârstă prevăzute de legislația în vigoare
privind sistemul public de pensii, se stabilește doar pensia de
serviciu care are regimul juridic al unei pensii pentru limită de
vârstă și se suportă integral din bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. La data îndeplinirii condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă în sistemul
public de pensii, respectiv vârstă standard de pensionare și
stagiul minim de cotizare, casa teritorială de pensii stabilește,
din oficiu, pensia pentru limită de vârstă din sistemul public care
face parte din pensia de serviciu.
Actualizarea pensiilor magistratilor stabilite incepand cu 01 01 2024
Art. 14. — (1) Pensiile de serviciu, inclusiv pensia de
invaliditate și pensia de urmaș, se actualizează din oficiu, în
fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv,
cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face
actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică.
(2) Casa de pensii competentă eliberează o decizie
de actualizare doar în ceea ce privește cuantumul pensiei
de serviciu.
(3) În situația în care rata medie anuală a inflației este
negativă, pensia de serviciu nu se actualizează.
Art. 15. — (1) Prevederile art. 14 alin. (1) nu se aplică
persoanelor care au decizii de pensionare emise până la data
de 1 ianuarie 2024, indiferent dacă sunt sau nu sunt puse în
plată, persoanelor care îndeplinesc condițiile de pensionare
până la data de 31 decembrie 2023 inclusiv și nici persoanelor
care sunt în funcție la data de 1 ianuarie 2024.
Actualizarea pensiilor magistratilor stabilite pana la 01 01 2024
(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), pensiile de
serviciu, inclusiv pensia de invaliditate și pensia de urmaș, se
actualizează procentual ori de câte ori se majorează
indemnizația de încadrare brută lunară pentru personalul în
activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad
profesional. Art. V din Legea nr. 282/2023, cu modificările
ulterioare, se aplică în ceea ce privește modul de actualizare a
pensiei de serviciu.
(3) Prevederile art. 7 alin. (8) se aplică în mod corespunzător
și în cazul deciziilor de actualizare a pensiei.
Art. 16. — (1) În aplicarea prevederilor legale privind
actualizarea pensiei de serviciu prevăzută la art. 15, se
stabilește următoarea procedură, cu respectarea următoarelor
etape:
a) ori de câte ori se majorează indemnizațiile de încadrare
brute lunare pentru judecătorii sau procurorii în activitate ori
pentru judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrațiiasistenți sau personalul de specialitate juridică asimilat
judecătorilor și procurorilor în activitate, în cel mult 15 zile de la
data majorării, ordonatorii principali de credite solicită Casei
Naționale de Pensii Publice lista persoanelor care au decizii de
pensionare, inclusiv cele nepuse în plată, și casei teritoriale de
pensii în evidențele căreia se află dosarul liste care se transmit
în maximum 30 de zile de la data primirii solicitării;
b) în termen de cel mult 60 de zile de la data primirii datelor
prevăzute la lit. a), ordonatorii principali de credite comunică
caselor teritoriale de pensii adeverințe individuale care cuprind
următoarele informații:
(3) Pentru persoanele care au decizii de pensionare emise
până la data de 1 ianuarie 2024, indiferent dacă sunt sau nu
sunt puse în plată, precum și pentru persoanele care au
îndeplinit condițiile de pensionare până la data de 31 decembrie
2023 inclusiv, procentul individual de majorare prevăzut la alin. (1)
lit. b) se stabilește prin raportare la situația personalului în
activitate care are aceeași funcție, vechime și grad profesional
precum cele care au fost avute în vedere la stabilirea sau, după
caz, recalcularea pensiei de serviciu pentru persoana în cauză.
Toate sunt logice in solutia instantei, numai ca la dosar nu sunt probe care sa ateste ca judecatorul indeplineste conditiile din art. 213 alin(4) din Legea nr. 303/2022, respectiv daca indeplineste si condițiile de varsta pentru acordarea unei pensii pentru limita de varsta in sistemul public.
Art. 213
(4) La data îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, casa de pensii competentă stabilește, din oficiu, pensia pentru limită de vârstă care face parte din pensia de serviciu.
