Aș vrea să vă povestesc o scurtă istorioară traită în urmă cu aproximativ o lună, când am făcut o vizită unui primar dintr-o comună din Giurgiu, pe care l-am găsit stând de vorbă cu directorul școlii, o doamnă care mi-a vorbit cu multă pasiune despre școala pe care o conducea.
Am întrebat-o dacă mâine ar primi un telefon de la Ministrul Educației și i-ar propune să îi fie consilier, care ar fi primele 3 lucruri care ar trebui făcute pentru a sprijini școala. Recunosc că m-a surprins prioritatea numărul unu: educarea părinților. Mi-a explicat că abandonul școlar are cauze multiple, care nu țin de lipsuri materiale, ci de altă natură, pe care nu aș vrea să o calific acum, ține … de orele prea matinale pentru unii părinți care nu se trezesc pentru a pregăti copiii să îi scoată în fața porții de unde pot fi luați de microbuzul școlar.
Și uite așa dragii nostri învățători merg din casă în casă, precum preotul la botez, pentru a nu-i lăsa pe copii pradă celor… nepotrivite. Și pentru că veni vorba, preotul din aceeași comună povestea că în anul 1981 au fost 100 de copii trecuți în registrul de botezuri, iar în anul 2020…doar unul.
Această realitate nu face altceva decât să arate nevoia unor programe care să aducă și să țină copiii la școala, dar nu prin forme fără fond, ci prin inițiative smart adaptate vremurilor, adica deopotriva parintilor si copiilor.
Mă bucură acest proiect, care ne arată că există un dialog real între inițiative civice și sistemul public, că există oamenii care refuză starea de indiferență.Pentru acesti oameni sunt în primul rând, astăzi, aici, în acest amfiteatru virtual, dar și pentru toți acei români care, oriunde s-ar afla, înca mai speră că pot avea o viață frumoasă în țara lor.
Pentru toți aceștia merită să ne folosim experiența și locul din angrenajul social pentru ca speranța să capete contur și să nu ramână o iluzie care va produce dezrădăcinare.”Astăzi de dimineață, am deschis Congresul Național al Proiectului „Un copil român venit din străinătate, un viitor adult în societate”, o inițiativă privată lăudabilă a Asociației Luptă, Zâmbește și Trăiește și a Centrului Franco Român de Cooperare Economică și Culturală Bordeaux – Franța, despre intergarea în societate a copiilor veniți din diaspora, un proiect realizat cu sprijin guvernamental.
Sursa: saptamanagiurgiuveana.ro/wp/
Articol sursa: “Provocarea de care vorbim astăzi este una istorică pentru România, iar soluțiile trebuie să aibă și ele aceasta valență.
Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.