By:
On:
In: Actualitate, Social

Pentru prima dată în ultimii ani, efectivele Armatei Române au înregistrat o creștere semnificativă: numărul militarilor activi a crescut cu 6.000, ajungând astfel la un total de aproximativ 70.000 de cadre. Deși este o evoluție pozitivă, cifrele sunt încă departe de ținta stabilită prin planurile de apărare, care prevăd între 120.000 și 130.000 de militari […]

Articolul Crește numărul militarilor în România: Armata a câștigat 6.000 de noi cadre, însă mai este mult până la capacitatea ideală apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Legea nr. 223/2015, Legea nr. 360/2023, OUG nr. 103/2017

 Articolul 147 din noua lege a pensiilor din sistemul public, lege care intra in vigoare la 01 09 2024, pastreaza integral dispozitiile introduse in art.192 indice 1 al  Legii nr. 263/2010,  prin O.U.G. nr. 103/2017 cu aplicabilitate  de la data de 1 ianuarie
2018.

Art. 147. – din Legea nr. 360/2023

(1) Persoanele ale căror drepturi de pensie au fost acordate de casele teritoriale de pensii în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2015, care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul pensiilor militare de stat, cât şi în sistemul public de pensii, pot solicita recalcularea pensiei prin excluderea perioadelor realizate în sistemul pensiilor militare de stat.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) se păstrează dreptul la categoria de pensie de care beneficiază la data recalculării, considerându-se îndeplinite condiţiile de acordare a dreptului. Numărul total de puncte rezultat în urma recalculării este cel corespunzător stagiilor de cotizare realizate în sistemul public de pensii.

(3) În situaţia reglementată la alin. (1) şi (2), perioadele asimilate stagiului de cotizare se valorifică în unul dintre sisteme, în funcţie de opţiunea beneficiarului.

(4) Drepturile rezultate în urma recalculării se cuvin şi se acordă începând cu luna următoare solicitării.

***************************************

Pentru a beneficia de art. 147 din noua lege a pensiilor din sistemul public, conditia principala este ca pensionarea sa fi intervenit in perioada 01 01 2011-31 12 2015, adica in perioada de aplicare si pentru militari a Legii nr. 119/2010 si a Legii nr. 263/2010, iar in stagiile de cotizare nu au fost suficienti ani de vechime in serviciu ca militar, incat sa se solicite deschiderea dreptului de pensie la una din cele 3 case de pensii sectoriale. Intreaga vechime, inclusiv stagiile militare, a fost utilizata pentru calculul pensiei in sistemul public.

De exemplu, intre cei 43 ani vechime efectiva se aflau si 5 ani vechime in serviciu ca militar in structurile militare afiliate la cele trei case de pensii sectoriale. 

Incepand cu 01 01 2018, OUG 103/2017 a dat posibilitatea  extragerii, la cerere, a stagiilor militare din decizia de pensie civila si deschiderii unui nou drept de pensie militara la una din cele 3 case sectoriale. Pentru deschiderea dreptului de pensie militara conteaza si stagiile in sistemul public, dar pentru calculul cuantumului pensie militare conteaza doar vechimea in serviciu de 5 ani si perioadele asimilate ca spor pentru conditiile de munca in perioada stagiilor in sistemul militar.

Modul de calcul al pensiei militare este cel in vigoare la data cererii de deschidere a dreptului de pensie militara la Casa de Pensii Sectoriala. Cererile depuse dupa 01 01 2024 urmeaza regimul juridic al modificarilor introduse in Legea nr. 223/2015 prin Legea nr. 282/2023.

Pensia civila de la Casa teritoriala se recalculeaza prin excluderea perioadei de cinci ani si a eventualului spor pentru conditiile de munca.

Posibilitatea de alegere continua si dupa data de 01 01 2024, dar in baza art. 147 din Legea nr. 360/2023.

Operatiunea inversa, de extragere a stagiilor civile capturate in deciziile de recalculare a pensiilor pentru militari prin articolele 109 si 110 din Legea nr. 223/2015, stagii neutilizate la calculul pensiilor militare,  nu este permisa de lege. 

Unde isi vor deschide dreptul de pensie cei care au numai 10 -15 ani vechime in serviciu si 20-25 ani vechime in sistemul public?