Hotarâre nr. 5663/2024 din 28.08.2024 pronunțată de Tribunalul București, cod RJ 729647893 (https://www.rejust.ro/juris/729647893)
#######
TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINŢA NR. ####
Şedinţă publică din: 28.08.2024
Tribunalul constituit din:
Preşedinte: ######## #### #######
Asistent Judiciar: ###### ########
Asistent Judiciar: #### ###### ########
Grefier: ####### ####### ########
Pe rol soluționarea cererii formulată de reclamanta ######## #########, în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, având ca obiect pretenţii.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din 21.08.2024, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute de art. 396 din Codul de procedură civilă, a amânat pronunţarea pentru data de 28.08.2024, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei, constată:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13.02.2024, sub nr. de dosar ####/3/2024, reclamanta ######## #########, în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI a solicitat următoarele:
– obligarea pârâtei la calcularea în mod legal a impozitului aferent pensiei prin aplicarea prevederilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal, având în vedere că pensia sa are o parte contributivă;
– dacă pârâta nu dorește să ia în calcul partea contributivă, obligarea acesteia la calculul componente i contributive în sensul emiterii unei decizii care să cuprindă componenta contributivă și cea necontributivă, urmând ca apoi să calculeze în mod legal impozitul aferent pensiei cu aplicarea corectă a art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal;
– obligarea pârâtei la restituirea diferențelor de pensie reținute nelegal cu titlu de impozit, actualizate cu indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale penalizatoare, începând cu luna ianuarie 2024 și până la data plății efective.
În motivare, a arătat că a în luna ianuarie 2024 a primit pensia și cuponul de pensie, observând că impozitul a fost de 4.076 lei, ce a fost calculat prin aplicarea dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul Fiscal. #### de această situație a formulat o cerere adresată pârâtei, solicitând aplicarea dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal și restituirea sumelor, însă răspunsul pârâtei a fost că impozitul a fost calculat corect. Reclamanta a subliniat că pensia sa are două componente, una contributivă și una necontributivă, astfel că i-au fost reținute în mod nelegal sume de bani, întrucât impozitul datorat în urma aplicării dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal este în cuantum de 3.0001 lei, conform calculelor pe care le-a detaliat.
În drept, s-au invocat art. 194 și următoarele din Codul de procedură civilă, art. 108, art. 153 și art. 15411 din Legea nr. 263/2010, art. 1.531 alin. (1) și (2), art. 1.535 din Codul civil, art. 213 alin. (4), art. 82 alin. (2) și (8) din Legea nr. 303/2004, art. 211 alin. (1) și (7) din Legea nr. 303/2022,
În probațiune, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La data de 10.04.2024, pârâta a depus întâmpinare (fila 37 vol. I), prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei de Pensii a Municipiului București, având în vedere că reținerea sumelor cu titlu de impozit progresiv s-a realizat în baza art. 101 din Codul Fiscal, conform adresei nr. A70615/I/A765 din 30.10.2023 a Casei Naționale de Pensii Publice.
În drept, a invocat art. 205 și următoarele din Codul de procedură civilă, precum și Legea nr. 341/2004.
În probațiune, a depus în copie dosarul administrativ de pensie al reclamantei.
La data de 27.05.2024, reclamata a depus răspuns la întâmpinare (fila 43 vol. I).
La termenul din data de 29.05.2024 (fila 3 vol. I), instanţa a unit cu fondul excepţia lipsei calității procesuale pasive a pârâtei #### de Pensii a Municipiului București, invocată din aceasta prin întâmpinare, iar sub aspectul probatoriului a încuviinţat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând probele, Tribunalul reține:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei #### de Pensii a Municipiului București, instanța reține că este neîntemeiată.
Obiectul acțiunii de față derivă dintr-un raport juridic specific, și anume, raportul juridic de pensie, astfel că subiectele acestui raport sunt persoana care beneficiază de o pensie și organul care are competențe în stabilirea și plata pensiei.
##### în vedere că potrivit art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010, pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, emisă în condiţiile prevăzute de prezenta lege, şi se acordă de la data înregistrării cererii, precum și că potrivit art. 131 alin. (4) din același act normativ, #### de pensii a municipiului București şi casele judeţene de pensii sunt servicii publice, învestite cu personalitate juridică, tribunalul reține că pârâta #### de Pensii a Municipiului București are competența de stabilire și plată a pensiei de care beneficiază reclamanta.
Prin urmare, subiectul pasiv al raportului juridic litigios, astfel cum a fost dedus judecății, este #### de Pensii a Municipiului București..
