By:
On:
In: actualizare pensii, indexari, Legea nr. 282/2023, Oug 59/2017, OUG nr. 114/2018

Criticile de neconstitutionalitate nu vizeaza reglementarile noi, introduse de  cele 2 ordonante in Legea pensiilor militare, ci inlaturarea  implicita prin modificari a unor dispozitii din articolele 59 si 60 ale Legii nr. 223/2015, inlaturare care era doar de competenta Parlamentului, prin lege, pentru ca a afectat grav cuantumul tuturor pensiilor militare, dar mult mai mult cuantumul pensiilor militare stabilite pana la 31 12 2017.


Ca sa realizeze toata lumea cat de mult a afectat eliminarea actualizarii cuantumului pensiei  militare cu cresterea soldelor de functie si grad pentru personalul in activitate, in anul 2017, anul in care au fost inghetate soldele de grad si functie pentru militarii cu pensii in plata, solda de functie pentru un  ofiter superior era de 900-1200 lei, in timp ce soldele de functie ale aceleiasi categorii de militari activi au crescut in urmatorii 6 ani la valori care sunt cuprinse intre 5500-6000 lei. 

 Procesul legislativ din anul 2023  privind reglementarea pensiilor de serviciu, pentru armonizarea cu Jalonul 215 din PNRR,  a fost marcat de posibilitatea declararii ca neconstitutionala, in ansamblul sau, a intregii OUG nr. 59/2017, cu consecinte financiare enorme prin eliminarea  iminenta a dispozitiilor de ordonanta  care reglementasera plafonarea cuantumului acordat pensiilor de serviciu, astfel incat acesta sa nu depaseasca media soldelor nete din baza de calcul pentru toate pensiile de serviciu mai putin cele ale magistratilor, iar pentru pensiile militare reducerea indexarii si eliminarea actualizarii pensiilor militare. Toate acestea au fost  dispozitii de ordonanta, date cu incalcarea art. 115 alin (6) din Constitutie,  au afectat de 4-5 ori mai mult cuantumul pensiilor decat a fost afectat ulterior prin OUG 130/2021, care a reintrodus CASS pentru pensii mai mari de 4000 lei, dispozitie care a fost declarata neconstitutionala prin Decizia CCR nr. 650/2022, tocmai pentru ca incalca Art. 115 alin (6) din Constitutie.

Dosarele CCR care au fost puse la amanare repetata a pronuntarii, pana cand  Legislativul se decidea cum sa modifice  legile pensiilor de serviciu,  nu ridicau exceptia afectarii dreptului de pensie prin ordonante de urgenta, art. 115 alin (6),  ci o exceptie de nelegalitate ca urmare a incalcarii procedurii de adoptare a unei OUG, respectiv adoptarea OUG 59/2017 inainte de a se cere avizul Consiliului Legislati. 

Critica era solida si posibilitatea eliminariii OUG 59/2017 era foarte mare, mai ales ca, in jurisprudenta sa, CCR are mai multe decizii de admitere a exceptiilor bazate pe respectiva critica. Dar,  CCR a gasit solutia sa incalce propria jurisprudenta si a respins obiectia de neconstitutionalitate.  Abia asteptam publicarea deciziei ca sa vedem ce pseudo-rationamente constitutionale a gasit domnul Marian Enache pentru o respinge o exceptie cu sanse de 100% sa fie admisa de o CCR cu o alta alcatuire.  

Decizia CCR a inlaturat pericolul pentru initiatorii ordonantei ca aceasta sa cada integral, in ansamblul ei, dar nu a inlaturat si pericolul ca unele efecte implicite ale dispozitiilor din ordonanta sa cada la CCR, pe bucati, in viitorul apropiat. 

Legea nr. 282/2023 a reusit sa limiteze posibilele despagubiri   dupa intrarea ei in vigoare, in caz ca exceptiile de neconstitutionalitate a unor dispoziții de ordonanta vor fi admise de CCR.

