| 3 | L4/2023 | Proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu |
| 1 | L4/2023 | Proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu |
1. Comitetul de lucru interministerial a dat termen miniștrilor care furnizează beneficiari ai pensiilor de serviciu, Transporturi, Justiție, Apărare, Interne și Externe să vină până miercuri 22 martie cu amendamentele necesare pentru proiectul de lege aflat în dezbatere care să conducă la închiderea Jalonului 215 în conformitate cu cerințele CE.( a declarat băietul , duminică 19 03 2023, pe A3)
2. Un liberal prezent pe unul din posturile TV a spus că din punctul de vedere al liberalilor… principala cerință a PNRR este reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale prin aducerea cuantumului acestora cât mai aproape de cuantumul lor contributiv.(liberalul Nica)
In esență, indiferent cum le spunem, pensiile militare tot trebuie aliniate la cele două mari cerințe din PNRR:
-sustenabilitatea și
-contributivitatea.
Blogul propune calculul ca la magistrați, atât procentual din baza de calcul, cum este propus în proiectul L 4/2023, cât și contributiv, ca în sistemul public, iar în plată să rămână cuantumul mai avantajos, astfel încât și pensiile militare să se alinieze la calculul celorlalte pensii speciale în privința raportării la componenta contributivă.
Impozitarea progresivă, care se vehiculează de factorii politici, s-ar aplica numai componentei necontributive, nu întreegii pensii militare.
*********************************************************************************
Nu avem un document oficial al Raportului Băncii Mondiale, așa că ne mulțumim cu ce au strecurat oficialii prin presa care îi deservește.
Ințelegem că mondialii au recomandat strategii distincte pentru pensiile militare, separat de strategiile pentru pensiile de serviciu civile.
O recomandare comună, exprimată într-o formulare criptată într-un limbaj pentru experți, ar fi:
Alinierea principiilor de administrare a pensiilor militare cu alte pensii de serviciu – experții consideră că un astfel de sistem „ar permite portabilitatea drepturilor de pensie obţinute cu serviciul militar şi ar permite o tranziţie mai uşoară în şi în afara armatei, deschizând calea unei convergenţe ulterioare a parametrilor sistemului militar cu cel general”.
Dacă mă forțez, din acest eliptic text eu înțeleg că experții cam recomandă desființarea administrării pensiilor militare prin Casele de Pensii Sectoriale.
Să trecem peste principiile de administrare a pensiilor militare și să analizăm scenariile recomandate, strict, numai pentru calculul pensiile militare:
Scenarii de reformă propuse de Banca Mondială pentru pensiile militare şi impactul preconizat:
1. Menţinerea actualelor prevederi legislative
Acest scenariu ia în considerare o rată de înlocuire de 65% pentru o formulă de beneficii pentru carieră pe 25 de ani, cu o reducere (sau creştere) de 1% pentru fiecare an de serviciu sub (sau peste) ţinta de 25 de ani şi baza de venit de 6 luni pentru calcul a pensiilor. Include, de asemenea, indexarea anuală a prestaţiilor de 2,8% în 2022, 7,8% în 2023 şi inflaţia decalată de 2 ani, după aceea, urmând regulile actuale de indexare.
În ipoteza că salariile în economie vor creşte mai mult decât inflaţia, este de aşteptat ca adecvarea relativă a beneficiilor să scadă. În timp ce pensia medie brută astăzi reprezintă aproximativ 77% din salariul mediu pe economie, se preconizează că acest raport va scădea la 63% până în 2030 şi va scădea sub 50% până în 2037.
Impactul pe termen lung al reformelor ce au vizat pensiile militare în trecut (în principal reducerea ratei de înlocuire la 65% şi trecerea la indexarea în funcţie de rata inflaţiei) ar reduce rata beneficiilor pe termen lung la niveluri comparabile cu pensia generală sistem.
2. Perioada de referinţă de 12 luni
Această modificare are un impact modest asupra cheltuielilor cu pensiile şi asupra nivelurilor pensiilor în comparaţie cu scenariul de bază. Cheltuielile totale cu pensiile sunt reduse cu cel mult 2% în perioada de simulare şi rămân la niveluri similare faţă de valoarea de referinţă pe toată perioada de simulare (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,72% PIB).
3. Rata de înlocuire de 45%
Acest scenariu presupune o modificare a formulei, astfel încât rata ţintă de înlocuire să scadă la 45% pentru o carieră de 25 de ani în sistem.
Impact: Acest scenariu ar reduce semnificativ cheltuielile cu pensiile şi nivelul beneficiilor. Cheltuielile cu pensiile urmează o traiectorie descendentă mai marcată după 2027, ajungând la 0,6% din PIB până în 2047 şi apropiindu-se de 0,5% din PIB până în 2070 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,62% din PIB). Nivelurile relative ale beneficiilor scad mai rapid în acest scenariu, raportul beneficiilor scăzând sub 60% până în 2032 şi sub 40% până în 2047.