Citeste pe larg

By:
On:
In: Legea nr. 153/2017, OUG nr. 54/2023

 In timp ce demnitarii, salariații din învățământ și sănătate primiseră în avans majorările prevăzute de legea salarizării pentru anul 2022, militarii, polițiștii și penitenciariștii primesc aceleași drepturi cu o întârziere de 1 an și jumătate. Nu se întâmpla nici acum dacă sindicaliștii din Poliție și Penitenciare nu amenințau cu proteste. Toate acestea s-au petrecut având un guvern condus de un general.

De această majorare vor beneficia și cei care se pensionează începând cu luna iunie 2023, elementele salariale ale bazei de calcul al pensiei fiindu-le actualizate la nivelul datei pensionării, potrivit art. 28 din Legea nr. 223/2015, încă nemodificat de Pl x nr. 244/2023. Casele Sectoriale ar trebui să nu aplice regula instituită administrativ conform căreia ultima lună de activitate nu intră în baza de calcul.

După intrarea în vigoare a legii al cărei proiect se dezbate acum în Parlament, sub denumirea de PLx 244/2023, actualizarea primelor 5 luni din baza de calcul se va face în funcție de ICP-ul lunar(indicele de creștere a prețurilor)

Majorarea nu beneficiază niciunui militar pensionat înainte de intrarea în vigoare a OUG nr. 54 din 08 iunie 2023 din cauza discriminatoriei OUG nr. 59/2017, adoptate și neconstituțional, după cum se va dovedi prin decizia pe care CCR o tot amână, inexplicabil, de la începutul anului. 

Se mai lărgește cu încă un reper hăul dintre o pensie stabilită  dintr-o bază de calcul majorată potrivit OUG 54/2023 și o pensie stabilită înainte de anul 2018, anul aplicării primelor majorări de solde potrivit Legii nr. 153/2017.

Un alt reper de lărgire a hăului dintre pensiile stabilite înainte si după OUG 59/2017 este inclus în viitoarea reglementare a supraimpozitării pensiilor din Plx nr. 244/2023. Vor fi supraimpozitate doar veniturile primite ca pensie de cei pensionați înainte de 15 09 2017. NU sunt afectate de impozitare sau supraimpozitare veniturile nete din pensiile militare stabilite după 15 09 2017.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Fără categorie
Din Briefing-ul de de presă de după sedința de guvern de astăzi rezulltă că ordonanța a fost aprobată, nu numai discutată.



Cel puțin… așa rezultă dintr-un document publicat astăzi pe rețelele de socializare. Incă o dată remarc că acei care s-au grăbit să se pensioneze au de ce să regrete.  Ca să beneficieze  din plin de noua creștere a soldelor de funcție, trebuie să mai rămână în sistem cel puțin 6 luni de la intrarea în vigoare a ordonanței.  
Majorarea nu folosește, din motive de OUG 59/2017 și OUG 114/2018 și, mai nou, din motive de Plx nr. 244/2023( va elimina prin lege actualizarea), militarilor cu pensii  în plată la data intrării în vigoare a ordonanței care va fi adoptată în această săptămână. 
Este o majorare care îi afectează și pe ciucanii mai vechi, așa cum și pe ei îi vor lovi toate majorările viitoare de solde ale celor în activitate.  Așa fiind, preocuparea principală a șefimii structurilor asociative este de a scoate legea pensiilor militare de acolo de  unde nu poate fi scoasă din punct de vedere juridic, respectiv din categoria legilor speciale care reglementează stabilirea și evoluția dreptului de pensie pentru militari, polițiști și penitenciariști. Cred ei că așa vor feri de reformă pensiile militarilor. Nu contează că sunt zeci de mii de pensionari militari cu vechimi complete dar cu pensii pe jumătatea celor care sunt pensionați în ultmii ani și ar avea nevoie de o recalculare a pensiilor.

UPDATE
De pe pagina SGG aflăm că în ședința de mâine ordonanța va fi doar analizată.
– ANALIZA referitoare la PROIECTUL DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru completarea art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative


In documentul trimis spre avizare la CL mai apare și art. II  care precizează că majorările se aplică de la 01 iunie. 
Stiu că există o decizie a CCR prin care s-a decis că data intrării în vigoare a unui act legislativ este cea legală sau o dată ulterioară  celei legale, in cazul ordonanței o dată ulterioară publicării în MO precizată în conținutul ordonanței.


