serviciu (Page 2)

#######
TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Pe rol soluţionarea cauzei civile privind pe reclamantele #### ##### #####, ######### ######## şi ########## #####, în contradictoriu cu pârâtele #### LOCALA DE PENSII SECTOR 3 şi #### LOCALA DE PENSII SECTOR 2, având ca obiect „pretenţii – impozit”.
În cauză a fost citat pentru opozabilitate Consiliul National pentru Combaterea Discriminării.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la ordine şi la a doua strigare, niciuna dintre părţi nu se prezintă.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă prin care învederează instanţei obiectul cauzei, părţile și legalitatea îndeplinirii procedurii de citare, că ulterior fixării termenului de judecată, prin Serviciul Registratură al instanţei, #### de Pensii a Municipiului Bucureşti a depus un set de înscrisuri, precum şi faptul că prezenta cauză se află la primul termen de judecată, după care,
Instanţa, verificându-şi competenţa în baza art. 131 Noul cod de procedură civilă, constată că este competentă din punct de vedere general, material şi teritorial să judece prezenta cauză, având în vedere obiectul cauzei şi domiciliile reclamantelor.
Tribunalul constată că nu a fost depus dosarul de pensie privind pe reclamanta ######### ########.
Tribunalul invocă din oficiu excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtelor #### Locală de Pensii Sector 3 şi #### Locală de Pensii Sector 2, reţinând cauza în pronunţare asupra excepţiei invocate.
TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de faţă :
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. ####/3/2024 la 7.02.2024 reclamantele #### ##### #####, ######### ######## şi ########## ##### au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele #### Locală de Pensii Sector 3 şi #### Locală de Pensii Sector 2 Bucureşti şi cu citarea obligatorie a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâtelor la plata unei despăgubiri egale cu diferenţa între sumele reţinute din pensia reclamantelor începând cu 1 luna ianuarie 2024, cu titlu de impozit progresiv în baza art.101 alin. 2 Cod fiscal aşa cum a fost modificat prin legea ######## şi cele care ar fi trebuit reţinute în baza art. 101 Cod fiscal în forma anterioară modificării, cu aplicarea actualizării în funcţie de indicele de inflaţie şi a dobânzii legale penalizatoare, începând cu prima reţinere din pensia fiecărui reclamant până la executarea integrală a obligaţiei principale.
Invocă totodată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal astfel cum a fost modificat prin legea ######## şi solicită sesizarea Curţii Constituţionale şi suspendarea cauzei în temeiul art. 413 până la soluţionarea excepţiei.
În ipoteza în care se va respinge excepţia de neconstituţionalitate solicită a se constata că prin aplicarea în mod concret a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal, astfel cum a fost modificat prin legea ######## sunt discriminaţi faţă de alţi pensionari, atât din sistemul public cât şi din sistemul pensiilor de serviciu, sumele solicitate constituind repararea prejudiciului cauzat prin faptele de discriminare la care au fost supuşi.
##### că au calitatea de procurori pensionari şi beneficiază de pensie de serviciu în baza legii 304/2004.
Că se consideră vătămate în drepturile de pensie de modificările legislative aduse art. 101 C.fiscal astfel cum a fost modificat prin legea 282/2023.
Că în baza art. 101 alin. 2 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat, impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel: a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivității, indiferent de nivelul acestuia, din cate se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%; b) pentru venitul lunar din pensii care are aut componentă contributivă, cât și componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispozitiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentm partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat; c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentm partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salanal mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentm partea ce depășește nivelul câștigului safanal mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
##### că acest algoritm de calcul al impozitului conduce la diminuarea discriminatorie a veniturilor provenite din pensiile magistraților.
Solicită a se constata că solicitarea de sesizare a Curții Constituționale este admisibilă, dispozițiile criticate sunt cele care sunt de interes și au legătură cu prezenta cerere de chemare în judecată.
Astfel, în baza dispozițiilor asupra cărora se solicită controlul de constituționalitate, respectiv art. 101 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, s-a dispus o nouă modalitate de impozitare a pensiilor noastre ce a avut ca efect scaderea substanțială a acestora, excepția vizând o lege în vigoare, (Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal) asupra căreia Curtea constituțională nu a mai pronunțat o decizie de admitere, în forma modificată prin Legea nr. 282/2023, publicată în M. OF. nr. 950 din 20 octombrie 2023.
Ca atare, sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 pentru sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal în forma în vigoare începând cu data de 1.01.2024 .