Cu toate acestea, adecvarea beneficiului va scădea substanţial, eliminând potenţial economiile de cheltuieli proiectate.
Până în 2070, rata beneficiilor va converge către cea proiectată pentru sistemul general de pensii datorită ratei de indexare mai scăzute utilizate. Acest lucru poate duce la presiuni sporite de a revizui salariile militare, de a implementa măsuri ad-hoc pentru a ţine evidenţa între salariile din economie şi pensiile militare sau de a schimba regulile de indexare – oricare dintre acestea ar putea elimina economiile proiectate.
Aşadar, acest scenariu nu ar duce la reducerea cheltuielilor pe termen lung.
4. Perioada de referinţă la nivelul întregii cariere
Acest scenariu evaluează impactul prelungirii perioadei de referinţă pentru calcularea câştigurilor medii de la perioada curentă de 6 luni la o medie pe întreaga carieră.
Impact: Rezultatele acestei eventuale modificări ar fi similare cu rezultatele menţionate pentru scenariul anterior (rata de înlocuire de 45%). Ca şi în scenariul precedent, cheltuielile cu pensiile scad sub 0,6% din PIB după 2047 şi sub 0,5% după 2068 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,61% din PIB).
De asemenea, raportul mediu al beneficiilor urmează un model foarte asemănător ca în scenariul anterior. Raportul dintre pensia militară medie şi salariul mediu pe economie scade în acest scenariu sub 60% după 2029 şi ajungând la 30% până în 2060, cu prestaţii medii puţin mai mici spre sfârşitul perioadei.
Presa din ultimele zile… dar și politicienii semnalează că Banca Mondială a venit la București cu Raportul final de reformă a pensiilor speciale. Răzbat nemulțumiri ale CE față de forma Proiectului de lege privind pensiile de serviciu pe care Guvernul l-a înaintat spre dezbatere la Senat.
Din Comunicatul CE rezultă că tranșa a 3-a de plăți PNRR depinde de îndeplinirea recomandărilor ca toate pensiile de serviciu, inclusiv cele militare să fie revizuite și aliniate principiului contributivității de calcul. De fapt, recomandarea privind alinierea la contributivitate se referă numai la pensiile militare, pentru că restul pensiilor de serviciu sunt deja calculate și în sistemul contributiv.
Pe acest blog cunoaștem încă din 3 ianuarie pretențiile CE, în privința aplicării Jalonului 215 din PNRR, prin amabilitatea userului @Stelică.
Mulți cititori au luat à la lejer acest răspuns al CE la un memoriu al cărui conținut l-am prezentat AICI.
Răspunsul primit astăzi de @Stelică indică faptul că instituția europeană a înțeles care sunt îngrijorările militarilor privind pensiile militare și reamintește obiectivele Jalonului 215, aprobat de Comisia Europeană, respectiv revizuirea tuturor pensiilor speciale, inclusiv cele militare, pentru alinierea la principiul contributivității.
Indeplinirea satisfăcătoare a acestor obiective va fi monitorizată de Comisia Europeană în contextul celei de-a treia cereri de plată a Guvernului României.
Comparând cerințele reiterate de Comisia Europeană cu conținutul reformei pensiilor militare din proiectul de lege, introdus de guvern în dezbaterea Senatului, B871/2022, nu este greu de observat că Guvernul va avea o mare problemă pentru a obține cea de-a treia cerere de plată, dacă nu revizuiește și pensiile militare pentru a le alinia la principiul contributivității.
Nota blogului.
Celelalte pensii speciale din Jalonul 215 sunt deja aliniate principiului contributivității, fiind calculate deja și potrivit Legii nr. 263/2010 cu modificările ulterioare privind sistemul public de pensii.
%20-%20huhurez2013@gmail.com%20-%20Gmail%20-%20mail.google.com.png)
 |
| Numai vârfurile înalte ale Bucegilor au zăpadă de Anul NOU 2023 |
Guvernul propune adoptarea în procedură de urgență.
Proiectul nu are modificări privind pensiile militare față de cele din proiectul publicat pe site-ul Ministerului Muncii.
Dați click pe B871/2022
Proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu
| Număr de înregistrare Senat: | B871/2022 |
| Număr de înregistrare Camera Deputaților: | |
| Adresa: | E331/2022 |
| Prima cameră: | Senat |
| Tip inițiativă: | Proiect de lege |
| Inițiatori: | Guvernul României |
|
| Numai vârfurile înalte ale Bucegilor au zăpadă de Anul NOU 2023 |
Guvernul propune adoptarea în procedură de urgență.
Proiectul nu are modificări privind pensiile militare față de cele din proiectul publicat pe site-ul Ministerului Muncii.
Dați click pe B871/2022
Proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu
| Număr de înregistrare Senat: | B871/2022 |
| Număr de înregistrare Camera Deputaților: | |
| Adresa: | E331/2022 |
| Prima cameră: | Senat |
| Tip inițiativă: | Proiect de lege |
| Inițiatori: | Guvernul României |
