NOTA

-Proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr. 130/2021, Pl x nr.52/2002 este încă în dezbatere la Camera Deputaților, camera decizională,

-Pentru cei care se entuziasmează, decizia CCR este valabilă numai în viitor. 

-Fiind contestat in contencios administrativ art. XXIV din OUG,  Curtea de Apel București urmează să decidă acordarea petentului drepturile afectate încă de la intrarea în vigoare a ordonanței.

-De la data publicării Deciziei CCR în Monitorul Oficial, aplicarea textelor de lege declarate neconstituționale se suspendă.

-Parlamentul poate să decidă prin lege aceleași măsuri fiscale, dar ele vor fi aplicate numai  după intrarea în vigoare a legii.

-Cei care doresc să invoce această decizie într-o actiune de contencios administrativ o pot face în termen de un an de la publicarea deciziei în MO, potrivit art. 9 alin.(4).

-potrivit paginii CCR cu Sedinta din 15 12 2022, excepțiile sunt ridicate de câteva zeci de doamne din Alba Iulia, Timișoara, Tg. Mureș și București, rar apar și niște domni. Par a fi judecători, procurori și avocați. 

Să le felicităm pe doamnele care au contestat OUG 130/2021 în contenncios administrativ și au reușit să convingă CCR că stabilirea CASS pe pensii prin ordonanță de urgență este neconstituțională.

CCR

Comunicat de presă,15 decembrie 2022


2. Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.XXIV 

-pct.11 [cu referire la art.153 alin.(1) lit.f ind.2)], 

-pct.12 [cu referire la art.154 alin.(1) lit.h) sintagma „de până la suma de 4.000 lei lunar inclusiv”], 

-pct.13 [cu referire la art.155 alin.(1) pct.a ind.1)], 

-pct.14 [cu referire la sintagma „venituri din pensii” din cuprinsul titlului secţiunii a 3-a capitolul III al titlului V „Contribuții sociale obligatorii”], 

-pct.16 [cu referire la art.157 ind.3], 

-pct.17 [cu referire la sintagma „precum și al veniturilor din pensii” din cuprinsul titlului secțiunii a 4-a capitolul III al titlului V „Contribuții sociale obligatorii”], 

-pct.18 [cu referire la art.168 alin.(1) în privința trimiterii la art.153 alin.(1) lit.f ind.2), alin.(5) în privința trimiterii la art.157 ind.3 și alin.(7) ind.1] și

 -pct.19 [cu referire la alin.(1) lit.a) în privința trimiterii la art.153 alin.(1) lit.f ind.2)] și art.XXV alin.(1) lit.c) [cu referire la pct.12, 13, 16, 18 în privința alineatelor (1) și (5) ale art.168 și pct.19] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

În esență, Curtea a reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.130/2021  a diminuat cuantumul pensiei prin instituirea unei contribuții la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Or, prin  ordonanță de urgență nu se poate diminua cuantumul pensiei, nici prin instituirea de impozite, nici prin instituirea de alte contribuții, pentru că o asemenea măsură conduce la o afectare a dreptului la pensie prevăzut de art.47 alin.(2) din Constituție, fiind, astfel, contrară art.115 alin.(6) din Constituție, care interzice afectarea drepturilor și libertăților fundamentale prin ordonanțe de urgență.

De reținut preambulul încheierii prin care Curtea de Apel București a sesizat CCR cu excepția de neconstituționalitate, la cererea unui contestator al dispozițiilor din OUG nr. 130/2021 care a chemat Guvernul în contencios administrativ.

Curtea de apel Bucuresti

Incheiere….

Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București sub numărul …/2/2022, reclamantul …, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI anularea art. XXIV pct. 13 din OUG 130/2021 cu privire la introducerea literei al) in cuprinsul art. 155 alin. (l) din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal cu privire plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru contribuabilii ce obțin venituri din pensii ”pentru partea care depășește suma lunara de 4.000 lei”.

Zilele trecute am prezentat excepții similare ridicate de  @userul Mircea cu privire la anularea actualizării pensiilor militare prin OUG nr. 59/2017. Vezi https://www.huhurez.com/2022/12/material-care-poate-fi-folosit-de.html

Citeste pe larg

Potrivit dispozițiilor finale ale L 127/2019, așa cum au fost modificate de Guvernul Cîțu, noua lege privind pensiile din sistemul public ar fi trebuit să intre în vigoare în luna septembrie, anul viitor.