În condițiile în care există identitate între acest subiect și persoana chemată în judecată rezultă că pârâta are calitate procesuală pasivă în proces.
Toate aserțiunile pârâtei referitoare la destinatarul sumei reținută cu titlul de impozit sunt irelevante sub aspectul calității procesuale pasive, întrucât reclamanta nu a solicitat restituirea impozitelor în considerarea vreunei neconstituționalități a textelor legislative prin care s-a stabilit impozitarea pensiilor, ci a învederat că pârâta nu a aplicat în mod corect dispozițiile legale care reglementează această impozitare.
Invocând această aplicare eronată a normelor legale reclamanta a susținut că pârâta i-a reținut un impozit mai mare decât cel datorat și, prin urmare, i-a plătit pensia netă într-un cuantum mai mic decât cel cuvenit.
Or, în acest context, sumele a căror restituire o solicită reclamanta au natura juridică de diferențe de pensie, iar nu de impozit și, prin urmare, pentru aceste diferențe de pensii pretinse pârâta are calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, în fapt, Tribunalul reține că reclamanta beneficiază de pensie de serviciu, conform art. 82 din Legea nr. 303/2004, începând cu data de 15.09.2009, prin Decizia nr. ######/01.10.2009.
La data de 05.02.2024, reclamanta s-a adresat Casei de Pensii Sector 4 București cu solicitarea de calculare în mod legal a impozitului aferent pensiei sale, prin aplicarea prevederilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal (fila 16 vol. I), răspunsul pârâtei fiind în sensul că având în vedere venitul lunar din pensiei al reclamantei are doar componentă necontributivă, regimul de impozitare aplicabil este cel reglementat la art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal (fila 19 vol. I).
În prezenta cauza, reclamanta susține în esență pârâta a procedat la calcularea şi reţinerea impozitului progresiv asupra pensiei sale de serviciu ale reclamanţilor, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c) din Cod fiscal, astfel cum a fost modificat Legea nr. 282/2023, aşadar fără a determina, în prealabil, cota contributivă din pensiile acestora.
În drept, potrivit art. 107 din Legea nr. 263/2010, „(1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.”, iar potrivit art. 101 din Codul Fiscal, astfel cum a fost modificat legea nr. 282/2023:
(1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul, potrivit prevederilor prezentului articol, la data efectuării plăţii pensiei, de a-l reţine şi de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul reţinut este impozit final.
(2) Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel:
a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;
b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(3) Determinarea câştigului salarial mediu net prevăzut în prezentul articol se stabileşte prin deducerea din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a contribuţiilor sociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) şi b) şi a impozitului pe venit.
Din analiza înscrisurilor depuse de pârâtă (filele 67-68 vol. I), dar și din răspunsul administrativ comunicat de către pârâtă reclamantei în luna februarie 2024 (filele 18-19 vol. I), tribunalul constată că pârâta a calculat cotele de impozit progresiv cu aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, aşadar, fără a calcula cota contributivă din pensia reclamantei.
În ce priveşte magistraţii, tribunalul observă că aceştia contribuie pe întreaga durată a carierei lor la bugetul asigurărilor sociale de stat, astfel că sub acest aspect stabilirea componentei contributive din pensie este posibilă, nefiind incidente dispoziţiile art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal.
De asemenea, tribunalul observă că dispoziţiile Legii nr. 304/2004 sunt suficient de clare pentru a se putea determina cota contributivă din pensie.
Astfel, potrivit art. 94 din Legea nr. 263/2010: „Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie”, iar potrivit art. 95 alin. (1) din acelaşi act normativ: „Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare”
În plus, potrivit dispoziţiilor art. 96 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010: „(1) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv. (2) Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salarial brut sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică”
Totodată, Tribunalul reţine că potrivit dispoziţiilor art. 82 alin. (8) din Legea nr. 304/2004, sub imperiul căreia s-au deschis drepturile de pensie ale reclamantei, „Pensia prevăzută de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.”, precum și că dispoziţii identice se regăsesc şi în cuprinsul art. 211 alin. (7) din Legea nr. 303/2022.
Astfel, împrejurarea că pensia stabilită în favoarea reclamantei în baza art. 82 din Legea nr. 303/2004 are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă nu poate avea altă semnificaţie decât aceea că, la data acordării acesteia, aceasta îndeplinea atât condiţiile de vârstă, cât şi pe cele de stagiu de cotizare pentru a beneficia de pensie.
