Dorind să aflăm cauza plecării lui Codruț Cîinaru din PSD și respectiv din  funcția de consilier local, l-am contactat miercuri, 21 februarie, ocazie cu care acesta ne-a precizat că explicațiile, pe larg, ale demisiei sale le va da într-o conferință de presă ce probabil va avea loc marți, 27 februarie. Între timp am căutat să […]

Articolul Care au fost motivele pentru care Codruț Cîinaru a demisionat din PSD și totodată din funcția de consiler local…! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Par inflorit toamna.

1. Militarii platesc contributie pentru pensie de 25% din soldele lor brute, contributii care  merg la bugetul de stat, din care  sunt si platite pensiile militare. Militarii platesc o contributie egala procetual cu CAS-ul platit de beneficiarii de pensii din sistemul public si de ceilalti pensionari de pensii de serviciu. 

2. Beneficiarii pensiilor de serviciu, altele decat pensiile militare, primesc pensii calculate procentual dintr-o baza de calcul sau plafonate la ultimul salariu net din activitate, dar au posibilitatea ca la implinirea varstei standard din sistemul public sa-si calculeze pensiile si in sistemul public contributiv, caz in care cuantumul contributiv ramane in plata daca este mai mare decat cuantumul stabilit de legile speciale. Numai militarii nu au prevazuta in lege o asemenea posibilitate, desi sunt si ei platitori de contributii pentru pensie, egale cu contributiile celorlalti beneficiari de pensii de serviciu. Pentru militarii care au stagii de peste 30 de ani,  acesta lipsa de reglementare devine o adevarata discriminare in contextul in care pensiile lor nici nu mai sunt actualizate. 

Unii mai scrupulosi vor pune intrebarea: cine plateste componenta contributiva a pensiilor militare? Raspunsul vine de la sine: componentele contributive sunt platite din aceeasi sursa financiara in care au mers contribuțiile individuale pentru pensii  platite de militari –> bugetul de stat. Nu este cazul sa amestecam aici Fondul pentru pensii administrat de CNPP.

3. Supraimpozitarea componentei necontributive a pensiilor de serviciu, introdusa prin noua Lege nr. 282/2023,  creeaza o noua miza pentru stabilirea componentei contributive a pensiilor de serviciu, cata vreme componenta contributiva este  un plafon sub care supraimpozitarea cu 15% si 20% nu se aplica.

Militarii devin astfel discriminati fata de toti ceilalti beneficiari de pensii de serviciu in stabilirea bazei de calcul a supraimpozitarii. Militarii ajunși la vârsta standard plătesc supraimpozitare pentru întreaga pensie mai mare decat câștigul salarial net pe economie, chiar daca acel câștig salarial net este mai mic decat  componenta contributiva a pensiei. Or, Decizia CCR nr. 467/2023 a stabilit in capitolul 2, 8 ca supraimpozitarea pensiilor de serviciu este constitutionala numai daca  se aplica fara deosebire tuturor pensiilor de serviciu si militare.

Miza bazei de calcul a supraimpozitarii este si mai importanta pentru militarii pensionati inainte de 15 09 2017, care suporta supraimpozitarea din pensia ce li se cuvine mai mare de castigul salarial net, intreaga lor pensie militara fiind in prezent necontributiva. 

Dupa intrarea in vigoare a legii, pensionarii militari ajunsi la varsta standard de pensionare au  posibilitatea de a formula actiuni in pretentii in instante, in care sa ceara sesizarea CCR cu exceptia nerespectarii capitolului 2,8 din Decizia nr. 467/2023 privind constitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor de serviciu. 

Articolul 23. din Legea nr. 47/1992(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţa în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei.

Citeste pe larg

Par inflorit toamna.

1. Militarii platesc contributie pentru pensie de 25% din soldele lor brute, contributii care  merg la bugetul de stat, din care  sunt si platite pensiile militare. Militarii platesc o contributie egala procetual cu CAS-ul platit de beneficiarii de pensii din sistemul public si de ceilalti pensionari de pensii de serviciu. 

2. Beneficiarii pensiilor de serviciu, altele decat pensiile militare, primesc pensii calculate procentual dintr-o baza de calcul sau plafonate la ultimul salariu net din activitate, dar au posibilitatea ca la implinirea varstei standard din sistemul public sa-si calculeze pensiile si in sistemul public contributiv, caz in care cuantumul contributiv ramane in plata daca este mai mare decat cuantumul stabilit de legile speciale. Numai militarii nu au prevazuta in lege o asemenea posibilitate, desi sunt si ei platitori de contributii pentru pensie, egale cu contributiile celorlalti beneficiari de pensii de serviciu. Pentru militarii care au stagii de peste 30 de ani,  acesta lipsa de reglementare devine o adevarata discriminare in contextul in care pensiile lor nici nu mai sunt actualizate. 

