Din 4 milioane de ucrainieni… doar 100 000 au mai rămas în România

 La sfârșitul  ședinței de guvern de astăzi, purtătorul de cuvânt Dan Cărbunaru a prezentat în cifre sugestive în ce a constat și cum se va contunua ajutorul umanitar acordat de România pentru cetățenii ucrainieni refugiați din cauza agresiunii barbare a Federației Ruse asupra unei țări vecine independente, recunoscută internațional în urma Acordului de destrămare a  fostului URSS.

PCUS îşi pierde în martie 1990 rolul de partid conducător, iar în decembrie 1991 este dizolvat. Implozia lui a determinat şi căderea Uniunii Sovietice.
În urma tentativei de lovitură de stat din 19 august 1991, republicile unionale una după alta şi-au proclamat
independenţa.  Preşedinţii Rusiei, Ucrainei şi Bielorusiei au semnat  la data de 08 12 1991 acordul de
înfiinţare a Comunităţii Statelor Independente (CSI) şi au proclamat încetarea existenţei URSS. Statele membre
ale CSI au adoptat programe de tranziţie la economia de piaţă şi democratizarea societăţii.

„Continui și cu un act așteptat, vă amintiți, în urmă cu câteva săptămâni, guvernul a adoptat ordonanța de urgență care viza noul cadru prin care România va asigura continuitate demersurilor de sprijinire a refugiaților ucraineni care se află pe teritoriul României. 

Pot să vă informez, doar cu titlu de background, că, până la acest moment, din 10 februarie 2022, cu puține zile înainte de declanșarea agresinii militare ruse asupra Ucrainei, ilegale și ilegitime, până în prezent, în țara noastră au intrat peste patru milioane de cetățeni ucraineni, numărul exact este de 4.071.311, din care puțin sub 100.000, mai exact, 99.939 cetățeni ucraineni au rămas în țara noastră. Dintre aceștia, 4.405 au solicitat până la acest moment o formă de protecție din partea statului român, în condițiile în care capacitatea de care dispune țara noastră din perspectiva asigurării locurilor de cazare pentru refugiați se ridică la 400.000 de locuri de cazare. 

Din perspectiva accesului la servicii de sănătate pentru refugiații ucraineni, datele pe care le am arată că au fost internați 1.099 de refugiați; este vorba de perioada de la începutul acestui an. 

Din perspectiva educației, în acest moment, elevi sau preșcolari refugiați din Ucraina sunt înscriși ca audienți 4.151, din care 1.596 preșcolari și 2.555 elevi, în timp ce 1.133 de copii sunt înmatriculați în școlile din țara noastră, din care 405 preșcolari și 728 de elevi. Numărul elevilor înscriși în activități extrașcolare este de 1.122,  în timp ce, de-a lungul timpului scurs de la momentul declanșării agresiunii militare ruse din Ucraina și momentului în care refugiații ucraineni au început să vină în țara noastră, la serviciile, la direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului, au fost înregistrați 5.567 de copii. 

În ceea ce privește încadrarea în muncă pe teritoriul României, fără să fie necesară obținerea de la misiunile diplomatice ale României din Ucraina a unei vize de ședere în scop de muncă, de la începutul războiului din Ucraina și până în prezent, numărul contractelor de muncă înregistrate în Revisal, sistemul național, s-a dublat, chiar a depășit dublul, în condițiile în care acest număr a crescut de la 2.666 de contracte înregistrate la 24 februarie, anul trecut, la 7.885 de contracte de muncă înregistrate la 26 aprilie, anul curent. Este vorba de cetățeni ucraineni care lucrează în acest moment în țara noastră. 

Revenind, așadar, în acest context pe care vi l-am descris, la hotărârea de guvern care vine să detalieze modul în care se stabilește cuantumul, modul în care sunt îndeplinite condițiile, dar și mecanismul de acordare a sumelor forfetare potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 15 din 2022 pentru acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, care provin din zona conflictului armat din Ucraina, prin modificările aduse de hotărârea de guvern aprobată astăzi, sunt introduse următoarele modificări, condiții și mecanisme de acordare. 

În primele patru luni consecutive, suma va fi compusă din acoperirea cheltuielilor de cazare în cuantum diferențiat, respectiv 750 lei pe lună pentru persoana singură și 2.000 lei pe lună pentru o familie, precum și dintr-o sumă pentru acoperirea cheltuielilor de hrană în cuantum de 600 lei pe lună pentru fiecare persoană. 

