By:
On:
In: Jalon 215

Lumea Justiției a publicat un nou draft al proiectului Legii pensiilor speciale AICI, dar partea care privește legea pensiilor militare nu îndreaptă,  la modificările rămase,  nici greșelile de redactare din primul draft.

Draftul anterior îl aveți pe prima pagină a blogului în partea dreaptă sus.

In esență, proiectul reglementează pentru pensiile militare viitoare calcularea cuantumului  dintr-o nouă bază de calcul, lărgită la 12 luni alese din ultimii 5 ani. 

Noul draft elimină abrogările anterioare care vizau stabilirea procentului de pensie, ceea ce duce la concluzia că respectivele articole 29 și 30 vor rămâne în vigoare. Rămân, de asemenea, în vigoare articolele 59 și 60, așa cum au fost modificate prin OUG 59/2017 și 114/2018.

Lucrul cel mai important și mai grav este că proiectul lasă la discreția instituțiilor militare să reglementeze inevitabilele recalculări/actualizări viitoare prin acte normative de grad inferior de aplicare a noii legi.Vedeți cum este redactat articolul X. 

Puteți să comparați și cu câte detalii este redactată partea care privește pensiile magistraților. Sunt stabilite termenele de recalculare a pensiilor în plată și momentul de la care se plătește noul cuantum recalculat.

Nu-i nimic, Normele Metodologice sunt mai ușor de atacat în contencios administrativ. Cam așa a pățit și Guvernul Boc cu HG 735/2010 de aplicare a L 119/2010.

Pe măsură ce ne apropiem de termenul scadent al Jalonului 215 al PNRR, se conturează tot mai mult intenția sistemului militar de a păstra actualele inechități generate tot de el în aplicarea legii pensiilor militare.

In loc de două categorii de pensionari militari, vom avea, după aplicarea așa zisei reforme, trei categorii de pensionari, categorii diferențiate de modul de stabilire a cuantumului pensiei militare.

Prima categorie este cea a vechilor pensionari, cu pensii stabilite/recalculate/actualizate până la 15 septembrie 2017, pensii al căror cuantum poate  să ajungă la 102% dintr-o bază de calcul înghețată la nivelul anului 2017, bază stabilită  din media soldelor brute a 6 luni consecutive alese din ultimii 5 ani de activitate, solde actualizate la nivelul anului 2017.

A doua categorie este cea a pensionarilor care au ieșit la pensie după 15 09 2017, potrivit modificărilor aduse articolului 60 din lege prin OUG nr. 59/2017, cu un cuantum net care nu poate fi mai mare de 58,5% din media a 6 solde brute alese din ultimii cinci ani de activitate, solde actualizate la momentul deschiderii dreptului. de pensie.

A treia categorie va fi cea căreia îi vor fi  stabilite  drepturile de pensie după intrarea în vigoare a legii Jalonului 215, cu pensii nete care nu vor putea fi mai mari de 58,5% din media a 12 solde lunare  brute alese din ultimii 5 ani de activitate, solde actualizate la momentul deschiderii dreptului de pensie.

Cu cât ne depărtăm de anul 2017, baza de calcul crește în  măsura creșterii valorii soldelor de grad și funcție potrivit Legii 153/2017.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215
Marcel Boloș a spus la sfârșitul ședinței de guvern din 14 dec. 2022 că nu mai este o prioritate emiterea unei reglementări privind pensiile speciale până la sfârșitul anului. 
Rezolvarea problemei se amână până în lunile martie-aprilie 2023, când România transmite cererea nr. 3 de finanțare la CE. De ce nu… până la rocada guvernamentală din mai? Abia atunci Ciucă nu va mai reprezenta o piedică pentru reforma pensiilor militare.
Vezi de la minutul 12 în înregistrare.



 Reporter: Vă rog să ne spuneți ce se întâmplă cu reforma pensiilor speciale. Ar fi trebuit să fie adoptată până la finalul acestui an, însă legea nu a ajuns încă în guvern.