Unii mai scrupulosi vor pune intrebarea: cine plateste componenta contributiva a pensiilor militare? Raspunsul vine de la sine: componentele contributive sunt platite din aceeasi sursa financiara in care au mers contribuțiile individuale pentru pensii  platite de militari –> bugetul de stat. Nu este cazul sa amestecam aici Fondul pentru pensii administrat de CNPP.

3. Supraimpozitarea componentei necontributive a pensiilor de serviciu, introdusa prin noua Lege nr. 282/2023,  creeaza o noua miza pentru stabilirea componentei contributive a pensiilor de serviciu, cata vreme componenta contributiva este  un plafon sub care supraimpozitarea cu 15% si 20% nu se aplica.

Militarii devin astfel discriminati fata de toti ceilalti beneficiari de pensii de serviciu in stabilirea bazei de calcul a supraimpozitarii. Militarii ajunși la vârsta standard plătesc supraimpozitare pentru întreaga pensie mai mare decat câștigul salarial net pe economie, chiar daca acel câștig salarial net este mai mic decat  componenta contributiva a pensiei. Or, Decizia CCR nr. 467/2023 a stabilit in capitolul 2, 8 ca supraimpozitarea pensiilor de serviciu este constitutionala numai daca  se aplica fara deosebire tuturor pensiilor de serviciu si militare.

Miza bazei de calcul a supraimpozitarii este si mai importanta pentru militarii pensionati inainte de 15 09 2017, care suporta supraimpozitarea din pensia ce li se cuvine mai mare de castigul salarial net, intreaga lor pensie militara fiind in prezent necontributiva. 

Dupa intrarea in vigoare a legii, pensionarii militari ajunsi la varsta standard de pensionare au  posibilitatea de a formula actiuni in pretentii in instante, in care sa ceara sesizarea CCR cu exceptia nerespectarii capitolului 2,8 din Decizia nr. 467/2023 privind constitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor de serviciu. 

Articolul 23. din Legea nr. 47/1992(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţa în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei.

Citeste pe larg

 …prin care Guvernul Tudose a fost îndemnat de MApN, SRI si MAI sa elimine, neconstitutional, dreptul pensionarilor militari de a le fi actualizate pensiile de fiecare data cand se majorează soldele de grad și functie ale personalului militar în activitate. 

Boșii din sistemul de aparare au motivat ca actualizarea pensiilor batranilor pensionari militari secatuieste bugetul institutiilor militare.

De atunci  au trecut 6 ani si s-au perindat la putere guverne de orientari diferite, dar niciunul nu are curajul sa inlature o discriminare majora a vechilor pensionari militari.

Nici CCR nu are dispozitia de inlatura neconstitutionalitatea comisa in anii 2017 si 2018. amanand neconvingator pronuntarea intr-o speta in care de cateva ori a dat decizii de neconstituționalitate, în ansamblu, a unei ordonanțe, pentru ca Guvernul a omis sa solicite avizul Consiliului Legislativ inainte de adoptarea ei.

Tergiversarea pronuntarii,  este a 6-7 amanare, a creat impresia in randul pensionarilor militari ca judecatorii  CCR au găsit un motiv de a negocia cu  Guvernul propriile pensii de serviciu.

Întelegem ca declararea ca neconstitutionala a OUG 59/2017 are consecințe considerabile pentru bugetele institutiilor militare, mai ales ca aceeasi soarta va avea si Art. 84 din OUG nr. 114/2018, articol prin care niste pseudo-juristi au sperat sa acopere viciile de procedura în adoptarea OUG 59/2017, dar nu pensionarii militari s-au jucat de-a pensiile in România ultimilor ani.

Din lista dosarelor in care CCR tot amană pronuntarea, vedem ca au fost pensionari care înca din anul 2019 au reclamat viciul de procedura in adoptarea OUG 59/2017, dar CCR si-a permis sa nu introduca acele dosare pe ordinea de zi timp de 3 ani. De parca nu ar fi fost suficienta tergiversarea, acum amană pronuntarea. Ne putem astepta la si mai rau: redeschiderea dezbaterilor potrivit art. 58 alin (4) din L47/1992.