Începând cu luna a cincea și până la finalul acestui an, până la 31 decembrie 2023, beneficiile vor fi compuse dintr-o sumă pentru acoperirea cheltuielilor de cazare, după același model, 750 lei pe lună pentru persoana singură și 2.000 lei pe lună pentru o familie. În privința condițiilor de acordare a acestor sume forfetare, desigur, Ministerul Afacerilor Interne va fi pregătit să vă ofere mai multe detalii legate de noile condiții, dar aș vrea doar să adaug câteva elemente privind condițiile în care sunt acordate aceste sume. Pentru prima lună, singura condiție impusă este ca cetățeanul străin să fie beneficiar al protecției temporare, după care, în următoarele trei luni, din intervalul celor patru despre care v-am vorbit, interval în interiorul căruia o persoană singură poate primi, pentru cazare, 750 lei pe lună, în timp ce familiile 2.000 lei pe lună, la care se adaugă cheltuielile de hrană de 600 lei pe lună pentru fiecare membru al familiei sau persoană singură. Pentru următoarele trei luni, așadar, solicitantul și membrii familiei acestuia care îndeplinesc condițiile pentru a fi încadrați în muncă pe teritoriul României, să fie înregistrați la una dintre agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă sau a municipiului București, după caz, să fie încadrați în muncă pe teritoriul României; deci, fie să fie înregistrați la o agenție județeană pentru ocuparea forței de muncă, fie să fie încadrați în muncă pe teritoriul României. O a doua condiție pentru situația în care sunt și copii în aceste familii. Acești copii minori, care îndeplinesc condițiile pentru a frecventa o formă de învățământ preuniversitar în grupe, clase sau formațiuni de studiu din unitățile de învățământ preuniversitar, să fie implicați într-una dintre următoarele modalități în calitate de ante-preșcolari, preșcolari sau elevi în calitate de audienți sau să frecventeze activități educaționale din ofertele altor instituții, organizații, hub-uri, centre educaționale care sunt organizate în unități de învățământ de către autoritățile administrației publice locale sau de către organizațiile neguvernamentale din zonele cu un număr mare de beneficiari ai protecției temporare, centre UNICEF, Blue Dot, deschise pe teritoriul țării în parteneriat cu Ministerul Familiei, palate, cluburi ale copiilor, centre comunitare de învățare permanentă sau centre educaționale pentru preșcolari, școli de arte sau centre culturale. 

Pentru cea de-a cincea lună și până la finalul anului acestuia, condițiile pentru a fi primită acea sumă și, revin, 750 lei pentru cazare pentru persoanele singure, respectiv 2.000 lei pe lună pentru familii, pentru cazare e necesar ca solicitantul și membrii de familie ai acestuia să fie încadrați în muncă și să aibă înscriși copiii minori, potrivit modalităților descrise mai sus. Este vorba de zona școlară sau preșcolară. În ceea ce privește mecanismul pentru decontarea – detaliez toate aceste chestiuni, pentru că ele au fost în ultima perioadă solicitate ca atare și știu că și dumneavoastră, ca jurnaliști acreditați la guvern, ați așteptat aceste detalii, iată că ele se regăsesc în interiorul acestei hotărâri de guvern. 

Așadar, decontarea acestei sume forfetare, care acoperă cheltuielile de cazare, respectiv hrană în alte locații stabilite de comitetele județene sau cel al municipiului București pentru situații de urgență pentru cazare se întâmplă după următoarea procedură: solicitanții trebuie să depună o cerere la primărie, primăria este cea care verifică, prin aplicația informatică, dacă persoana este beneficiar de protecție temporară și îndeplinește condițiile referitoare la înregistrarea sau încadrarea în muncă și, acolo unde este cazul, înscrierea copiilor în unități de învățământ și, ulterior, îi repartizează în locațiile prin hotărârile comitetelor județene a municipiului București pentru situații de urgență. Este situația în care beneficiarii acestui mecanism locuiesc în locații sau merg în locații care sunt stabilite de comitetele județene sau cel al municipiului București pentru situații de urgență. 

O altă condiție este ca unitățile care asigură cazarea să transmită primăriilor, în primele cinci zile lucrătoare ale lunii în curs pentru luna anterioară, solicitarea de decontare. Acestea sunt principalele repere pe care am vrut să vi le prezint în legătură cu modul în care va funcționa acest mecanism. În continuare, pentru mai multe detalii, Ministerul Afacerilor Interne va putea să vă prezinte, eventual, într-o formă exhaustivă, derularea acestui proces.”