 

Citeste pe larg

By:
On:
In: Fără categorie
Cel puțin… așa rezultă dintr-un document publicat astăzi pe rețelele de socializare. Incă o dată remarc că cei care. s-au grăbit să se pensioneze au de ce s-o facă.
Ca să beneficieze  din plin de noua creștere a soldelor de funcție, trebuie să mai rămână în sistem cel puțin 6 luni de la intrarea în vigoare a ordonanței.

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: Fără categorie

După 25 de ani de aplicare a OG nr. 121/1998, o polițistă din Sinaia, în prezent judecător, a obținut o decizie CCR potrivit căreia polițiștii nu răspund material după normele care reglementează răspunderea materală a  militarilor,  pentru prejudiciile aduse unităților MAI. Dacă nu sunt militari,  răspunderea lor matereială este reglementată de Statutul polțistului sau de normele  civile privind răspunderea  delictuală. 

 COMUNICAT DE PRESĂ, 27 aprilie 2023

I. În ședința din data de 27 aprilie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.9 teza finală din Ordonanța Guvernului nr.121/1998 privind răspunderea materială a militarilor sunt constituționale în măsura în care nu se aplică în privința polițiștilor.

În esență, Curtea a constatat că Ordonanța Guvernului nr.121/1998 se adresează personalului militar, în timp ce polițiștii se încadrează în categoria personalului civil, potrivit Legii nr.360/2002 privind Statutul polițistului, fiind funcționari publici cu statut special, astfel că aplicarea acelorași reglementări pentru stabilirea răspunderii materiale a polițistului nu justifică în mod obiectiv instituirea egalității de tratament juridic. Ca atare, sintagma „precum şi salariaților civili din structura instituțiilor publice prevăzute la art.2” din cuprinsul art.9 al Ordonanței Guvernului nr.121/1998 este neconstituțională prin raportare la categoria socioprofesională a polițiștilor.

https://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=17286

Art. 2. – Răspunderea materială este angajată, în condiţiile prezentei ordonanţe, pentru pagubele în legătură cu formarea, administrarea şi gestionarea resurselor financiare şi materiale, provocate de militari din vina acestora şi în legătură cu îndeplinirea serviciului militar sau a atribuţiilor de serviciu în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerului Justiţiei.

Art. 9. – Prevederile prezentei ordonanţe se aplică şi militarilor aflaţi în misiune în afara graniţelor ţării, precum şi salariaţilor civili din structura instituţiilor publice prevăzute la art. 2.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, pensii magistrati, pnnr

Pensiile militare există din anul 1865.

Pensiile magistraților au fost reglementate în anul 1997, după modelul pensiiilor militare, la inițiativa ministrului liberal , Valeriu Stoica. Au fost desființate prin Legea 19/2000 si reînființate prin Decizia CCR nr.20/2000, pe motiv că ar fi discriminare față de militari.

Patru asociații ale magistraților cer audiență la Marcel Ciolacu pentru a-i invedera că pensiile magistraților n-ar fi pensii militare și că depopularea instanțelor ar f fost determinată de proiectul L4/2023 adoptat de Senat.  In realitate acești magistrați pensionari sunt nemulțumiți de recalcularea pensiilor în plată ale magistraților, măsură care-i afectează și pei ei. 

Cine i-a pus să se pensioneze când au citit primele zvonuri despre reforma prin PNNR? Dacă așteprtau avizul CSM, care a solicitat recalcularea pensiilor în plată tocmai pentru a opri hemoragia pensionărilor din magistratură, cei 355 de proaspeți pensionari magistrați ar fi și astăzi în activitate.

Ii sugerează lui Ciolacu să reducă pensiile militarilor, că sunt 200 000, dacă vrea să reducă cheltuielile cu pensiile speciale.

 Nr. 78/3.04.2023

Către                                 CAMERA DEPUTAŢILOR

Domnului Președinte, Ion-Marcel CIOLACU


Asociația Magistraților din România (AMR), organizație neguvernamentală, apolitică, națională și profesională a judecătorilor și procurorilor, înființată în anul 1993 – pentru a continua tradițiile și scopurile Asociației Magistraților și Avocaților (AMA), creată în 1933 și a cărei activitate a încetat în timpul regimului comunist -, AMR fiind declarată ca asociație „de utilitate publică” prin Hotărârea Guvernului nr. 530/21 mai 2008, membră a Asociației Internaționale a Judecătorilor (IAJ-UIM) și a Asociației Europene a Judecătorilor (AEM-EAJ) din anul 1994 – cu sediul în municipiul București, B-dul Regina Elisabeta nr. 53, sector 5, e-mail amr@asociatia-magistratilor.ro, reprezentată legal de judecător dr. Andreea Ciucă,

Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), organizație neguvernamentală, apolitică și profesională a judecătorilor, cu sediul în municipiul Oradea, str. Bradului, nr. 1, jud. Bihor, e-mail, contact@ajado.ro, reprezentată de judecător Florica Roman,

Asociația Procurorilor din România (APR), organizație neguvernamentală, apolitică, națională și profesională a procurorilor, cu sediul în municipiul București, Bd. Libertății nr. 12-14, e-mail apr@mpublic.ro, reprezentată de procuror dr. Elena Iordache,

Asociaţia Naţională a Magistraţilor Pensionari din România (ANMPR), organizaţia neguvernamentală a judecătorilor şi procurorilor pensionari, cu sediul în Bragadiru, str. Safirului, nr. 233-237J, casa 2, jud. Ilfov, e-mail katalin.kibedi@yahoo.com, reprezentată legal de procuror pensionar Kibedi Katalin,

vă solicităm să ne acordaţi o întrevedere în următoarele zile, la data şi ora pe care le veţi stabili – întâlnire la care va participa un grup restrâns de judecători şi procurori din partea subscriselor asociaţii profesionale -, pentru a ne prezenta argumentele punctual motivate, cu privire la Proiectul Legii privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (L 4/2023), adoptat în Senat, în data de 29 martie 2023. 

De asemenea, vă solicităm să ne acordaţi posibilitatea de a participa la lucrările Camerei Deputaţilor – for legislativ decizional, vizând dezbaterea proiectului de lege, în scopul de a ne putea susţine argumentele prezentate în Memoriul detaliat şi obiectiv fundamentat pe care vi l-am transmis la 12.01.2023. În acest sens, vă rugăm să ne aduceţi la cunoştinţă data la care vor avea loc dezbaterile în Camera Deputaţilor şi informaţiile necesare pentru a putea participa câte un reprezentant din partea asociaţiilor noastre profesionale.

Solicitările noastre au în vedere importanţa acestui proiect de lege pentru statutul judecătorilor şi procurorilor, pentru organizarea instanţelor şi, în consecinţă, pentru calitatea actului de justiţie – mai cu seamă prin raportare la realitatea concretă din sistemul judiciar. Astfel, în numai trei luni (noiembrie 2022 -ianuarie 2023), au depus cereri de eliberare din funcţie, prin pensionare, 335 magistraţi.

Cu alte cuvinte, prin raportare la datele publicate de CSM vizând resursele umane la data de 1 februarie 2023, numărul magistraţilor care au formulat cereri de pensionare în perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023 este egal cu numărul judecătorilor din9 curţi de apel la un loc sau cu numărul procurorilor din tot atâtea parchete de pe lângă curţile de apel la un loc (de exemplu, Curtea de Apel Alba-Iulia, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Constanţa, Curtea de Apel Galaţi, Curtea de Apel Iaşi, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Piteşti, Curtea de Apel Târgu-Mureş sau Parchetele de pe lângă aceste curți de apel).

Lipsa vădită şi acută a resurselor umane determinată de această stare de lucruri va avea implicaţii negative majore asupra organizării activităţii instanţelor şi parchetelor, asupra celerităţii şi calităţii actului de justiţie al cărui destinatar este cetăţeanul.

Menţionăm că în Expunerea de motive la Proiectul Legii (L4/2023) se face trimitere la Jalonul 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNNR), potrivit căruia până la sfârșitul trimestrului IV 2022 trebuie întreprinse demersurile necesare pentru intrarea în vigoare a „cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”.

Subliniem, pe de o parte, că PNNR exista atât în perioada dezbaterilor parlamentare asupra Legilor Justiţiei, cât şi la datele votului asupra proiectului de lege, în Camera Deputaţilor şi în Senat.

Pe de altă parte, în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor nu pot fi tratate ca „pensii speciale”.

De asemenea, referitor la impactul economic, se constată o falsă problemă pusă prin Expunerea de motive, lăsând să se înţeleagă că prin restructurarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor se vor reduce semnificativ cheltuielile cu „pensiile speciale”.

Conform datelor publicate în presă, în iulie 2019 erau 3.814 pensionari judecători și procurori , iar în luna ianuarie 2023 numărul acestora era de 4.468.