##### că obiecțiile de neconstituționalitate privind art. 101 din Legea nr. 22712015 privind Codul fiscal astfel cum a fost modificat prin Legea ######## pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt redate în mod detaliat în ARGUMENTELE anexate acţiunii şi solicită consemnarea acestora în cadrul încheierii de sesizare ce urmează să fie înaintată. potrivit art. 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992. Curții Constituționale.
În ce priveşte capătul subsidiar de cerere arată că în conformitate cu prevederile legale în vigoare, notabil articolul 101 din Codul Fiscal, cu amendamentele aduse prin Legea 282/2023, se bucură de dreptul la o aplicare corespunzătoare a normelor fiscale referitoare la impozitarea pensiilor. Contrar acestor reglementări, pârâta a efectuat reţineri fiscale ilicite începând cu luna ianuarie 2024, adoptând un regim de impozitare incompatibil cu legislația curentă.
În principal, arată că interesul său în soluționare acestui capăt de cerere rezidă din faptul că, deși potrivit dispozițiilor legale a contribuit în perioada activității la bugetul asigurărilor sociale iar casa de pensii ar fi trebuit să calculeze tuturor magistraților pensionari calculează cota de impozitare în baza art.101 lit.b., aceasta a calculat și reținut un impozit eronat, făcând abstracţie de cota contributivă.
Astfel, casa de pensii a calculat greșit impozitul magistraților, făcând diferențiere nejustificată între magistrații care au împlinit vârsta de acordare a pensie publice și cărora le-a fost calculată partea de contributivitate și magistrații care nu au împlinit această vârstă și cărora nu le-a fost calculată partea de contributivitate. Astfel, magistraților din prima categorie li s-a calculat cota de impozitare în baza art.101 lit.b iar magistraților din cea de a doua categorie li s-a calculat cota de impozitare în baza art.101 lit.c.
În al doilea rând, susține că stagiul complet de cotizare utilizat de casa de pensii pentru determinarea pensiei contributive a fost cel general de 35 de ani, specific sistemului public, în locul stagiului complet de cotizare de 25 de ani specific statutului magistraților. Această practică incorectă a generat un tratament inechitabil față de categoria profesională a magistraților, contrar dispozițiilor legale în vigoare, adăugând un element de discreționaritate în evaluarea pensiilor.
Conform art. 213 (4) din legea nr. 303/2022, la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, casa de pensii competentă stabilește, din oficiu, pensia pentru limită de vârstă care face parte din pensia de serviciu.
Cu toate acestea, în documentele de pensionare deţinute, emise până în prezent, este indicat exclusiv cuantumul pensiei de serviciu calculat în conformitate cu art. 82 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 și, respectiv, art. 211 alin. 1 din Legea nr. 303/2022. Cuantumul pensiei pentru limită de vârstă nu este menționat în aceste decizii, fapt necesar pentru corecta calculare a impozitului conform alt. 101 alin. 2 lit. b din Codul Fiscal, în concordantă cu noile reglementări legale.
În conformitate cu art. 82 alin. (8) din Legea nr. 303/2004 și art. 211 alin. 7 din Legea nr. 303/2022, pensia reglementată de prevederile acestui articol este asimilată unei pensii pentru limită de vârstă. Prin urmare, pensia sa reprezintă o pensie pentru limită de vârstă iar calculul acesteia trebuie realizat în conformitate cu stagiul complet de cotizare de 25 de ani, prevăzut de legislația specială, care se abate de la normele generale.
Astfel, potrivit dispozițiilor speciale de la art. 82 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, respectiv 211 alin. 1 din Legea nr. 303/2022 (acesta din urmă în forma anterioară datei de 1 ianuarie 2024) judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi de la Înalta ##### de Casate și Justiţie și de la Curtea Constituţională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat asistent la înalta ##### de Casaţie și Justiţie și de la Curtea Constituţională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi.
Ca atare, în ceea ce privește judecătorii și procurorii, legea specială prevede că aceștia beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, chiar și înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat- asistent la înalta ##### de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător la Curtea Constituțională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi.
Aceste condiții fiind îndeplinite conform legii, încă de la data pensionării, conform art. 213 (4) din legea nr. 303/2022, casa de pensii are obligaţia de a stabili, din oficiu, pensia pentru limită de vârstă care face parte din pensia de serviciu.
Acest aspect este deosebit de important pentru calcularea impozitului în varianta nou introdusă de legiuitor, fiind discrepanțe de calcul între impozitul calculat potrivit art. 101 alin. 2 lit. b Cod fiscal.
În ce priveşte dobânzile legale, accesorii ale creanței, arată că acestea se cuvin ca daună moratorie, ele având un alt temei decât cel al daunelor cu caracter compensatoriu pe care creditorul le poate, în principiu, pretinde, cerând actualizarea creanței la inflație, iar nivelul dobânzii legale trebuie stabilit prin raportare la art. 1 alin. 3 din OG nr. 13/2011 privind dobânda legală penalizatoare.
