By:
On:
In: pensii militare

Simt unii atâta plăcere să spună că pensiile militare nu sunt pensii speciale incât cred ei că acest lucru este mai important decât reforma lor, pentru a se elimina discriminările   care afectează aproape 100 000 de pensionari militari.

Devine din ce in ce mai evident că sintagma „pensiile militare nu sunt pensii speciale” a fost lansată pentru a bloca reforma acestor pensii astfel incât să nu se elimine inechitățile pentru vechii pensionari militari. Decidenții din sistem se tem că o reformă ar putea diminua pensiile stabilite in ultima vreme, după creșterile substanțiale de solde prin Legea salarizării, Legea nr. 153/2017 si OUG nr. 26/2024.  Prin Legea nr. 282/2023, nu numai că nu au fost reformate pensiile militare ci au fost consolidate dispozițiile care până atunci creaseră inegalități, Vezi reluarea unor dispoziții din OUG nr. 59/2017.

De mai bine de 70 de ani, pensiile militare sunt reglementate de legi speciale, derogatorii de le legea pentru pensiile din sistemul public, fie că a fost vorba de Decretul nr. 141/1967, Decretul nr. 214/1977, Legea nr. 164/2001, Legea nr.223/2015. Doar Legea nr. 119/2010 a transferat pentru cinci ani pensiile militare in regimul juridic de pensii in sistemul public,  cu dispoziții derogatorii pentru militari.

Legea pensiilor mllitare este o lege specială, ca și legile care reglementează celelalte pensii de serviciu, pentru că se aplică numai militarilor, polițiștilor și penitenciariștilor. 

In oricare sistem juridic de pe glob, clasificarea legilor in generale și speciale, in funcții de sfera lor de aplicare, are o importanță de principiu, astfel  că divergența dintre o lege generală și una specială se rezolvă in sensul celor stipulate in legea specială.

Celor din sistemul pensiilor militare, care repetă ca niște papagali că pensiile militare nu sunt speciale, le-ar plăcea să li se aplice legea generală a pensiilor intr-un litigiu referitor la pensia militară?

In inregistrarea de mai jos se incearcă introducerea ministrului muncii in aceeși dispută privind regimul juridic al pensiilor militare, dar oficialul parează inteligent, numindu-le pensii de serviciu. Mai mult, spune că stie cifrele, că sunt zeci de mii de pensii militare in cuantum mai mic de 3000 lei si mult mai multe zeci de mii in cuantum mai mic de 5000 lei.  

Aversiunea față de denumirea de pensii speciale vine și din credința militarilor că o asemenea categorisire ar duce la percepția că și pensiile militare ar fi toate la fel de mari ca pensiile magistraților.

Percepțiile nu inlătură clasificarea juridică a legilor in legi generale și legi speciale.



O discuție sinceră cu un militar rezervist

♬ sunet original – Petre-Florin Manole

Citeste pe larg

By:
On:
In: Proiect lege pensii militare

 Este clar pentru toată lumea că Legea specială nr. 223/2015 privind pensiile militare a incurajat părăsirea sitemului de apărare, ordine publică și securitate națională de cele mai profesioniste cadre, aflate la vârste care asigurau eficiență activităților speciale din domeniu. Legea ii sancționează prin plafonarea pensiei pe cei  care ar dori să mai continue activitatea peste vechimea de 25 ani. 

Pentru remedierea tâmpeniei care durează de 11 ani, cu consecința plecării specialiștilor  din  instituțiile militare prin pensionare anticipată,  Guvernul  a prevăzut prin OUG nr. 7/2026, intrată in vigoare pe 24 februarie 2026, adoptarea in termen de 30 de zile  a unui act normativ de modificare și completare a legii pensiilor militare, intitulat generic act de reformă a pensiilor militare.

Au trecut cinci săptămâni de la intrarea in vigoare a OUG nr. 7/2026 și instituțiile militare nici n-au publicat in transparență proiectul de act normativ. Mai mult, au trimis la inaintare Federația sindicaliștilor si a personalului contractual din MAI și MApN, condusă de  Vasile Zelca, să ceară eliminarea art. LVI(56) din Ordonanța nr. 7/2026, pentru că, in opinia domnului Zelca, reforma pensiilor militare s-a finalizat prin Legea nr. 282/2023. 

Domnul Zelca numește reformă o lege care a scos din sfera neconstituționlității eliminarea actualizarii  pensiilor militare prin ordonanță de urgență, bătând in cuie art. 60 modificat și completat prin OUG nr. 59/2017 și OUG nr. 114/2018, art. 84?


