În urmă cu doar șase săptămâni, președintele chinez Xi Jinping și omologul său rus, Vladimir Putin, s-au întâlnit cu puțin timp înainte de începerea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing și au lansat o declarație cuprinzătoare care a reafirmat relația „tare ca piatra” și fără limite, scrie Al Jazeera.
Vladimir Putin si Xi JinpingFoto: Twitter
În 2019, cele două țări și-au îmbunătățit legăturile către „Parteneriatul strategic cuprinzător de coordonare pentru o nouă eră”, completat de o cooperare militară mai profundă și o nouă conductă de gaz prin Siberia– dar Elizabeth Wishnick, cercetător senior la CN, spune că profunzimea conexiunii este clară din frecventele discuții dintre Putin și Xi din ultimul deceniu.
„Aceasta nu este o căsătorie de conveniență – cele două țări văd cu aceeași ochi SUA și alianțele ei și percep acțiunile Occidentului ca o interferență a democrațiilor în guvernarea autoritara”, a spus ea, adăugând că zeci de întâlniri dintre cei doi lideri implică „un angajament personal față de parteneriat”.
Cele două țări văd cu aceeași ochi SUA și alianțele ei și percep acțiunile Occidentului ca o interferență a democrațiilor în guvernarea autoritara
Xi se simte absolut dedicat revoluției chineze și crede că este necesar ca și alți oameni să creadă asta pentru ca regimul să supraviețuiască.
Putin, dimpotrivă, nu are nicio afinitate pentru ideologia comunistă precum bolșevismul.
Cei doi lideri împărtășesc ambiții teritoriale suprapuse, dar uneori contradictorii.
China nu a recunoscut niciodată anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, deoarece Beijingul a dezavuat suspecții „separațiști” din propriile sale granițe
Ecuația de astăzi s-a schimbat complet deoarece Rusia are nevoie de China mai mult ca niciodată, și nu invers. Deci, Rusia este un partener junior în această ecuație.
În ciuda legăturilor sale personale cu Putin, analiștii spun că Xi va acționa în cele din urmă în conformitate cu ceea ce este mai bine pentru China.
China se confruntă acum cu propria provocare în relațiile internaționale pentru a evita să fie atrasă în conflict.
Joe Biden i-a transmis omologului său chinez în discuția avută vineri prin teleconferință că „China va fi responsabilă pentru orice acțiune pe care o întreprinde pentru a sprijini agresiunea Rusiei” și vor exista „costuri”.
Xi și-a menținut un discurs ambiguu și s-a limitat doar să spună că nu are nevoie nimeni de ”situația din Ucraina”. Xi, la fel ca prietenul Putin, nu vorbește despre război, ci despre ”situații, conflict”.
„Presiunea este foarte mare în acest moment”, a declarat pentru Reuters un consilier al guvernului chinez, sub rezerva anonimatului. „Este pragmatic să cumperi petrol și gaze din Rusia, dar toată lumea te urmărește”, a spus el. „Nu vrem să supărăm Rusia, dar în același timp este dificil să nu fim de partea majorității țărilor”, spune el.
Discutie Joe Biden – Xi Jinping Foto: – / Shutterstock Editorial / Profimedia
Care sunt asemănările dintre cei doi lideri. Cauza comună
Născuți la mai puțin de un an distanță, în 1953 și, respectiv, 1952, Xi și Putin ar fi putut găsi o cauză comună în viziunea asupra lumii care au fost modelate de sfârșitul Războiului Rece și de prăbușirea Uniunii Sovietice.
Pe măsură ce o nouă Rusie se străduia să iasă din punct de vedere politic și economic din rămășițele Uniunii Sovietice, Putin a urcat în rândurile serviciilor de informații și a preluat președinția – ajutat de sănătatea precară a președintelui Boris Elțin și de războiul brutal din Cecenia – în 1999.
Putin a fost salutat inițial de liderii occidentali pentru că a adus o măsură de stabilitate în ceea ce fusese un deceniu tumultuos, dar perioada lunii de miere a fost de scurtă durată.
Bărbatul de 69 de ani a continuat să acumuleze putere personală, reprimând orice potențiale amenințări la adresa poziției sale.
Conform legilor revizuite, el ar putea acum să rămână la putere până în 2036, ceea ce i-a determinat pe critici precum liderul opoziției întemnițat Alexei Navalnii să-l numească pe președintele rus un nou tip de „țar” care nu se teme să pună mâna pe Crimeea din Ucraina și să o invadeze acum. .
Liderul suprem al Chinei
La fel ca Putin, Xi, care l-a descris anterior pe liderul rus drept „cel mai bun prieten al său”, a încercat să centralizeze puterea de la prima preluare a mandatului în martie 2013.
Fiul unui revoluționar epurat și apoi reabilitat, care a petrecut ani de zile ca tînăr în provincii în timpul Revoluției Culturale din China, Xi a fost văzut la început ca un „administrator neremarcabil”, a cărui cea mai mare abilitate a fost să-și facă dușmani, potrivit istoricului Iosif Torigian.
Xi a avut grijă, de asemenea, să-și ascundă ambițiile, spune Torigian – ceva ce a învățat din persecuția tatălui său și revoltele politice care au cuprins China la sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor 70.
În ultimul deceniu, Xi și-a consolidat puterea într-o măsură mult mai mare decât orice lider chinez de la Mao Zedong, întărindu-și stăpânirea asupra unor instituții precum Armata Populară de Eliberare, epurând, de asemenea, milioane de cadre și oficiali ai Partidului Comunist acuzați de corupție.
