Estimări sumbre: Numărul românilor de peste 65 de ani care muncesc se va dubla în 10 ani / Sectoarele care vor crea joburi și cele în care vor dispărea

Ocuparea forței de muncă în România va crește cu o rată mai mare decât media UE-27 în perioada următoare, creștere bazată pe participarea crescândă pe piața muncii a românilor cu vârsta peste 55 de ani, potrivit estimărilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop). Astfel, rata de participare pe piața forței de muncă pentru această grupă de vârstă, va ajunge la 82% ( de la 56% în anul 2000). Până în 2030 CEDEFOP estimează că numărul celor cu vârsta peste 65 de ani se va dubla față de 2020 (rata de participare pentru cei cu vârsta peste 65 de ani este prognozată să fie urce la 9 puncte procentuale, de la un declin de 3 pp în 2010-2020).

Pe de altă parte, se așteaptă o reducere consistentă a intrării pe piața muncii a celor cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani, pe fondul contracției ridicate a populației din această grupă de vârstă. Până în 2030 CEDEFOP estimează că numărul celor cu vârsta peste 65 de ani se va dubla față de 2020 (rata de participare pentru cei cu vârsta peste 65 de ani este prognozată să fie urce la 9 puncte procentuale, de la un declin de 3 pp în 2010-2020).

În graficul de mai jos, ”harta” dificultăților la angajare în România pâîn intervalul 2021-2030:

Ocuparea forței de muncă în construcții va crește relativ puternic în intervalul 2022-2030, în vreme ce în agricultură va continua să scadă, mai arată raportul CEDEFOP.

În sectorul prelucrător, creșterea ocupării forței de muncă va fi determinată în mare parte de creșterea ocupării forței de muncă în sectorul alimentar, băuturi și tutun și inginerie.

În subsectoare cum ar fi comerțul cu ridicata și cu amănuntul, cazare, catering și transporturi, numprul angajaților va crește, chiar dacă în cazul transporturilor sau a sectorului logistic evoluția joburilor va fi puternic afectată de robotizare și automatizare.

În servicii, activități cum sunt serviciile juridice, contabile, consultanță și telecomunicații vor performa cel mai puternic, în vreme ce serviciile administrative vor avea cea mai slabă performanță.

În proiecțiile CEDEFOP apare un lucru specificRomâniei, Ungariei și Poloniei. Anume că numărul absolvenților cu studii superioare crește foarte mult, în timp ce numărul de locuri de muncă care solicita studii superioare nu crește atât de mult. Cu alte cuvinte apare un decalaj foarte puternic între ceea ce oferă economia reală și ceea ce vin să ofere generațiile care intră pe piață muncii și care au calificări tot mai înalte.

”E o problemă și a structurii economiei românești, care nu e de natură să absoarbă un număr foarte mare de absolvenți de studii superioare. Noi am dezvoltat foarte mult învățământul terțiar academic, nu cel terțiar vocațional. Va apărea o presiune asupra celor cu studii medii care vor presă la rândul lor către cei cu calificări scăzute. E o problemă de structură a economiei”, arată Cătălin Ghinararu, cercetător în cadrul Institutului Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale.

”Există un mismatch , o neconcordanță foarte puternică între cererea și oferta de pe piața muncii. Eu aș spune că între logica cererii și cea a ofertei. Mă refer la ceea ce cer agenții economic, ce structură de ageți economici există- asta la logica cererii. Când vorbesc despre logica ofertei mă refer la ce au făcut oamenii concret. Oamenii au mers întotdeauna pe ideea de a-și crește gradul de pregătire profesională, numărul de absolvenți de studii superioare la noi a crescut foarte puternic este una din cele mai mari creșteri din zona Centrului și Estului Europei. Numai că piața muncii nu a oferit astfel de locuri de muncă pentru a corespunde acestor absolvenți” , spune Ghinăraru într-o discuție cu Hotnews.ro

El a realizat o lucrare de cercetare pentru una din administrațiile publice din țară. unde a arătat că, din nefericire cea mai mare parte a absolvenților de studii superioare din România, în momentul de față se concentrează în sectoare ale administrației publice. Deci aproape 40% din absolvenții de învățământ superior din România sunt concentrați în administrație publică, învățământ și sănătate.

Trebuie spus că aproape 60 la sută din forța de muncă în general lucrează în sectoare care nu au de-a face cu studiile superioare: prin Horeca, depozite, retail, alte servicii, tot felul de lucruri de genul ăsta.

Există într adevăr această neconcordanță foarte foarte puternică între structura economiei care determină structura cererii de muncă până la urmă și structura ofertei de muncă, ceea ce intră pe piață. Și repet, oferta de forță de muncă cu studii superioare s-a canalizat spre zone ale administrației publice, o zonă care contribuie la formarea PIB prin consumurile finale, mai spune cercetătorul român.

Crearea de locuri de muncă poate fi privită ca număr total de locuri de muncă generate într-o anumită perioadă de timp de către firmele existente plus locurile de muncă adăugate de întreprinderile nou create. Astfel, o creștere a numărului total de locuri de muncă poate fi considerată ca un semnal pozitiv. Prin simetrie, distrugerea locurilor de muncă este egală cu numărul total de joburi închise atât în firmele de pe piață plus cele din cazul firmelor care dau faliment. Cele două procese coexistă în economie și, deși este normal ca un sector să creeze locuri de muncă, în timp ce alții să le închidă, este mult mai de dorit ca numărul de locuri de muncă adăugate să depășească pe cel al locuri de muncă distruse.

SURSĂ ARTICOL