De data aceasta nu mai poate fi scoasă la inaintare teoria gugumană că pensiile militare nu sunt pensii speciale, inventată in laboratoarele controlate de regimul Ciucă doar pentru a le scoate din reforma PNRR.

Articolul buclucaș din OUG nr.7/2026 este următorul:

„Art. LVI. — (1) Având în vedere excepția prevăzută la
art. XLIX alin. (1), pentru instituțiile publice din familia
ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională”,
reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal este compensată
de efectele generate de implementarea reformei sistemului
pensiilor militare de stat.

(2) În scopul aplicării prevederilor alin. (1), în termen de
maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei
ordonanțe de urgență, Guvernul va aproba, la propunerea
Ministerului Apărării Naționale și a Ministerului Afacerilor Interne,
modificarea și completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile
militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, în
scopul creșterii etapizate și progresive a vârstei standard de
pensionare, cu aplicarea unor măsuri tranzitorii și fără afectarea
drepturilor persoanelor care îndeplinesc condițiile legale pentru
obținerea unei pensii de serviciu la data adoptării actului
normativ.”

Intr-un draft de act normativ, strecurat pe internet incă din luna ianuarie, apar câteva propuneri de reformă pe care le-am analizat AICI, dar se vede treaba că este incă rezistență in sistem la orice reformă a pensiilor militare, de teama funcționarilor incă in activitate că vor fi eliminate dispozițiile de lege care le permite să iasă din activitate cu pensii mari și la vârste de 45-50 ani.

Pe de altă parte, dacă tot au inceput demersurile pentru elaborarea noii legi cadru a salarizării, lege care trebuie să inlocuiască până in luna iulie a.c L 153/2017, potrivit unor jaloane PNRR, măsurile care țin de salarizarea personalului din Familia ocupațională apărare. ordine publică și securitate națională, astfel incât să fie cointeresați cei ce vor să rămână in activitate până la o vârstă cât mai apropiată de 65 ani, ar trebui integrate in Anexa VI a viitoarei legi cadru, nu intr-o lege  a pensiilor militare.


Citeste pe larg

By:
On:
In: Proiect lege pensii militare

 Acest proiect de ordonanță circulă de câteva luni pe internet. A mai fost publicat pe blog.

Concordă cu multe dintre declarațiile premierului și a altor oficiali guvernamentali despre ce vor să facă in domeniul pensiilor militare,  după adoptarea legii privind pensiile de serviciu ale magistraților.

Măsurile preconizate nu vizează pensiile in plată. Ele vizează cointeresarea militarilor să rămână in activitate până la o vârstă cât mai apropiată de 65 de ani.

Cei care rămân in activitate peste vârsta de 55 ani primesc o majorare de 10% a soldei/salariului de funcție.

Nu este prevăzută in proiect o micșorare a pensiei acordate potrivit art. 60 alin(1) din Legea nr. 223/2015.

Militarii  nu mai pot cumula pensia militară anticipată  sau la vârstă redusă conform art, 21 cu salariul din activități bugetare.

Dacă Guvernul Bolojan rezistă și in următoarele săptămâni, proiectul ordonanței ar trebui să meargă spre avizare incă din această săptămână.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Eveniment

Angajații unei asociații financiare de întrajutorare de pe lângă o unitate militară din București ar fi gestionat nelegal fondurile, modificând înscrisuri pentru a justifica operațiuni nereale. Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sub coordonarea unui procuror din cadrul Secției parchetelor militare a PICCJ, polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice […]