El a supravegheat, de asemenea, represiunile din Xinjiang, Tibet și Hong Kong, în timp ce societatea civilă chineză a fost, de asemenea, decimată de cenzura strictă a internetului și de represiunile continue împotriva activiștilor și avocaților pentru drepturile omului.
Acum, la fel ca Putin, Xi urmează să-și prelungească domnia la sfârșitul acestui an, asigurând un al treilea mandat fără precedent ca președinte al Chinei și președinte al Partidului Comunist.
Deși nu este un „țar” modern, Xi pare să-și modeleze un loc în canonul istoric chinez alături de Mao, cu scrieri despre socialismul cu caracteristici chinezești pentru o nouă eră.
Ce îi deosebește pe Vladimir Putin și Xi Jinping. Ideologia
Acel simț al istoriei – și locul lor în el – este o obsesie atât pentru Xi, cât și pentru Putin.
Dar, în timp ce ideologia lui Xi se trage încă din moștenirea marxismului, leninismului și maoismului, Putin a fost descris drept un „cechist” – cineva care idolizează o epocă în care serviciile de securitate de stat erau proeminente în Uniunea Sovietică.
„Oamenii susțin adesea că Vladimir Putin încearcă să restabilească Uniunea Sovietică și el a spus că prăbușirea URSS a fost cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului – un eveniment cu siguranță chinuitor pentru tânărul agent Putin. De asemenea, se simte nostalgic în legătură cu victoria sovietică în al Doilea Război Mondial și consideră periculoase atacurile asupra istoriei Rusiei”, a spus Torigian.
În timp ce lui Putin și Xi nu le place radicalismul, Xi „se simte absolut dedicat revoluției chineze și crede că este necesar ca și alți oameni să creadă asta pentru ca regimul să supraviețuiască”, a adăugat el.
Putin, dimpotrivă, nu are nicio afinitate pentru ideologia comunistă precum bolșevismul.
Ei și-au găsit unul în celălalt un aliat care se opune unei ordini mondiale conduse de SUA.
Cei doi lideri împărtășesc ambiții teritoriale suprapuse, dar uneori contradictorii. Putin a încercat să reafirme controlul asupra fostului teritoriu rus și sovietic.
Între timp, Xi a făcut din unificarea cu Taiwan, o democrație autonomă de 23,5 milioane locuitori, un obiectiv major, fie prin mijloace pașnice, fie prin forță.
Președintele chinez, totuși, nu a acționat încă în mod deschis. În schimb, Beijingul s-a bazat pe metode mai puțin deschise pentru a hărțui Taiwanul și a încerca să-i distrugă rezistența.
De asemenea, China nu a recunoscut niciodată anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, deoarece Beijingul a dezavuat suspecții „separațiști” din propriile sale granițe și menține legături economice puternice cu Ucraina.
Foto: Mikhail Metzel / TASS / Profimedia Images
Cum ar putea evolua relația celor doi. Afacerile internaționale sau prietenia?
Încotro se îndreaptă relația dintre Xi și Putin este departe de a ști ceva sigur, dar analiștii se așteaptă ca aceasta să nu se schimbe prea mult pe termen scurt, chiar dacă Beijingul se distanțează de invazia Ucrainei.
În ciuda relațiilor publice proaste din cauza legăturilor strânse cu Rusia, China are încă ceva de câștigat din relație și poate chiar mai mult pe măsură ce Rusia devine mai izolată și dependentă din punct de vedere economic.
China știe că Rusia are nevoie de mai mult ajutor și va profita
În urma anexării Crimeei, băncile de dezvoltare ale Chinei au reușit să asigure investiții majore în Arctica, notează Wishnick de la CNA.
Ei ar putea fi capabili să asigure ceva asemănător pe măsură ce companiile energetice occidentale se retrag din Rusia, deși va fi, de asemenea, „mai greu de data aceasta pentru China să își dorească un loc la masa guvernanței globale în timp ce se implică cu putere în Rusia ca înainte”.
„Ecuația de astăzi s-a schimbat complet deoarece Rusia are nevoie de China mai mult ca niciodată, și nu invers. China nu are nevoie de Rusia atât de mult în ceea ce privește tehnologia sau puterea politică. Deci, Rusia este un partener junior în această ecuație. Și nu cred că rușii sunt în măsură să fie supărați dacă China nu este dispusă să le acorde tipul de sprijin pe care Rusia îl caută de la stat”, a spus Raji Pillai, directorul Observer Research Foundation.
Potrivit analiștilor, a fi de partea aliatului politic Rusia ar avea puțin sens economic pentru China, deoarece Statele Unite și Uniunea Europeană consumă în continuare mai mult de o treime din exporturile chineze.
„În ceea ce privește chestiunea pur economică, dacă China ar trebui să facă o alegere – Rusia versus toți ceilalți – vreau să spun că pentru China este clar ce trebuie să facă, deoarece este atât de integrată cu toate aceste economii occidentale”, a declarat pentru Reuters Chad Bown, cercetător senior la think tank-ul Peterson Institute for International Economics, cu sediul la Washington, care urmărește îndeaproape comerțul cu China.
În ciuda legăturilor sale personale cu Putin, analiștii spun că Xi va acționa în cele din urmă în conformitate cu ceea ce este mai bine pentru China.
Surse: Al Jazeera, CNN, Reuters
Reflectorul de Sud