Aşadar, nu „pensiile de serviciu” ale judecătorilor şi procurorilor sunt pensiile care grevează în măsură covârșitoare bugetul statului. Această realitate este confirmată şi de seria de cifre enumerate în considerentele Deciziei nr. 900/2020 a CurţiiConstituţionale . Astfel, numărul beneficiarilor de venituri din pensii de serviciu și indemnizații pentru limită de vârstă prevăzute de legi speciale era de 9.527 (în care se includ şi magistraţii pensionari), în timp ce numărul beneficiarilor de venituri din pensii militare era de 198.559.

În condiţiile în care Curtea Constituţională a relevat existenţa unui număr de 198.559 beneficiari de pensii militare, la nivelul anilor 2019 – 2020, prin comparaţie cu un număr de numai 3.814 magistraţi beneficiari de pensii de serviciu, adică doar 1,92%, motivul reducerii cheltuielilor cu „pensiile speciale”, arătat în Expunerea de motive, nu va fi nicidecum atins prin modificarea, în defavoarea judecătorilor şi procurorilor, a condiţiilor de pensionare şi a cuantumului pensiei de serviciu.

        Cu consideraţie,

AMR, prin jud. dr. Andreea Ciucă

AJADO, prin jud. Florica Roman

APR, prin proc. dr. Elena Iordache

ANMPR, prin proc. (pensionar) Kibedi Katalin

Citeste pe larg

By:
On:
In: Vești din Rusia

S-a aflat care este numărul militarilor ucraineni din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei (AFU) uciși, dar care au fost declarați ca dispăruți. Aceste informații au fost obținute de hackerii ruși din grupul Anarchist Kombatant, care au spart arhiva de serviciu a general-locotenentului Serghei Șaptal, șeful Statului Major al AFU, aCiteste pe larg

By:
On:
In: Vești din Rusia

„Transplantologi negri” din Occident au ajuns în Republica Populară Donețk, nu departe de localitatea Artiomovsk/Bahmut, pentru a „face bani din organele” militarilor ucraineni, a declarat colonelul de poliție din Republica Lugansk, Vitali Kiseliov, citat de publicația Vzgliad. Kiseliov a anunțat că în urmă cu aproximativ trei săptămâni, în regiunea ArtiomovskCiteste pe larg

By:
On:
In: Vești din Rusia

Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, austriacul Volker Türk (în imagine), a declarat că se impune o investigație cât mai amplă a circumstanțelor în care au fost împușcați prizonierii de război ruși în Ucraina, informează RT. Potrivit oficialului ONU, în urma analizei înregistrărilor video cu împușcarea soldaților ruși deCiteste pe larg

By:
On:
In: Vești din Rusia

Reprezentanta oficială a Ministerului rus de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a declarat că ONU se ascunde în spatele unor fraze generale când evaluează împușcarea soldaților ruși de către militari ai Forțelor Armate ale Ucrainei (AFU), informează cotidianul Izvestia. „Mi se pare că reprezentanții Secretariatului ONU ar trebui să seCiteste pe larg

By:
On:
In: Vești din Rusia

Luptătorii formațiunii armate naționaliste ”Kraken” au organizat, în regiunea Harkov, o execuție ”demonstrativă” a militarilor Forțelor armate ale Ucrainei care și-au părăsit pozițiile, a anunțat serviciul de presă al Ministerului Apărării al Rusiei, relatează Gazeta.ru. Potrivit instituției, la 14 august, ca urmare a ofensivei forțelor aliate (Rusia plus DNR șiCiteste pe larg

By:
On:
In: Vești din Rusia

O sursă din structurile de forță ruse a relatat pentru agenția RIA Novosti că reprezentanții formațiunilor armate ucrainene, blocați la uzina ”Azot” din Severodonețk (regiunea Lugansk- n.r.), au cerut să fie eliberați și lăsați să treacă la Lisiciansk împreună cu ostaticii civili. „Au intrat în negocieri cu noi, condiția lorCiteste pe larg

By:
On:
In: reflectoruldesud.ro

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, vineri, că nu s-a discutat despre o posibilă majorare a salariilor sau pensiilor militarilor, menţionând că măsurile luate până acum reprezintă tot ceea ce se poate permite în acest moment. Întrebat în legătură cu afirmaţiile ministrului Apărării, Vasile Dîncu, potrivit cărora ar dori majorarea pensiilorCiteste pe larg