Articolul Percheziții la domiciliul unor cetățeni (cadre militare), printre care și giurgiuveni, acuzați pentru delapidare, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals. apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: actualizare pensii, L531
De acord cu ce spune doamna deputat Bruynseels in inregistrarea video de mai jos, dar…. creșterea vârstei de pensionare poate fi o etapă premergătoare inlăturării inechităților prin actualizarea pensiilor militare in plată. 
O perioadă de câțiva ani, numărul militarilor  care se pensionează este mai mic, astfel că se creează un buffer, cum zice ministrul Miruță, din care ar putea fi acoperite o parte din fondurile pentru actualizare. 
Să luăm in seamă aportul begetar pentru fondul de pensii militare al personalului militar activ din toate instituțiile militare,  care plătește lunar 25% din soldele brute contribuție individuală la bugetul de stat, cu titlul de asigurarpentru pensie, nu pentru alte capitole ale bugetului de stat. 
Instituțiile militare ignoră CIBS-ul in situațiile statistice privind plata  pensiilor militare.
De asemenea, nu ar trebui să intre la cheltuieli pentru pensiile militare diferențele dintre cuantumul fiscalizat și cuantumul net plafonat al pensiilor stabilite după 15 sept 2017, potrivit art. 60 din Legea 223/2015, modificat prin OUG nr. 59/2017 și alte acte normative ulterioare. 
Diferența, destul de consistentă, rămâne la bugetul de stat sau la bugetele instituțiilor militare: nu se știe precis. In mod sigur nu se utilizează pentru plata pensiilor militare. Aceste sume neutilizate nu au nici titlu de impozit și nici titlu de CASS. Unde se duc?
Iată un obiectiv important al controlului pe care domnul Miruță l-a declanșat la MApN. 

 
Silviu Predoiu, despre CIBS

Cât despre proiectul pe care doamna Bruynseels l-a depus la Camera Deputaților,  de care a trecut tacit și in prezent zace in nelucrare la Senat, el ar fi bun pentrru militari, dar este greu de crezut că va fi adoptat in această guvernare, care tocmai a plafonat la 70% din baza neta de calcul și pensiile viitorilor  magistrați. 
Il prezint din nou mai jos, in forma in care a fost adoptat tacit la Camera Deputaților.
Cum să treacă acest proiect dacă el elimină și plafonarea la 100% din baza neta de calcul pentru pensiile militare?
Soluția ar fi să creeze pentru actualizarea pensiilor militare un nou articol in Legea 223/2015, așa cum s-a procedat și in Plx 540/2024, și să lase nemodificat art. 60.
Asociațiile de rezerviști care au consiliat-o pe doamna deputat cred că pot fraierii guvernanții ori vor să compromită insuși procesul de rereglementare a actualizării pensiilor militare, așa cum s-au agățat probleme de neconstituționalitate, in Comisia de apărare din Senat, la Plx 540/2024.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Fără categorie

Reluare topic din 20 01 2026

UPDATE, 27 01 2026

Influencerii au difuzat acest draft de ordonanță de urgență in online… pentru a testa opiniile. 

Proiectul poate fi adoptat și prin asumare de răspundere a Guvernului. 

Influencerii ar face bine să sintetizeze pentru decidenți și opiniile exprimate in comentarii. 

Deocamdată… nimic, nimic pentru diminuarea discriminărilor din sistem. Din contră, noile măsuri le adâncesc.

Atractivitatea sistemului militar pentru noile generații este influențată și de modul cum este percepută atitudinea decidenților față de rezerviști. De 9 ani, atitudinea este ostilă rezerviștilor.

Efortul bugetar pentru actualizarea pensiilor militare nu ar fi chiar atât de mare, cum l-au prezentat guvernanții in impactul bugetar al Plx 540/2024. După cum am demonstrat, prin numeroase simulari, impactul bugetar este mult diminuat de regularizarea actualizărilor cu indexările succesive.

*********************

Se modifică articolele 16, 21, 24 și 76 din legea pensiilor militare. Anexele I și II, introduse in lege prin L nr.282/2023, se abrogă.

Se acordă indemnizație de retenție de 10% din solda/salariul de funcție celor care ramân sa lucreze in sistem după indeplinirea condițiilor de  pensie de serviciu pentru limită de vârstă(nu mai puțin de vârsta de 55 ani) până la implinirea vârstei de 65 ani.

Se introduc indemnizaiți de fidelitate la trecerea in rezervă, ceva similar cu ajutoarele acordate de Legea nr.  284/2010, suspendate anual și abrogate prin L 153/2017. Beneficiază de  indemnizații doar cei care trec  in rezervă după intrarea in vigoare a ordonanței. De ce să nu fie disctriminați puțin și ciucanii?

Citeste pe larg

By:
On:
In: actualizare, ccr, legea actualizarii pensiilor militare

 Decizia in acest sens, cu nr. 376 din 16 09 2025, a fost publicată astăzi in MO nr, 123.

Cu câteva luni inainte, aceeași Curte Constituțională respinsese ca neconstituțională, in ansamblul său, Plx 540/2024, lege prin care Parlamentul a reintrodus actualizarea pensiilor militare in Legea nr. 223/2015. Motivul de neconstituționalitate a fost inventat, in sensul că ar fi discriminați viitorii pensionari militari.