In privinta pensiilor militare, prin art, XIV pct. 10 s-a repetat reformularea art. 60 din Legea 223/2015, in concordanta cu modificarile aduse de OUG 59/2017 si art. 84 din OUG nr. 114/2017, astfel incat in cazul in care modificarile  prin ordonanta vor fi declarate neconstitutionale sa reziste constitutional dupa intrarea in vigoare a noii legi. 

Cu alte cuvinte, prin Legea nr. 282/2023 s-a acoperit pentru viitor posibila neconstitutionalitate a eliminarii prin ordonanta a actualizarii pensiilor militare si a plafonarii pensiilor stabilite dupa 15 09 2017

Nicio dispoziție din Legea nr. 282/2023 nu acopera, insa,  neconstitutionalitatea diminuarii indexarii cuantumului pensiilor militare prin ordonanta de urgenta. 

OUG 59/2017 a scurtat articolul nr. 59 din Legea nr. 223/2025, astfel incat indexarea sa nu mai cuprinda si 50% din cresterea castigului salarial brut, prevazut de alin (1) pana la 31 12 2020 si 45% din acelasi castig salarial, pana in anul 2030, alin. (6). 

Pentru cei care au uitat cum arata art. 59 din Legea 223/2015;

Art. 59. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează
anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50%
din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. 

(2) Indicatorii prevăzuţi la alin. (1) sunt cei definitivi, cunoscuţi
în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul
Naţional de Statistică. 

(3) În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi la alin. (1)
are valoare negativă, la indexarea cuantumului pensiilor militare de stat
se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă. 

(4) În situaţia în care indicatorii prevăzuţi la alin. (1) au valori
negative, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată. 

(5) Prevederile alin. (1) se aplică şi drepturilor de pensie
deschise în cursul anului. 

(6) Începând cu anul 2021, cuantumul pensiilor militare de stat
se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din
creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizate pe anul
precedent. 

(7) Începând cu anul 2030, cuantumul pensiilor militare de stat
se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei realizată pe anul precedent. 

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, Jalon 215, PNRR

Marcel Boloș, ministrul fondurilor europene, dar și alți demnitari se plâng că în plafonul de 9,4% al cheltuielilor pentru pensii, aprobat prin PNRR,  Comisia Europeană  a impus să fie introduse și cheltuielile cu pensiile militare, nu numai cele cu celelalte pensii speciale.

Anvelopa bugetară pentru plata pensiilor militare este dată de suma brută an pensiilor militare la care se adaugă cheltuielile pentru gestionarea acestor pensii de către cele 3 Case de Pensii Sectoriale.

După impunerea prin OUG 59/2017 a plății unui cuantum net de numai 58,5 din  baza de calcul brută pentru pensiile militare stabilite după 15 09 2017, o sumă importantă din anvelopa brută pentru aceste pensii plafonate, cca 10% dintr-o pensie brută   cu procentul de calcul 65% din baza de calcul, se reîntoarce la  bugetul de stat la rectificările bugetare din cursul anului fiscal.

Aceste sume care se reîntorc la bugetul de stat ar trebui să nu mai fie incluse în anvelopa bugetară pentru pensii, pentru a nu încărca artificial cheltuielile plafonate de PNRR la 9,4% din PIB.

In plus, la capitolul venituri-cheltuieli pentru pensii militare ar trebui inclusă și Contribuția Individuală la Bugetul de Stat de 25% din soldele/salariile brute, egală cu CAS-ul plătit asigurărilor din sistemul public de pensii, vezi art. 31 din L 223/2015,  plătită de militari, polițiști și penitenciariști. 

Cuantumul net în plată, plafonat la media salariilor nete din baza de calcul, a fost impus de aceeași ordonanță și pentru celelalte pensii speciale, mai puțin pentru pensiile magistraților. 

După noua lege a pensiilor speciale, aflată în dezbatere la Senat, și pensiile magistraților vor fi plafonate la nivelul mediei salariilor nete din baza de calcul, deci încă o posibilitate de reducere a împovărării plafonului PNRR, de 9,4%,  de către pensiile de serviciu.



Întrebat de Ioana Ene Dogioiu când va fi depusă a treia cerere de finanţare în cadrul Planului de Rezilienţă, ministrul a răspuns că această cerere este asociată unui număr mare de jaloane foarte importate, estimând că în mai sau iunie ar putea fi depusă.