 La sfârșitul  ședinței de guvern de astăzi, purtătorul de cuvânt Dan Cărbunaru a prezentat în cifre sugestive în ce a constat și cum se va contunua ajutorul umanitar acordat de România pentru cetățenii ucrainieni refugiați din cauza agresiunii barbare a Federației Ruse asupra unei țări vecine independente, recunoscută internațional în urma Acordului de destrămare a  fostului URSS.

PCUS îşi pierde în martie 1990 rolul de partid conducător, iar în decembrie 1991 este dizolvat. Implozia lui a determinat şi căderea Uniunii Sovietice.
În urma tentativei de lovitură de stat din 19 august 1991, republicile unionale una după alta şi-au proclamat
independenţa.  Preşedinţii Rusiei, Ucrainei şi Bielorusiei au semnat  la data de 08 12 1991 acordul de
înfiinţare a Comunităţii Statelor Independente (CSI) şi au proclamat încetarea existenţei URSS. Statele membre
ale CSI au adoptat programe de tranziţie la economia de piaţă şi democratizarea societăţii.

„Continui și cu un act așteptat, vă amintiți, în urmă cu câteva săptămâni, guvernul a adoptat ordonanța de urgență care viza noul cadru prin care România va asigura continuitate demersurilor de sprijinire a refugiaților ucraineni care se află pe teritoriul României. 

Pot să vă informez, doar cu titlu de background, că, până la acest moment, din 10 februarie 2022, cu puține zile înainte de declanșarea agresinii militare ruse asupra Ucrainei, ilegale și ilegitime, până în prezent, în țara noastră au intrat peste patru milioane de cetățeni ucraineni, numărul exact este de 4.071.311, din care puțin sub 100.000, mai exact, 99.939 cetățeni ucraineni au rămas în țara noastră. Dintre aceștia, 4.405 au solicitat până la acest moment o formă de protecție din partea statului român, în condițiile în care capacitatea de care dispune țara noastră din perspectiva asigurării locurilor de cazare pentru refugiați se ridică la 400.000 de locuri de cazare. 

Din perspectiva accesului la servicii de sănătate pentru refugiații ucraineni, datele pe care le am arată că au fost internați 1.099 de refugiați; este vorba de perioada de la începutul acestui an. 

Din perspectiva educației, în acest moment, elevi sau preșcolari refugiați din Ucraina sunt înscriși ca audienți 4.151, din care 1.596 preșcolari și 2.555 elevi, în timp ce 1.133 de copii sunt înmatriculați în școlile din țara noastră, din care 405 preșcolari și 728 de elevi. Numărul elevilor înscriși în activități extrașcolare este de 1.122,  în timp ce, de-a lungul timpului scurs de la momentul declanșării agresiunii militare ruse din Ucraina și momentului în care refugiații ucraineni au început să vină în țara noastră, la serviciile, la direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului, au fost înregistrați 5.567 de copii. 

În ceea ce privește încadrarea în muncă pe teritoriul României, fără să fie necesară obținerea de la misiunile diplomatice ale României din Ucraina a unei vize de ședere în scop de muncă, de la începutul războiului din Ucraina și până în prezent, numărul contractelor de muncă înregistrate în Revisal, sistemul național, s-a dublat, chiar a depășit dublul, în condițiile în care acest număr a crescut de la 2.666 de contracte înregistrate la 24 februarie, anul trecut, la 7.885 de contracte de muncă înregistrate la 26 aprilie, anul curent. Este vorba de cetățeni ucraineni care lucrează în acest moment în țara noastră. 

Revenind, așadar, în acest context pe care vi l-am descris, la hotărârea de guvern care vine să detalieze modul în care se stabilește cuantumul, modul în care sunt îndeplinite condițiile, dar și mecanismul de acordare a sumelor forfetare potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 15 din 2022 pentru acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, care provin din zona conflictului armat din Ucraina, prin modificările aduse de hotărârea de guvern aprobată astăzi, sunt introduse următoarele modificări, condiții și mecanisme de acordare. 

În primele patru luni consecutive, suma va fi compusă din acoperirea cheltuielilor de cazare în cuantum diferențiat, respectiv 750 lei pe lună pentru persoana singură și 2.000 lei pe lună pentru o familie, precum și dintr-o sumă pentru acoperirea cheltuielilor de hrană în cuantum de 600 lei pe lună pentru fiecare persoană. 