Legea 127/2019, Articolul 182

„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 septembrie 2023, cu excepția:

(la 01-09-2023, Partea introductivă a alineatului (1) din Articolul 182 , Capitolul II , Titlul VII a fost modificată de Punctul 3, Articolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 8 din 18 februarie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 168 din 18 februarie 2021 )

a) art. 86 alin. (2) lit. a), care intră în vigoare la data de 1 septembrie 2019;

b) art. 86 alin. (2) lit. b), care intră în vigoare la data de 1 septembrie 2020;

b^1) art. 86 alin. (2) lit. c), care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023;

(la 15-12-2021, Litera b^1) din Alineatul (1) , Articolul 182 ,Capitolul II , Titlul VII a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 125 din 15 decembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1189 din 15 decembrie 2021 )

b^2) art. 86 alin. (2) lit. b^1), care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2022;”

Noua ordonanță de urgență dată de Guvernul Ciucă, OUG nr. 168/2022, cea care a indexat suplimentar pensiile militare,  a amânat aplicarea legii cât și indexarea valorii punctului de pensie cu 50% din creșterea salariului mediu brut până la 01 01 2024. Intre timp va fi coafată potrivit Jalonului   214 al PNRR.

OUG nr. 168/2022, Articolul XLVI

„Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 86 alineatul (2), după litera b^1) se introduce o nouă literă, lit. b^2), cu următorul cuprins:

b^2) la data de 1 ianuarie 2023 – 1.785 lei;

2. La articolul 86 alineatul (2), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:

c) începând cu anul 2024, valoarea prevăzută la lit. b^2) se majorează cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuți în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicați de Institutul Național de Statistică. Majorarea și data de acordare se stabilesc anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

3. La articolul 182 alineatul (1), partea introductivă și litera b^1) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024, cu excepția:

…………………………………………….

b^1) art. 86 alin. (2) lit. c), care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024;

4. La articolul 182 alineatul (1), după litera b^2) se introduce o nouă literă, lit. b^3), cu următorul cuprins:

b^3) art. 86 alin. (2) lit. b^2), care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023;”

Citeste pe larg

Marcel Boloș a spus la sfârșitul ședinței de guvern din 14 dec. 2022 că nu mai este o prioritate emiterea unei reglementări privind pensiile speciale până la sfârșitul anului. 
Rezolvarea problemei se amână până în lunile martie-aprilie 2023, când România transmite cererea nr. 3 de finanțare la CE. De ce nu… până la rocada guvernamentală din mai? Abia atunci Ciucă nu va mai reprezenta o piedică pentru reforma pensiilor militare.
Vezi de la minutul 12 în înregistrare.



 Reporter: Vă rog să ne spuneți ce se întâmplă cu reforma pensiilor speciale. Ar fi trebuit să fie adoptată până la finalul acestui an, însă legea nu a ajuns încă în guvern.

Marcel Boloş: Acum, termenul pe care îl avem în Planul Național de Redresare și Reziliență, într-adevăr, este 31 decembrie 2022, dar nu este un termen care, în cazul în care nu se respectă, are un impact financiar asupra intereselor României. Condiția, de fiecare dată, este ca până la depunerea cererii de plată numărul 3, în cazul nostru ar fi martie sau aprilie, când va dispune Guvernul României, să fie cerința îndeplinită. Așadar, până la transmiterea oficială a cererii de plată numărul 3 avem această obligație, ca să închidem jalonul 215 și, după cum se știe, cerințele pe care le urmărește Comisia Europeană, în ceea ce privește sustenabilitatea cheltuielilor cu pensiile speciale, au rămas aceleași, și anume: 
1 – ar fi să revenim în acea stare de normalitate privind reglementările pentru pensiile speciale; apoi 
2 – să avem o soluție pentru pensiile care depășesc un anumit nivel, un anumit plafon și sunt convins că acest lucru va fi propus de către Ministerul Muncii și împreună cu Ministerul Finanțelor, pentru a avea jalonul îndeplinit; şi, desigur, 
3 – ar fi problema de sustenabilitate, pe această condiție trebuie făcute simulări și văzut în timp ce se întâmplă cu evoluția acestei categorii de cheltuieli, pentru a putea fi suportabil din bugetul de pensii sau din bugetul de stat, după caz, pe termen lung.

Reporter: Domnule ministru, asta înseamnă că reforma pensiilor am putea s-o avem abia în martie sau aprilie?

Marcel Boloş: Dacă privim din perspectiva Planului Național de Redresare și Reziliență, termenul acesta este, acum să vedem varianta care va ajunge în mod oficial să fie discutată și dezbătută la nivelul Parlamentului. Eu nu sunt de principiu ca să ne grăbim pentru a ajunge să respectăm termenul, dar jalonul în continuare să fie o problemă pentru România. Eu cred că aici trebuie avută puţină răbdare pentru că mai bine să avem temele făcute. Ați văzut că din această perspectivă, Ministerul Muncii a derulat discuții cu Comisia Europeană dar în continuare pledez pentru a avea jalonul maturizat decât rezolvat în pripă, şi apoi punând interesele României, mă rog, din punct de vedere al impactului financiar și dificultăților de negociere pe care ulterior, le-am avea cu Comisia Europeană. 