„Aici vine partea, poate, cea mai grea a PNRR-ului, pentru că cererea de plată numărul trei, pe lângă că are 79 de jaloane şi ţinte, are şi o serie de reforme importante pe care va trebui să le acomodăm cu observaţiile care vin de la Comisie şi nu e de ascuns faptul că avem proiectul de lege şi legea pensiilor speciale, apoi problema decarbonizării şi a modului în care ducem la bun sfârşit acest pilon important al PNRR-ului, fiindcă ne-am obligat la aceste lucruri prin PNRR în ceea ce priveşte decarbonizarea.

Deci practic, cu alte cuvinte, atât din perspectiva jaloanelor este importantă, dar mai e ceva: trebuie să negociem în această perioadă inclusiv capitolul Repower EU. (…) Cererea de plată trei nu trebuie văzută doar prin prisma doar acestor jaloane şi ţinte, colateral cu cererea de plată numărul 3 avem reducerea de grant, avem ajustarea de preţ. Mai-iunie ar fi rezonabil pentru complexitatea cererii ş timpul pe care îl avem la dispoziţie pentru a purta negocieri”, a declarat Marcel Boloş, la Europa FM.

Reforma pensiilor, linie roșie

Boloș a mai spus că nerealizarea unei reforme a pensiilor, care să includă şi aşa-numitele pensii speciale, reprezintă un jalon de tip „linie roşie” în PNRR.

„Este foarte dură Comisia cu orice jalon pe care îl avem de îndeplinit şi primul lucru la care se uită Comisia este partea de sustenabilitate: ce impact bugetar are legea şi ce volum de cheltuieli generează legea după ce se aplică, dar nu de astăzi pe mâine, ci o perioadă îndelungată de timp. (…) Sigur că va fi un moment greu pentru coaliţie şi pentru ceea ce înseamnă decizia parlamentară pentru că, aşa cum am spus, e pilon de bază pensiile şi reforma pensiilor, a tuturor pensiilor. (…)

Noi când am obţinut aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă am obţinut-o cu două condiţii: prima este cea a măsurilor de decarbonizare, deci este limpede că pe acest drum nu putem merge decât înainte şi că orice deviere pe care o avem poate fi sancţionată, inclusiv măsuri de suspendare a PNRR-ului, deci nu este un jalon de joacă. Şi al doilea pilon este cel al pensiilor.

Deci, din acest punct de vedere, e foarte multă responsabilitate şi în decizia pe care o va adopta Parlamentul, pentru că fiind un jalon de tip red line va fi urmărit şi este urmărit îndeaproape de Comisia Europeană şi nu se va sfii să ne critice Comisia, dacă jalonul nu este dus la bun sfârşit. Sunt jaloane pentru care decizia poate fi luată de suspendare a PNRR-ului, dar să sperăm că nu ajungem în această situaţie”, a afirmat ministrul Marcel Boloş.

Acesta crede că plafonul de 9,4% din PIB asumat pentru bugetul de pensii de România este unul „nedrept”, argumentând că acest procent include şi pensiile acordate în baza unor legi speciale.

„Acel 9,4% a fost stabilit în condiţiile în care doar sistemul public de pensii cu partea de pensii bazate pe contributivitate a fost luată în considerare. Or, acum Comisia spune: nu, luaţi toate categoriile de cheltuieli, inclusiv pensiile speciale, pentru a stabili acest plafon, ceea ce încurcă foarte mult socotelile, pentru că una a fost ca şi direcţie stabilită, la momentul la care s-a făcut negocierea pentru PNRR şi alta este situaţia acum, când noi în acel plafon de 9,4 trebuie să adăugăm adiţional cheltuieli cu pensiile speciale şi, vă daţi seama, totuşi ce valoare au şi ce volum că ele sunt cheltuială însemnată”, mai spune ministrul Proiectelor Europene. 

El adaugă că în PNRR există posibilitatea „de a ajusta anumite jaloane şi ţinte care ţin de circumstanţe obiective”.

Citeste pe larg