O monografie despre spionajul românesc din perioada comunistă a ajuns în justiție pentru divulgare de secrete de stat și trădare.

O monografie despre spionajul românesc din perioada comunistă a ajuns în justiție pentru divulgare de secrete de stat și trădare.

 

Prezidiul lansării

In anul 2010, exaltatul băsist Mihai Răzvan Ungureanu, ajuns la conducerea SIE, a predat arhiva din perioada comunistă a  acestui serviciu de informații la CNSAS. O cercetătoare din cadrul CNSAS, pe nume Florica Dobre, fosta arhivară și la Arhiva MApN de la Pitești, a scris două volume sub titulatura de „O istorie a CIE” în care a făcut și un lucru nepermis într-o țară normală la cap: a publicat și o listă cu numele reale și conspirative și țările în care au spionat a 234 de ofițeri de informații.

Lucrarea documentară a fost lansată  la 27 iunie 2022 la Fundația Nicolae Titulescu  cu moderarea lui Adrian Năstase, în prezența unei asistențe selecte, între care și câțiva spioni deconspirați.

 Regret că abia acum am descoperit înregistrarea video a  acelei lansări. Vă invit s-o ascultați și dvs, durează cam mult, dar veți auzi lucruri destul de interesante, inclusiv reacțiile vehemente ale unor ofiteri DIE  deconspirați și ale col(r) Filip Teodorescu… și el spion al CIE.

14 ofițeri CIE au formulat plângere penală împotriva directorului SIE, care a declasificat acele informații, și a CNSAS.

„Prin ordonanța nr. 3203/D/9/2022 din data de 13.09.2022 a DIICOT (…) s-a dispus începerea urmăririi penale în rem privind săvârșirea infracțiunii de divulgarea secretului care periclitează securitatea națională (…) constând în aceea că lucrarea ”O istorie a CIE” a autoarei Florica Dobre, lansată la data de 27.06.2022, relevă structura C.I.E. (n.r. – Centrul de Informații Externe), identitatea a 234 de ofițeri de informații și a activității acestora desfășurată în interes național, informații ce provin din arhiva operativă a S.I.E, metodologia utilizată, cadrele de informații externe cu nume real, cu datele personale despre familie și evoluția profesională a acestora, dar și cu numele conspirative utilizate în misiunile avute în străinătate, precum și detalii și metode de lucru din activitatea desfășurată”
Prin ordonanţa nr. 3202/D/P/2022 din data de 10.01.2023 a DIICOT s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de divulgare a informațiilor secrete de stat, divulgarea secretului care periclitează securitatea națională și constituirea unui grup infracțional organizat.
Petenții au atacat soluția DIICOT la Tribunalul București. Competența a fost declinată la Curtea de Apel București care, în  Dosarul 7490/3/2023 (1146/2023 ), a amânat pronunțarea pe data 16.05.2023.

 

Prezidiul lansării

In anul 2010, exaltatul băsist Mihai Răzvan Ungureanu, ajuns la conducerea SIE, a predat arhiva din perioada comunistă a  acestui serviciu de informații la CNSAS. O cercetătoare din cadrul CNSAS, pe nume Florica Dobre, fosta arhivară și la Arhiva MApN de la Pitești, a scris două volume sub titulatura de „O istorie a CIE” în care a făcut și un lucru nepermis într-o țară normală la cap: a publicat și o listă cu numele reale și conspirative și țările în care au spionat a 234 de ofițeri de informații.

Lucrarea documentară a fost lansată  la 27 iunie 2022 la Fundația Nicolae Titulescu  cu moderarea lui Adrian Năstase, în prezența unei asistențe selecte, între care și câțiva spioni deconspirați.

 Regret că abia acum am descoperit înregistrarea video a  acelei lansări. Vă invit s-o ascultați și dvs, durează cam mult, dar veți auzi lucruri destul de interesante, inclusiv reacțiile vehemente ale unor ofiteri DIE  deconspirați și ale col(r) Filip Teodorescu… și el spion al CIE.

14 ofițeri CIE au formulat plângere penală împotriva directorului SIE, care a declasificat acele informații, și a CNSAS.

„Prin ordonanța nr. 3203/D/9/2022 din data de 13.09.2022 a DIICOT (…) s-a dispus începerea urmăririi penale în rem privind săvârșirea infracțiunii de divulgarea secretului care periclitează securitatea națională (…) constând în aceea că lucrarea ”O istorie a CIE” a autoarei Florica Dobre, lansată la data de 27.06.2022, relevă structura C.I.E. (n.r. – Centrul de Informații Externe), identitatea a 234 de ofițeri de informații și a activității acestora desfășurată în interes național, informații ce provin din arhiva operativă a S.I.E, metodologia utilizată, cadrele de informații externe cu nume real, cu datele personale despre familie și evoluția profesională a acestora, dar și cu numele conspirative utilizate în misiunile avute în străinătate, precum și detalii și metode de lucru din activitatea desfășurată”
Prin ordonanţa nr. 3202/D/P/2022 din data de 10.01.2023 a DIICOT s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de divulgare a informațiilor secrete de stat, divulgarea secretului care periclitează securitatea națională și constituirea unui grup infracțional organizat.
Petenții au atacat soluția DIICOT la Tribunalul București. Competența a fost declinată la Curtea de Apel București care, în  Dosarul 7490/3/2023 (1146/2023 ), a amânat pronunțarea pe data 16.05.2023.


Autorul articolului
Sursa articol si detinatorul dreptului de autor: https://www.huhurez.com/2023/05/o-monografie-despre-spionajul-romanesc.html
Articol preluat automat prin functia rss pusa la dinpozitie de autor la adresa https://www.huhurez.com/feeds/posts/default?alt=rss
Titlu original huhurez.com
Data originala articol 4 mai 2023 18:01

Comentarii

comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.