Citeste pe larg

Par inflorit toamna.

1. Militarii platesc contributie pentru pensie de 25% din soldele lor brute, contributii care  merg la bugetul de stat, din care  sunt si platite pensiile militare. Militarii platesc o contributie egala procetual cu CAS-ul platit de beneficiarii de pensii din sistemul public si de ceilalti pensionari de pensii de serviciu. 

2. Beneficiarii pensiilor de serviciu, altele decat pensiile militare, primesc pensii calculate procentual dintr-o baza de calcul sau plafonate la ultimul salariu net din activitate, dar au posibilitatea ca la implinirea varstei standard din sistemul public sa-si calculeze pensiile si in sistemul public contributiv, caz in care cuantumul contributiv ramane in plata daca este mai mare decat cuantumul stabilit de legile speciale. Numai militarii nu au prevazuta in lege o asemenea posibilitate, desi sunt si ei platitori de contributii pentru pensie, egale cu contributiile celorlalti beneficiari de pensii de serviciu. Pentru militarii care au stagii de peste 30 de ani,  acesta lipsa de reglementare devine o adevarata discriminare in contextul in care pensiile lor nici nu mai sunt actualizate. 

Unii mai scrupulosi vor pune intrebarea: cine plateste componenta contributiva a pensiilor militare? Raspunsul vine de la sine, respectiv componentele contributive sunt platite din aceeasi sursa financiara in care au mers contribuțiile individuale pentru pensii  platite de militari – bugetul de stat. Nu este cazul sa amestecam aici Fondul pentru pensii administrat de CNPP.

3. Supraimpozitarea componentei necontributive a pensiilor de serviciu, introdusa prin noua lege, Plx 244/2023,  creeaza o noua miza pentru stabilirea componentei contributive a pensiilor de serviciu, cata vreme componenta contributiva este  un plafon sub care supraimpozitarea cu 15% si 20% nu se aplica.

Militarii devin astfel discriminati fata de toti ceilalti beneficiari de pensii de serviciu in stabilirea bazei de calcul a supraimpozitarii. Militarii ajunși la vârsta standard plătesc supraimpozitare pentru întreaga pensie mai mare decat câștigul salarial net pe economie, chiar daca acel câștig salarial net este mai mic decat  componenta contributiva a pensiei. Or, Decizia CCR nr. 467/2023 a stabilit in capitolul 2, 8 ca supraimpozitarea pensiilor de serviciu este constitutionala numai daca  se aplica fara deosebire tuturor pensiilor de serviciu si militare.

Dupa intrarea in vigoare a legii, pensionarii militari ajunsi la varsta standard de pensionare au  posibilitatea de a formula actiuni in pretentii in instante, in care sa ceara sesizarea CCR cu exceptia nerespectarii capitolului 2,8 din Decizia nr. 467/2023 privind constitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor de serviciu. 

Citeste pe larg

 …prin care Guvernul Tudose a fost îndemnat de MApN, SRI si MAI sa elimine, neconstitutional, dreptul pensionarilor militari de a le fi actualizate pensiile de fiecare data cand se majorează soldele de grad și functie ale personalului militar în activitate. 

Boșii din sistemul de aparare au motivat ca actualizarea pensiilor batranilor pensionari militari secatuieste bugetul institutiilor militare.

De atunci  au trecut 6 ani si s-au perindat la putere guverne de orientari diferite, dar niciunul nu are curajul sa inlature o discriminare majora a vechilor pensionari militari.

Nici CCR nu are dispozitia de inlatura neconstitutionalitatea comisa in anii 2017 si 2018. amanand neconvingator pronuntarea intr-o speta in care de cateva ori a dat decizii de neconstituționalitate, în ansamblu, a unei ordonanțe, pentru ca Guvernul a omis sa solicite avizul Consiliului Legislativ inainte de adoptarea ei.

Tergiversarea pronuntarii,  este a 6-7 amanare, a creat impresia in randul pensionarilor militari ca judecatorii  CCR au găsit un motiv de a negocia cu  Guvernul propriile pensii de serviciu.

Întelegem ca declararea ca neconstitutionala a OUG 59/2017 are consecințe considerabile pentru bugetele institutiilor militare, mai ales ca aceeasi soarta va avea si Art. 84 din OUG nr. 114/2018, articol prin care niste pseudo-juristi au sperat sa acopere viciile de procedura în adoptarea OUG 59/2017, dar nu pensionarii militari s-au jucat de-a pensiile in România ultimilor ani.