Marcel Boloş: Acum, termenul pe care îl avem în Planul Național de Redresare și Reziliență, într-adevăr, este 31 decembrie 2022, dar nu este un termen care, în cazul în care nu se respectă, are un impact financiar asupra intereselor României. Condiția, de fiecare dată, este ca până la depunerea cererii de plată numărul 3, în cazul nostru ar fi martie sau aprilie, când va dispune Guvernul României, să fie cerința îndeplinită. Așadar, până la transmiterea oficială a cererii de plată numărul 3 avem această obligație, ca să închidem jalonul 215 și, după cum se știe, cerințele pe care le urmărește Comisia Europeană, în ceea ce privește sustenabilitatea cheltuielilor cu pensiile speciale, au rămas aceleași, și anume: 
1 – ar fi să revenim în acea stare de normalitate privind reglementările pentru pensiile speciale; apoi 
2 – să avem o soluție pentru pensiile care depășesc un anumit nivel, un anumit plafon și sunt convins că acest lucru va fi propus de către Ministerul Muncii și împreună cu Ministerul Finanțelor, pentru a avea jalonul îndeplinit; şi, desigur, 
3 – ar fi problema de sustenabilitate, pe această condiție trebuie făcute simulări și văzut în timp ce se întâmplă cu evoluția acestei categorii de cheltuieli, pentru a putea fi suportabil din bugetul de pensii sau din bugetul de stat, după caz, pe termen lung.

Reporter: Domnule ministru, asta înseamnă că reforma pensiilor am putea s-o avem abia în martie sau aprilie?

Marcel Boloş: Dacă privim din perspectiva Planului Național de Redresare și Reziliență, termenul acesta este, acum să vedem varianta care va ajunge în mod oficial să fie discutată și dezbătută la nivelul Parlamentului. Eu nu sunt de principiu ca să ne grăbim pentru a ajunge să respectăm termenul, dar jalonul în continuare să fie o problemă pentru România. Eu cred că aici trebuie avută puţină răbdare pentru că mai bine să avem temele făcute. Ați văzut că din această perspectivă, Ministerul Muncii a derulat discuții cu Comisia Europeană dar în continuare pledez pentru a avea jalonul maturizat decât rezolvat în pripă, şi apoi punând interesele României, mă rog, din punct de vedere al impactului financiar și dificultăților de negociere pe care ulterior, le-am avea cu Comisia Europeană. 

Reporter: Domnule ministru, se discută în spațiul public, de ani de zile, despre aceste pensii speciale. De ce există această ezitare a guvernului în a aplica reforma?

Marcel Boloş: Nu cred că este o ezitare, eu cred că este vorba de a avea un proiect de ordonanță care să răspundă la condițiile pe care le-am menționat pentru că va fi foarte dificil de convins Comisia, indiferent ce tipuri de reglementări am avea sau cum am gândi reforma pensiilor speciale, dacă în spate nu vor fi simulările care privesc evoluția acestei categorii de cheltuieli pe termen mai lung – va fi foarte greu de convins că proiectul nostru de reformă este unul sustenabil și unul care să ne permită plata acestor cheltuieli pe termen lung. Deci, cred eu că aici va trebui să avem un pic de răbdare, pentru că termenul v-am precizat care este, nu putem trimite cererea de plată numărul 3 la Comisia Europeană, fără ca să nu avem acest jalon, să zicem, limpezit din perspectiva Comisiei și mai bine să avem un agrement, cum a fost şi cu decarbonizarea. Mai bine am așteptat să avem un agrement cu Comisia Europeană, decât să-l trimitem și să ne respingă cererea de plată. O respingere a cererii de plată nu are consecințe, cum să vă spun, pozitive asupra stabilității financiare a României. Trebuie să ne gândim și la acest lucru, de impactul pe care l-am avea în piețele financiare, sau cursul de schimb valutar, sau tot ce înseamnă o astfel de decizie la nivelul Comisiei Europene.

Reporter: Ca să fie clar: cursul leu- euro ar putea să fie influențat dacă această cerere ar fi respinsă, există acest risc?

Marcel Boloş: Există acest risc de instabilitate financiară, cred că toată lumea este conștientă că atunci când organismele financiare internaționale ar avea o astfel de decizie din partea Comisiei de respingere a cererii de plată, nu cred că ar fi de bun augur pentru ceea ce înseamnă, repet, stabilitatea financiară a României. Eu cred de fiecare dată că e bine, atunci când transmitem cererea de plată, mai ales când discutăm de jaloane și ținte sensibile, să avem maturizate jaloanele și temele de casă făcute în agrement cu Comisia Europeană. În caz contrar, sunt implicații pe care ni le asumăm.

Citeste pe larg