Acestea sunt paradoxurile deciziilor CCR. Ceea ce a fost constituțional până la 07 08 2017, când a intrat in vigoare OUG nr. 59/2017, nu mai este constituțional in anul 2024, când același text a fost reintrodus in lege pentru a elimina discriminările pe care le-a provocat OUG nr. 59/2017

 Ma refer  la neconstituționalitatea in ansamblu a Plx 540/2024, nu la articolul cu demnitarii, introdus diversionist in lege de Comisia de apărare din Senat, la insistențele unor asocații de rezerviști. 

Noua decizie a CCR este analizată pe larg pe site-ul

 https://www.litigio.net/2026/02/ccr-diferentele-de-pensii-militare-mo-nr123-2026.html

CCR s-a pronunțat asupra diferențelor de tratament între persoanele pensionate în temeiul unor acte normative diferite

bylitigio.net–februarie 13, 20260

Curtea Constituțională: Statul poate modifica condițiile de pensionare, iar diferențele între generații nu fac reglementarea discriminatorie.

Curtea Constituțională a respins, prin Decizia nr. 376 din 16 septembrie 2025, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Decizia confirmă că Statul poate schimba în timp condițiile de pensionare, iar diferențele de tratament între persoanele pensionate în temeiul unor acte normative diferite nu îndreptățește calificarea reglementării ca fiind discriminatorie și, prin aceasta, neconstituțională, esențială fiind voința legiuitorului de a le elimina, chiar dacă un atare deziderat se realizează printr-un proces cu derulare în timp, și nu dintr-odată, ceea ce, pentru rațiuni evidente, nu este practic posibil.

Citeste pe larg

By:
On:
In: actualizare pensii

Noul ministru al apărării a afirmat astazi că bugetul Clubului Steaua este de 32 milioane de euro anual, lăsând să se ințeleagă că se referă doar la echipa de fotbal dacă l-a comparat cu bugetul echipelor de fotbal din divizia A.
De unde o fi scos MApN bugetul pentru fotbal in anul 2017, an in care ministri au fost Benjamin și Fifor iar sef al Marelui Stat Major General era generalui Nicolae Ciucă( 2015-2019).
OUG 59, de eliminare a actualizării pensiilor militare,  a fost adoptată de Guvernul Tudose in 04 08 2017, după o scurtă campanie de văicăreli din partea decidenților din MApN că bugetul instituției va fi secătuit dacă va fi nevoie ca și pensiile militare să crească cu majorările prevazute pentru anii  2017-2022 pentru activi in Legea nr. 153/2017, lege care intrase in vigoare la 01 07 2017.
CSA Steaua a intrat in Divizia a IV-a in luna septembrie 2017, după ce armata cumpărase intregul lot de fotbaliști ai AS Regal Sport Club Ferdinand contra sumei de 60.000 de euro .
Iată, dragi pensionari MApN,  cum ați devenit fără voie sponsori ai echpei de fotbal CAS Steaua din diviziile inferioare de fotbal.
Pe cine or fi sponsorizat fără voie pensionarii CPS ai MAI și SRI?
Din declarațiile ministrului Miruță am mai reținut că recente controale au mai descoperit că prin niște găinării ordinare au fost majorate și cu 2 000 lei pensiile unor noi rezerviști.


„Sunt în curs două investigaţii serioase de audit şi de Corp de Control la Spitalul Militar Central şi la Clubul Sportiv al Armatei, inclusiv despre situaţia de la Steaua. Am început să primesc informaţii sumarizate. Se lucrează intens, în fiecare zi pare că se descoperă altceva. Atunci când voi primi raportul final, vă voi anunţa măsurile luate şi care sunt consecinţele pentru cei care greşesc.
„V-am spus că pentru toate problemele o să vă prezint raportul de audit şi al Corpului de Control. Eu am început să mă uit despre cum se duc banii. Este un buget acolo de aproximativ 32 de milioane de euro anual, care este mult mai mare decât al tuturor celorlalte echipe din Divizia A la un loc. E foarte bine. E foarte bine că încercăm să se facă performanţă acolo, dar vrem ca utilizarea acestor bani să fie realizată într-un mod eficient, despre care am dubii în acest moment, dar vreau să văd cum arată toată planşa”, a explicat ministrul Apărării. 