##### de asemenea că prin decizia civilă nr. #/17 februarie 2014, pronunțată cu ocazia soluționării recursului în interesului legii în ceea ce privește acordarea de dobânzi, s-a stabilit de Înalta ##### de Casație și Justiție că în cazul executării cu Întârziere a obligației de plată a unei sume de bani, indiferent de izvorul contractual sau delictual al obligației, daunele interese sub forma dobânzii legale se datorează, fără a se face dovada unui prejudiciu și fără ca principiul reparării integrale a prejudiciului să poată fi nesocotit.
În drept invocă dispoziţiile art. 108 și 153 lit. I din Legea nr. 263/2010, art. 213 alin. 4 din Legea nr. 303/2022 precum și textele indicate în cuprinsul cererii, inclusiv art. 82 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, respectiv 211 alin. 1 din Legea nr. 303/2022 prin raportare la art. 82 alin.(8) din Legea nr. 303/2004, respectiv art. 211 alin. 7 din Legea nr. 303/2022.
În probatoriu, reclamantele au înţeles să se folosească de proba cu înscrisurile depuse la dosar(filele 9-14 din dosar). Au anexat memoriu privind excepţia de neconstituţionalitate invocată(filele 15-23).
La data de 05.03.2024 , reclamantele au formulat cerere precizatoare prin care solicită obligarea pârâtelor la plata unei despăgubiri începând cu 1.01.2024 şi în continuare , până la soluţionarea cauzei, despăgubiri ce reprezintă diferenţa dintre pensiile primite în luna decembrie 2023 şi cele primite în luna ianuarie , respectiv februarie 2024, până la soluţionarea cauzei.
Legal citate, pârâtele nu au formulat întâmpinare .
La data de 16.05.2024 şi 17.05.2024 , #### de Pensii a Municipiului Bucureşti a depus la dosarul cauzei dosarul de pensie pentru reclamantele ########## #####(filele 86-131), respectiv #### ##### #####(filele 132-169).
La data de 19.06.2024, după şedinţă, #### de Pensii a Municipiului Bucureşti a depus dosarul de pensie al reclamantei ######### ########.
Analizând cu prioritate excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtelor #### Locală de Pensii Sector 3 şi #### Locală de Pensii Sector 2, invocată de instanţă din oficiu, apreciază că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 56 Cod pr.civ., orice persoana care are folosinţa drepturilor civile poate sa fie parte în judecata.
(2) Cu toate acestea, pot sta în judecată asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.
(3) ##### capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului. Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosinţă sunt lovite de nulitate absolută.
Din aceasta dispoziţie legală rezultă că o persoana fizică sau juridică poate deveni parte în judecată în calitate de reclamant, intimat, intervenient. Pentru a fi parte în proces legea nu pretinde condiţia capacităţii procesuale de exerciţiu.
Capacitatea procesuală de folosinţă nu este altceva decât un aspect al capacităţii civile, un reflex pe plan procesual al capacităţii de folosinţă.
În Decretul 31/1954 art.5 alin.2/art. 206 din Noul Cod Civil defineşte capacitatea de folosinţă ca fiind aptitudinea unei persoane „de a avea drepturi şi obligaţii”.
Noul Cod de Procedură Civilă prevede în mod expres sancţiunea lipsei capacităţii procesuale de folosinţă pentru partea reclamantă, aceasta fiind nulitatea absolută a actului de procedură îndeplinit de o astfel de parte.
Analizând sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi poziţia în ierarhia instituţională a intimatei în cauză, tribunalul constată:
CNPAS administrează şi gestionează sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi a fost creată prin Legea nr. 19/2000.
Sistemul include şi o reţea teritorială, respectiv #### de Pensii a Mun. Bucureşti şi casele judeţene şi locale de pensii, care constituie servicii publice investite cu personalitate juridică.
Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale (denumire actuală) are rolul principal în procesul decizional referitor la administrarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Ministrul este îndrituit să transfere anumite atribuţii bugetare conducătorului executiv al CNPAS. De asemenea, îndeplinirea responsabilităţilor CNPAS face obiectul controlului ministerului.
Din întreg sistemul administrativ astfel creat pentru stabilirea drepturilor de pensie de asigurări sociale, numai CNPAS, #### de pensii a municipiului Bucureşti şi casele judeţene de pensii sunt servicii publice, învestite cu personalitate juridică.