Din lista dosarelor in care CCR tot amană pronuntarea, vedem ca au fost pensionari care înca din anul 2019 au reclamat viciul de procedura in adoptarea OUG 59/2017, dar CCR si-a permis sa nu introduca acele dosare pe ordinea de zi timp de 3 ani. De parca nu ar fi fost suficienta tergiversarea, acum amană pronuntarea. Ne putem astepta la si mai rau: redeschiderea dezbaterilor potrivit art. 58 alin (4) din L47/1992.

Citeste pe larg

 …prin care Guvernul Tudose a fost îndemnat de MApN, SRI si MAI sa elimine, neconstitutional, dreptul pensionarilor militari de a le fi actualizate pensiile de fiecare data cand se majorează soldele de grad și functie ale personalului militar în activitate. 

Boșii din sistemul de aparare au motivat ca actualizarea pensiilor batranilor pensionari militari secatuieste bugetul institutiilor militare.

De atunci  au trecut 6 ani si s-au perindat la putere guverne de orientari diferite, dar niciunul nu are curajul sa inlature o discriminare majora a vechilor pensionari militari.

Nici CCR nu are dispozitia de inlatura neconstitutionalitatea comisa in anii 2017 si 2018. amanand neconvingator pronuntarea intr-o speta in care de cateva ori a dat decizii de neconstituționalitate, în ansamblu, a unei ordonanțe, pentru ca Guvernul a omis sa solicite avizul Consiliului Legislativ inainte de adoptarea ei.

Tergiversarea pronuntarii,  este a 6-7 amanare, a creat impresia in randul pensionarilor militari ca judecatorii  CCR au găsit un motiv de a negocia cu  Guvernul propriile pensii de serviciu.

Întelegem ca declararea ca neconstitutionala a OUG 59/2017 are consecințe considerabile pentru bugetele institutiilor militare, mai ales ca aceeasi soarta va avea si Art. 84 din OUG nr. 114/2018, articol prin care niste pseudo-juristi au sperat sa acopere viciile de procedura în adoptarea OUG 59/2017, dar nu pensionarii militari s-au jucat de-a pensiile in România ultimilor ani.

Din lista dosarelor in care CCR tot amană pronuntarea, vedem ca au fost pensionari care înca din anul 2019 au reclamat viciul de procedura in adoptarea OUG 59/2017, dar CCR si-a permis sa nu introduca acele dosare pe ordinea de zi timp de 3 ani. De parca nu ar fi fost suficienta tergiversarea, acum amană pronuntarea. Ne putem astepta la si mai rau: redeschiderea dezbaterilor potrivit art. 58 alin (4) din L47/1992.

Citeste pe larg

Moscova a amânat sesiunea comisiei consultative bilaterale cu Statele Unite privind Tratatul de reducere a armelor ofensive (START), planificată să se desfășoare la Cairo, în perioada 29 noiembrie – 6 decembrie, ținând cont de situația negativă din relațiile dintre Rusia și SUA, a anunțat reprezentanta oficială a Ministerului de ExterneCiteste pe larg

Amenințările autorităților de la Kiev de reluare a programului nuclear au constituit, într-o măsură semnificativă, un motiv pentru desfășurarea operațiunii militare speciale, a declarat vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, pe rețeaua de socializare VKontakte, scrie Lenta.ru. Potrivit politicianului, actuala conducere a Ucrainei ”plânge amarnic” din cauza decizieiCiteste pe larg

Rusia se va retrage din proiectul Stației Spațiale Internaționale (ISS) din mai multe motive, ce pot fi împărțite în două grupe, a declarat directorul general al corporației ”Roskosmos”, Iuri Borisov, vorbind la maratonul educațional federal ”Znanie”, informează agenția Rambler, citând un comunicat postat pe site-ul corporației. Potrivit precizărilor sale, aspectulCiteste pe larg

Acestea, pe scurt, ar fi motivele obiective pentru care presa ne bombardează zilnic cu știri apocaliptice. Scopurile pentru care o fac sunt de o cu totul altă natură, și sunt absolut pragmatice.În fața acestei realități, acceptate sau nu, conștientizate sau nu de către promotorii terorii, media are datoria să ținăCiteste pe larg

Deci, trebuie să ne folosim dreptul nostru democratic de a le spune „NU” politicienilor care ne-au adus în această situație. Ei sînt de vină. Nu starea vremii, nu virușii, nu nu știu ce forțe supranaturale. Ei personal, prin felul cum au Read More Sursa: ActiveNewsCiteste pe larg