Drept urmare, se observă că dispoziţiile legale incidente în cauză cuprind toate elementele necesare determinării componentei contributive a pensiei de serviciu a reclamantei, singurul element cu relevanţă sub acest aspect fiind stagiul complet de cotizare, care în cazul magistraţilor este de 25 de ani.
###### de pensionare nu are absolut nicio incidenţă în calcularea punctajului mediu anual, aceasta reprezentând doar o condiţie de pensionare, condiţie pe care reclamanta a îndeplinit-o la data deschiderii drepturilor de pensie.
Pentru aceste motive, tribunalul constată că reclamantei i se aplică regimul de impozitare stipulat de legiuitor la art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal, precum și că prin necalcularea cotei contributive din pensie şi aplicarea impozitului progresiv în aceste condiţii legale, pârâta i-a creat reclamantei o situaţie nefavorabilă atât faţă de pensionarii din sistemul public (a căror pensie contributivă este impozitată cu cota de impozitare prevăzută la art. 101 alin. (2) lit. a) din Codul Fiscal), cât şi faţă de alţi pensionari beneficiari ai unor pensii stabilite prin legi speciale.
Cu titlu de exemplu, tribunalul precizează că în cazul personalului navigant profesionist, ale cărui drepturi de pensie se deschid în baza Legii nr. 223/2007, act normativ care cuprinde condiţii derogatorii de vârstă şi stagiu complet de cotizare, modul de calcul al pensiei de serviciu este prevăzut de art. 424 din lege, ale cărui dispoziţii relevante prevăd: „Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabileşte şi pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, acordată personalului aeronautic civil navigant profesionist potrivit legislaţiei în vigoare privind sistemul de pensii publice, considerându-se îndeplinite condiţiile necesare deschiderii dreptului de pensie.”
Împrejurarea că nici Legea nr. 303/2004 (şi nici Legea nr. 303/2022) nu cuprinde astfel de menţiuni nu poate conduce la concluzia că nu poate fi calculată pensia contributivă în cazul magistraţilor, câtă vreme potrivit actelor normative cu caracter special aplicabile aceştia îndeplinesc condiţiile necesare deschiderii dreptului la pensie.
Prin necalcularea pensiei contributive în cazul reclamantei, pârâta a procedat la calcularea cotelor de impozit datorate în cuantum majorat, inclusiv asupra sumelor ce ar reprezenta partea contributivă de pensie, ceea ce constituie un tratament diferenţiat nejustificat aplicat în considerarea criteriului apartenenţei la o anumită categorie profesională, lucru ce nu poate fi admis.
Pentru toate aceste motive, instanța va admite cererea și va dispune obligarea pârâtei să calculeze pensia reclamantei cu determinarea în concret a componentei contributive a acestora, precum și să procedeze la calcularea şi reţinerea impozitului aferent pensiei reclamantei cu aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal, începând cu data de 01.01.2024.
##### în vedere că pârâta a calculat şi plătit reclamantei drepturi de pensie în cuantum mai mic decât cel cuvenit, provocând în patrimoniul său un prejudiciu, se impune repararea acestuia.
Prin urmare, instanța constată că este întemeiat şi capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata către reclamantă a diferențelor dintre pensia cuvenită conform prezentei hotărâri şi cea efectiv încasată începând cu data de 01.01.2024 până la data recalculării corespunzătoare a cotelor de impozit conform art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.
Tribunalul reține că este întemeiată și cererea ce vizează actualizarea creanței cu indicele de inflație și acordarea dobânzii legale. Codul civil „reglementează raporturile patrimoniale și nepatrimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil” și „este alcătuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se referă litera sau spiritul dispozițiilor sale” (art. 2).
Prin urmare, dispozițiile Codului civil din cuprinsul capitolului „Executarea obligațiilor” sunt aplicabile oricăror categorii de obligații, indiferent de sursa acestora, raporturi contractuale, contravenționale, de familie, de asigurări sociale, etc., tocmai pentru a nu fi necesar ca fiecare lege care reglementează astfel de raporturi să cuprindă dispoziții repetitive în legătură cu executarea obligațiilor decurgând din acestea.
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este o lege specială în raport de Codul civil și are aplicabilitate în materia executării obligațiilor născute din aplicarea acesteia doar atunci când cuprinde norme derogatorii de la dreptul comun.