Conform art. 3 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, CNPAS poate înfiinţa case locale de pensii, în funcţie de numărul, complexitatea şi structura asiguraţilor, care funcţionează sub conducerea şi controlul casei judeţene de pensii şi, respectiv, Casei de pensii a municipiului Bucureşti.
Din această reglementare rezultă că, casele locale de pensii nu au conducere proprie şi nici personalitate juridică.
Conform art. 4 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, de la data intrării în vigoare a acestei legi, #### Naţională de Pensii şi #### Drepturi de Asigurări Sociale devine #### Naţională de Pensii Publice, denumită în continuare CNPP, instituţie care păstrează modul de organizare şi funcţionare, preia personalul, cât şi drepturile şi obligaţiile acesteia.
În noua reglementare, administrarea sistemului public de pensii se realizează prin CNPP şi prin casele de pensii sectoriale, care se înfiinţează, funcţionează şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege.
Astfel, potrivit art. 131 din legea nr. 263/2010 „(1) CNPP este instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, organ de specialitate al administraţiei publice centrale care administrează sistemul public de pensii.
(2) CNPP se află sub autoritatea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
(3) Sediul CNPP este în ########## #########.
(4) #### de pensii a municipiului Bucureşti şi casele judeţene de pensii sunt servicii publice, învestite cu personalitate juridică.
(5) CNPP are în subordine Institutul Naţional de ######### Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, denumit în continuare I.N.E.M.R.C.M., care este instituţie publică cu personalitate juridică şi autonomie ştiinţifică. În subordinea I.N.E.M.R.C.M. se înfiinţează centre regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă.
(6) Statutul şi structura organizatorică ale I.N.E.M.R.C.M. se stabilesc prin hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al I.N.E.M.R.C.M. şi al serviciilor teritoriale de expertiză medicală a capacităţii de muncă.
(7) CNPP este acţionar unic la Societatea Comercială de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă „T.B.R.C.M.” – S.A.
(8) CNPP are în subordine Centrul Naţional de Formare Profesională a Personalului din Domeniul Pensiilor Publice, ca instituţie cu personalitate juridică şi autonomie ştiinţifică, iar cheltuielile curente şi de capital se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat”.
Urmare celor de mai sus se constată că în subordinea CNPP funcţionează case judeţene de pensii, în fiecare municipiu-reşedinţă de judeţ, precum şi #### de Pensii a Municipiului Bucureşti, denumite în continuare case teritoriale de pensii.
CNPP poate înfiinţa case locale de pensii, în funcţie de numărul şi structura asiguraţilor, care funcţionează sub conducerea şi controlul casei judeţene de pensii, respectiv ale Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti.
Din ierarhia instituţională de mai sus, tribunalul constată astfel că aceste case locale de pensii nu au personalitate juridică şi nu sunt înfiinţate nici ca asociaţii, societăţi sau alte entităţi fără personalitate juridică de natura celor prev. la art. 56 alin. 2 NCPC, astfel încât nu pot să stea în judecată ca intimate, în nume propriu.
Din interpretarea prevederilor ulterioare din Noul Cod de Procedură Civilă care fac trimitere la asociaţiile, societăţile sau celelalte entităţi fără personalitate juridică prevăzute la art. 56 alin. 2 din Noul Cod de Procedură Civilă, în special din prevederile art. 110, se deduce că aceste entităţi rezultă din asocieri de persoane, ceea ce nu este cazul pârâtelor în cauză.
Urmare celor de mai sus, tribunalul va admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtelor #### Locală de Pensii Sector 3 şi #### Locală de Pensii Sector 2 Bucureşti, cu consecinţa respingerii cererii formulate în contradictoriu cu acestea ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără capacitate procesuală de folosinţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtelor, ridicată din oficiu şi respinge acţiunea formulată de reclamantele #### ##### ##### – CNP #############, ######### ######## – CNP ############# şi ########## ##### – CNP #############, toate cu domiciliile procesual alese în Bucureşti, Sector 4, #### ######## ##### B, în contradictoriu cu pârâtele #### LOCALĂ DE PENSII SECTOR 3, cu sediul în Bucureşti, Sector 3, ##### ##### , nr.3 şi #### LOCALĂ DE PENSII SECTOR 2, cu sediul în Bucureşti, Sector 2, Bd. Lacul ###, nr. 17, cu citarea CONSILIULUI NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII, cu sediul în Bucureşti, Sector 1, Piaţa ###### ###########, nr. 1-3, ca fiind formulata împotriva unor persoane fără capacitate procesuală de folosință.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea depunându-se la Tribunalul Bucureşti- Secţia a VIII-a.
Pronunţată astăzi 19.06.2024 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.

Preşedinte,