Reporter: Domnule ministru, se discută în spațiul public, de ani de zile, despre aceste pensii speciale. De ce există această ezitare a guvernului în a aplica reforma?

Marcel Boloş: Nu cred că este o ezitare, eu cred că este vorba de a avea un proiect de ordonanță care să răspundă la condițiile pe care le-am menționat pentru că va fi foarte dificil de convins Comisia, indiferent ce tipuri de reglementări am avea sau cum am gândi reforma pensiilor speciale, dacă în spate nu vor fi simulările care privesc evoluția acestei categorii de cheltuieli pe termen mai lung – va fi foarte greu de convins că proiectul nostru de reformă este unul sustenabil și unul care să ne permită plata acestor cheltuieli pe termen lung. Deci, cred eu că aici va trebui să avem un pic de răbdare, pentru că termenul v-am precizat care este, nu putem trimite cererea de plată numărul 3 la Comisia Europeană, fără ca să nu avem acest jalon, să zicem, limpezit din perspectiva Comisiei și mai bine să avem un agrement, cum a fost şi cu decarbonizarea. Mai bine am așteptat să avem un agrement cu Comisia Europeană, decât să-l trimitem și să ne respingă cererea de plată. O respingere a cererii de plată nu are consecințe, cum să vă spun, pozitive asupra stabilității financiare a României. Trebuie să ne gândim și la acest lucru, de impactul pe care l-am avea în piețele financiare, sau cursul de schimb valutar, sau tot ce înseamnă o astfel de decizie la nivelul Comisiei Europene.

Reporter: Ca să fie clar: cursul leu- euro ar putea să fie influențat dacă această cerere ar fi respinsă, există acest risc?

Marcel Boloş: Există acest risc de instabilitate financiară, cred că toată lumea este conștientă că atunci când organismele financiare internaționale ar avea o astfel de decizie din partea Comisiei de respingere a cererii de plată, nu cred că ar fi de bun augur pentru ceea ce înseamnă, repet, stabilitatea financiară a României. Eu cred de fiecare dată că e bine, atunci când transmitem cererea de plată, mai ales când discutăm de jaloane și ținte sensibile, să avem maturizate jaloanele și temele de casă făcute în agrement cu Comisia Europeană. În caz contrar, sunt implicații pe care ni le asumăm.

Citeste pe larg

Știm cu toții că libertățile noastre depind, într-un fel sau altul, și de cei pe care, în fiecare an, îi vedem defilând în fața noastră cu demnitatea și cu tăria pe care sunt convins că le-ar arăta la nevoie în fața oricărei amenințări la adresa țării. Uneori, într-un anumit fel,Citeste pe larg

DEPUTAT PSD DE GIURGIU – CRISTINA ELENA DINU Ca de fiecare dată, şi anul acesta am fost #acasă, alături de #giurgiuveni, pentru a petrece împreună Ziua #României, şi am participat, astfel, alături de colegii mei din #PSD_Giurgiu la manifestările desfăşurate în municipiu. Nu doar astăzi, ci în fiecare zi, trebuieCiteste pe larg

Consiliul Judeţean Giurgiu, cu sediul în Bulevardul Bucureşti, nr. 10, cod poştal 080045, Giurgiu, judeţul Giurgiu, telefon 0372 462 651, fax: 0372 462 670 anunță publicul interesat referitor la finalizarea implementarii unui nou proiect finanțat cu fonduri europene. Proiectul „Dotare medicală performantă pentru STOPare COVID 19 la nivelul județului   GiurgiuCiteste pe larg

Având în vedere lucrările de intervenţie la reţeaua de alimentare cu apă Bl. EVA, APA SERVICE S.A. va întrerupe furnizarea apei potabile în data de 12.07.2022, între orele 0900 – 1400. În aceste conditii nu vor beneficia de apă următorii consumatori: – Bl. EVA; – Bloc V 32; – SpaţiileCiteste pe larg

Având În vedere lucrările de înlocuire vanăla reţeaua de alimentare cu apă – PT 51, APA SERVICE S.A. va întrerupe furnizarea apei potabile în data de 05.07.2022, între orele 0900 – 1400. În aceste condiţii, nu vor beneficia de apă următorii consumatori: – Bl. C1  – Bl. C2  – Bl.Citeste pe larg