În materia executării cu întârziere a obligațiilor derivând din drepturile de pensie nu există norme derogatorii, astfel încât sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun, în speță cele din Codul civil. Potrivit art. 1.531 din Codul civil, creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării, prejudiciul cuprinzând atât pierderea efectiv suferită de creditor, cât şi beneficiul de care acesta este lipsit. De asemenea, potrivit art. 1.535 din Codul civil, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plăţii ar fi mai mic.
În conformitate cu art. 1.381 alin. (3) din Codul civil, în cazul executării cu întârziere a obligaţiei de plată a unei sume de bani, indiferent de izvorul contractual ori delictual al obligaţiei, daunele-interese sub forma dobânzii legale se datorează, fără a se face dovada unui prejudiciu şi fără ca principiul reparării integrale a prejudiciului să poată fi nesocotit.
Pentru acoperirea integrală a prejudiciului determinat de neplata acestor drepturi, pârâta va fi obligată la actualizarea drepturilor salariale cuvenite reclamantei, cu indicele de inflaţie de la data plăţii efective. Tribunalul punctează şi faptul că dobânda reprezintă o sancţiune cu daune moratorii pentru neexecutarea sau executarea cu întârziere a obligaţiei de plată, în timp ce actualizarea cu indicele de inflaţie reprezintă valoarea reală a obligaţiei băneşti la data efectuării plăţii – daune compensatorii.
#### de motivele mai sus expuse, acest capăt de cerere va fi admis conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRÂȘTE
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei #### de Pensii a Municipiului Bucureşti, invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Admite cererea formulată de reclamanta ######## #########, CNP #############, domiciliată în Bucureşti, #### ###### ########### ### ##, sector 4, cu domiciliul procesual ales la Cab. av. ######## ######, în Bucureşti, #### ###### ######### #######, ####, ### #, ### ##, sector 4, în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, ### ########, cu sediul în Bucureşti, ##### ##### nr. 6, sector 3.
Dispune obligarea pârâtei să calculeze pensia reclamantei cu determinarea în concret a componentei contributive a acesteia, precum şi să procedeze la calcularea şi reţinerea impozitului aferent pensiei reclamantei cu aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal, începând cu data de 01.01.2024.
Dispune obligarea pârâtei să plătească reclamantei diferenţele dintre pensia cuvenită conform prezentei hotărâri şi cea efectiv încasată începând cu data de 01.01.2024 până la data recalculării corespunzătoare a cotelor de impozit conform art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, diferenţe ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective şi la care se va aplica dobânda legală penalizatoare de la data scadenţei până la data plăţii efective.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale.
Pronunţată astăzi, 28.08.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei
Instanta nu a solutionat fondul cauzei pentru ca petentii au formulat actiunea impotriva Caselor de Sector care nu au capacitate de folosinta, adica nu-si pot asuma drepturi si obligatii.
#######
TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
Pe rol soluţionarea cauzei civile privind pe reclamantele #### ##### #####, ######### ######## şi ########## #####, în contradictoriu cu pârâtele #### LOCALA DE PENSII SECTOR 3 şi #### LOCALA DE PENSII SECTOR 2, având ca obiect „pretenţii – impozit”.
În cauză a fost citat pentru opozabilitate Consiliul National pentru Combaterea Discriminării.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la ordine şi la a doua strigare, niciuna dintre părţi nu se prezintă.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă prin care învederează instanţei obiectul cauzei, părţile și legalitatea îndeplinirii procedurii de citare, că ulterior fixării termenului de judecată, prin Serviciul Registratură al instanţei, #### de Pensii a Municipiului Bucureşti a depus un set de înscrisuri, precum şi faptul că prezenta cauză se află la primul termen de judecată, după care,
Instanţa, verificându-şi competenţa în baza art. 131 Noul cod de procedură civilă, constată că este competentă din punct de vedere general, material şi teritorial să judece prezenta cauză, având în vedere obiectul cauzei şi domiciliile reclamantelor.
Tribunalul constată că nu a fost depus dosarul de pensie privind pe reclamanta ######### ########.