Începând cu luna a cincea și până la finalul acestui an, până la 31 decembrie 2023, beneficiile vor fi compuse dintr-o sumă pentru acoperirea cheltuielilor de cazare, după același model, 750 lei pe lună pentru persoana singură și 2.000 lei pe lună pentru o familie. În privința condițiilor de acordare a acestor sume forfetare, desigur, Ministerul Afacerilor Interne va fi pregătit să vă ofere mai multe detalii legate de noile condiții, dar aș vrea doar să adaug câteva elemente privind condițiile în care sunt acordate aceste sume. Pentru prima lună, singura condiție impusă este ca cetățeanul străin să fie beneficiar al protecției temporare, după care, în următoarele trei luni, din intervalul celor patru despre care v-am vorbit, interval în interiorul căruia o persoană singură poate primi, pentru cazare, 750 lei pe lună, în timp ce familiile 2.000 lei pe lună, la care se adaugă cheltuielile de hrană de 600 lei pe lună pentru fiecare membru al familiei sau persoană singură. Pentru următoarele trei luni, așadar, solicitantul și membrii familiei acestuia care îndeplinesc condițiile pentru a fi încadrați în muncă pe teritoriul României, să fie înregistrați la una dintre agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă sau a municipiului București, după caz, să fie încadrați în muncă pe teritoriul României; deci, fie să fie înregistrați la o agenție județeană pentru ocuparea forței de muncă, fie să fie încadrați în muncă pe teritoriul României. O a doua condiție pentru situația în care sunt și copii în aceste familii. Acești copii minori, care îndeplinesc condițiile pentru a frecventa o formă de învățământ preuniversitar în grupe, clase sau formațiuni de studiu din unitățile de învățământ preuniversitar, să fie implicați într-una dintre următoarele modalități în calitate de ante-preșcolari, preșcolari sau elevi în calitate de audienți sau să frecventeze activități educaționale din ofertele altor instituții, organizații, hub-uri, centre educaționale care sunt organizate în unități de învățământ de către autoritățile administrației publice locale sau de către organizațiile neguvernamentale din zonele cu un număr mare de beneficiari ai protecției temporare, centre UNICEF, Blue Dot, deschise pe teritoriul țării în parteneriat cu Ministerul Familiei, palate, cluburi ale copiilor, centre comunitare de învățare permanentă sau centre educaționale pentru preșcolari, școli de arte sau centre culturale. 

Pentru cea de-a cincea lună și până la finalul anului acestuia, condițiile pentru a fi primită acea sumă și, revin, 750 lei pentru cazare pentru persoanele singure, respectiv 2.000 lei pe lună pentru familii, pentru cazare e necesar ca solicitantul și membrii de familie ai acestuia să fie încadrați în muncă și să aibă înscriși copiii minori, potrivit modalităților descrise mai sus. Este vorba de zona școlară sau preșcolară. În ceea ce privește mecanismul pentru decontarea – detaliez toate aceste chestiuni, pentru că ele au fost în ultima perioadă solicitate ca atare și știu că și dumneavoastră, ca jurnaliști acreditați la guvern, ați așteptat aceste detalii, iată că ele se regăsesc în interiorul acestei hotărâri de guvern. 

Așadar, decontarea acestei sume forfetare, care acoperă cheltuielile de cazare, respectiv hrană în alte locații stabilite de comitetele județene sau cel al municipiului București pentru situații de urgență pentru cazare se întâmplă după următoarea procedură: solicitanții trebuie să depună o cerere la primărie, primăria este cea care verifică, prin aplicația informatică, dacă persoana este beneficiar de protecție temporară și îndeplinește condițiile referitoare la înregistrarea sau încadrarea în muncă și, acolo unde este cazul, înscrierea copiilor în unități de învățământ și, ulterior, îi repartizează în locațiile prin hotărârile comitetelor județene a municipiului București pentru situații de urgență. Este situația în care beneficiarii acestui mecanism locuiesc în locații sau merg în locații care sunt stabilite de comitetele județene sau cel al municipiului București pentru situații de urgență. 

O altă condiție este ca unitățile care asigură cazarea să transmită primăriilor, în primele cinci zile lucrătoare ale lunii în curs pentru luna anterioară, solicitarea de decontare. Acestea sunt principalele repere pe care am vrut să vi le prezint în legătură cu modul în care va funcționa acest mecanism. În continuare, pentru mai multe detalii, Ministerul Afacerilor Interne va putea să vă prezinte, eventual, într-o formă exhaustivă, derularea acestui proces.”