Tribunalul invocă din oficiu excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtelor #### Locală de Pensii Sector 3 şi #### Locală de Pensii Sector 2, reţinând cauza în pronunţare asupra excepţiei invocate.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de faţă :
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. ####/3/2024 la 7.02.2024 reclamantele #### ##### #####, ######### ######## şi ########## ##### au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele #### Locală de Pensii Sector 3 şi #### Locală de Pensii Sector 2 Bucureşti şi cu citarea obligatorie a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâtelor la plata unei despăgubiri egale cu diferenţa între sumele reţinute din pensia reclamantelor începând cu 1 luna ianuarie 2024, cu titlu de impozit progresiv în baza art.101 alin. 2 Cod fiscal aşa cum a fost modificat prin legea ######## şi cele care ar fi trebuit reţinute în baza art. 101 Cod fiscal în forma anterioară modificării, cu aplicarea actualizării în funcţie de indicele de inflaţie şi a dobânzii legale penalizatoare, începând cu prima reţinere din pensia fiecărui reclamant până la executarea integrală a obligaţiei principale.
Invocă totodată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal astfel cum a fost modificat prin legea ######## şi solicită sesizarea Curţii Constituţionale şi suspendarea cauzei în temeiul art. 413 până la soluţionarea excepţiei.
În ipoteza în care se va respinge excepţia de neconstituţionalitate solicită a se constata că prin aplicarea în mod concret a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal, astfel cum a fost modificat prin legea ######## sunt discriminaţi faţă de alţi pensionari, atât din sistemul public cât şi din sistemul pensiilor de serviciu, sumele solicitate constituind repararea prejudiciului cauzat prin faptele de discriminare la care au fost supuşi.
##### că au calitatea de procurori pensionari şi beneficiază de pensie de serviciu în baza legii 304/2004.
Că se consideră vătămate în drepturile de pensie de modificările legislative aduse art. 101 C.fiscal astfel cum a fost modificat prin legea 282/2023.
Că în baza art. 101 alin. 2 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat, impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel: a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivității, indiferent de nivelul acestuia, din cate se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%; b) pentru venitul lunar din pensii care are aut componentă contributivă, cât și componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispozitiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentm partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat; c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentm partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salanal mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentm partea ce depășește nivelul câștigului safanal mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
#####
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtelor, ridicată din oficiu şi respinge acţiunea formulată de reclamantele #### ##### ##### – CNP #############, ######### ######## – CNP ############# şi ########## ##### – CNP #############, toate cu domiciliile procesual alese în Bucureşti, Sector 4, #### ######## ##### B, în contradictoriu cu pârâtele #### LOCALĂ DE PENSII SECTOR 3, cu sediul în Bucureşti, Sector 3, ##### ##### , nr.3 şi #### LOCALĂ DE PENSII SECTOR 2, cu sediul în Bucureşti, Sector 2, Bd. Lacul ###, nr. 17, cu citarea CONSILIULUI NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII, cu sediul în Bucureşti, Sector 1, Piaţa ###### ###########, nr. 1-3, ca fiind formulata împotriva unor persoane fără capacitate procesuală de folosință.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea depunându-se la Tribunalul Bucureşti- Secţia a VIII-a.
Pronunţată astăzi 19.06.2024 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.
Preşedinte,
Instanta nu a solutionat fondul cauzei pentru ca petentii au formulat actiunea impotriva Caselor de Sector care nu au capacitate de folosinta, adica nu-si pot asuma drepturi si obligatii.
#######
TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
Pe rol soluţionarea cauzei civile privind pe reclamantele #### ##### #####, ######### ######## şi ########## #####, în contradictoriu cu pârâtele #### LOCALA DE PENSII SECTOR 3 şi #### LOCALA DE PENSII SECTOR 2, având ca obiect „pretenţii – impozit”.
În cauză a fost citat pentru opozabilitate Consiliul National pentru Combaterea Discriminării.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la ordine şi la a doua strigare, niciuna dintre părţi nu se prezintă.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă prin care învederează instanţei obiectul cauzei, părţile și legalitatea îndeplinirii procedurii de citare, că ulterior fixării termenului de judecată, prin Serviciul Registratură al instanţei, #### de Pensii a Municipiului Bucureşti a depus un set de înscrisuri, precum şi faptul că prezenta cauză se află la primul termen de judecată, după care,
Instanţa, verificându-şi competenţa în baza art. 131 Noul cod de procedură civilă, constată că este competentă din punct de vedere general, material şi teritorial să judece prezenta cauză, având în vedere obiectul cauzei şi domiciliile reclamantelor.
Tribunalul constată că nu a fost depus dosarul de pensie privind pe reclamanta ######### ########.
Tribunalul invocă din oficiu excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtelor #### Locală de Pensii Sector 3 şi #### Locală de Pensii Sector 2, reţinând cauza în pronunţare asupra excepţiei invocate.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de faţă :
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. ####/3/2024 la 7.02.2024 reclamantele #### ##### #####, ######### ######## şi ########## ##### au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele #### Locală de Pensii Sector 3 şi #### Locală de Pensii Sector 2 Bucureşti şi cu citarea obligatorie a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâtelor la plata unei despăgubiri egale cu diferenţa între sumele reţinute din pensia reclamantelor începând cu 1 luna ianuarie 2024, cu titlu de impozit progresiv în baza art.101 alin. 2 Cod fiscal aşa cum a fost modificat prin legea ######## şi cele care ar fi trebuit reţinute în baza art. 101 Cod fiscal în forma anterioară modificării, cu aplicarea actualizării în funcţie de indicele de inflaţie şi a dobânzii legale penalizatoare, începând cu prima reţinere din pensia fiecărui reclamant până la executarea integrală a obligaţiei principale.
Invocă totodată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal astfel cum a fost modificat prin legea ######## şi solicită sesizarea Curţii Constituţionale şi suspendarea cauzei în temeiul art. 413 până la soluţionarea excepţiei.
În ipoteza în care se va respinge excepţia de neconstituţionalitate solicită a se constata că prin aplicarea în mod concret a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal, astfel cum a fost modificat prin legea ######## sunt discriminaţi faţă de alţi pensionari, atât din sistemul public cât şi din sistemul pensiilor de serviciu, sumele solicitate constituind repararea prejudiciului cauzat prin faptele de discriminare la care au fost supuşi.
##### că au calitatea de procurori pensionari şi beneficiază de pensie de serviciu în baza legii 304/2004.
Că se consideră vătămate în drepturile de pensie de modificările legislative aduse art. 101 C.fiscal astfel cum a fost modificat prin legea 282/2023.
Că în baza art. 101 alin. 2 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat, impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel: a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivității, indiferent de nivelul acestuia, din cate se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%; b) pentru venitul lunar din pensii care are aut componentă contributivă, cât și componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispozitiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentm partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat; c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentm partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salanal mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentm partea ce depășește nivelul câștigului safanal mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
#####
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtelor, ridicată din oficiu şi respinge acţiunea formulată de reclamantele #### ##### ##### – CNP #############, ######### ######## – CNP ############# şi ########## ##### – CNP #############, toate cu domiciliile procesual alese în Bucureşti, Sector 4, #### ######## ##### B, în contradictoriu cu pârâtele #### LOCALĂ DE PENSII SECTOR 3, cu sediul în Bucureşti, Sector 3, ##### ##### , nr.3 şi #### LOCALĂ DE PENSII SECTOR 2, cu sediul în Bucureşti, Sector 2, Bd. Lacul ###, nr. 17, cu citarea CONSILIULUI NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII, cu sediul în Bucureşti, Sector 1, Piaţa ###### ###########, nr. 1-3, ca fiind formulata împotriva unor persoane fără capacitate procesuală de folosință.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea depunându-se la Tribunalul Bucureşti- Secţia a VIII-a.
Pronunţată astăzi 19.06.2024 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.
Preşedinte,
A fost publicat Proiectul de Hotarare de aprobare a metodologiei de aplicare a Legii nr. 303/2022 cu modificarile si completarile ulterioare.
Pensiile magistratilor aflate in plata la 01 01 2024 se recalculeaza, la cerere, prin majorarea cu 1% pentru fiecare an lucrat peste 25 ani vechime.- Vezi art. 11 din Proiect!
Pensiile magistratilor stabilite incapand cu 01 01 2024 se actualizeaza anual, din oficiu, cu indicele anual de inflatie comunicat de INS.
Pensiile magistratilor stabilite pana la 01 01 2024 se actualizeaza ori de cate ori se majoreaza indemnizatia bruta lunara pentru personalul in activitate, cu respectarea dispozitiilor din Art. V din Legea nr. 282/2023, astfel incat cuantumul net al pensiei de serviciu actualizate sa nu depăşeasca 100% din venitul net, la data actualizării, al unui judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, cu excepţia pensiilor de serviciu ale persoanelor prevăzute la art. III alin. (2) şi (3).
Vezi art. 14 si 15 din Proiect!