Citeste pe larg

By:
On:
In: Fără categorie

Se modifică articolele 16, 21, 24 și 76 din legea pensiilor militare. Anexele I și II, introduse in lege prin L nr.282/2023, se abrogă.

Se introduc indemnizaiți de fidelitate la trecerea in rezervă, ceva similar cu ajutoarele acordate de Legea nr.  284/2010, suspendate anual și abrogate prin L 153/2017. Beneficiază de  indemnizații doar cei care trec  in rezervă după intrarea in vigoare a ordonanței.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Casele Sectoriale de Pensii, pensii militare

 -Datele sunt sintetizate de economica. net pe baza comunicărilor primite de la CPS-uri.

-Sinteza privind pensiile MAI a fost publicată și pe blog in luna decembrie.

-Disproporțiile dintre pensiile minime, medii si maxime sunt enorme la ambele case sectoriale și ar fi mult mai evidente dacă situația statistică ar fi prezentată pe grade și anul pensionării. S-ar pune in evidență efectele eliminarii actualizării pensiilor militare, incepând cu anul 2018, prin OUG nr. 59/2017, pe care CCR s-a incăpățânat s-o declare constituțională de sute de ori, inclusiv după ce a constatat că a fost adoptată de Guvernul Tudose fără să fi cerut avizul Consiliului Legislativ.

-Dacă din 73 844 pensii MApN avem un număr de 45 717 pensii mai mici de 5 000 lei. la MAI avem  din 89 910 pensii militare un număr de 34 056 pensii mai mici de  5 000 lei. 

In schimb, dacă  la MApN avem 5 496 pensii mai mari de 10 000 lei,  la MAI avem 5 594 pensii mai mari de 10 000 lei.

Vine zilele trecute domnul Miruță, noul ministru al Apărarii, și constată că există inechități in sistemul pensiilor militare și că acestea nu pot fi diminuate decât prin ridicarea cuantumului celor mai mici, dar nu sunt fonduri pentru un asemenea efort financiar. 

Cam așa au constatat și predecesorii dânsului din ultimii 9 ani, Nu au făcut nimic sau nu  au fost lăsati de specialiștii financiari din minister, care au avut alte priorități  de cheltuire a bugetului apărarii, pe lângă cele necesare inzestrării armatei:

– ciucanii și-au instituit titlul de veteran in teatrele de operatii pentru cei care au indeplinit cel puțin 120 de zile in asemenea misiuni- vezi Legea 168/2020,  cu 1 000 lei pe cap de veteran  in activitate sau pensionar.

-anual au fost restituite miliarde de  lei la bugetul de stat pentru alte cheltuieli ale Guvernului, bani proveniți din plafonarea pensiilor militare 

-nimeni nu evidețiază cât din cheltuielile cu pensiile militare reprezintă contribuția de 25% din solda lunară brută, CIBS, pe care militarii in activitate o varsă lunar la Bugetul de stat,  in loc să se instituie un Fond pentru pensiile militare. Ni se vântură lozinca mult rostogolită prin presă că intreaga pensie militară este plătită integral din bugetul de stat constituit din impozitele și taxele plătite de cetățeni.

Ce ar fi dacă ministrii si directorii instituțiilor de apărare ar disciplina și activitatea financiară a direcțiilor de profil din subordinea lor ?


CPS a MApN 

       Total pensii  nete  in oct. 2025, la CPS a MApN=73 844


                                                  CPS a MAI

   Total pensii  nete  in oct. 2025 la CPS a MAI= 89 910

Citeste pe larg

By:
On:
In: Casele Sectoriale de Pensii, pensii militare

 -Datele sunt sintetizate de economica. net pe baza comunicărilor primite de la CPS-uri.

-Sinteza privind pensiile MAI a fost publicată și pe blog in luna decembrie.

-Disproporțiile dintre pensiile minime, medii si maxime sunt enorme la ambele case sectoriale și ar fi mult mai evidente dacă situația statistică ar fi prezentată pe grade și anul pensionării. S-ar pune in evidență efectele eliminarii actualizării pensiilor militare, incepând cu anul 2018, prin OUG nr. 59/2017, pe care CCR s-a incăpățânat s-o declare constituțională de sute de ori, inclusiv după ce a constatat că a fost adoptată de Guvernul Tudose fără să fi cerut avizul Consiliului Legislativ.

-Dacă din 73 844 pensii MApN avem un număr de 45 717 pensii mai mici de 5 000 lei. la MAI avem  din 89 910 pensii militare un număr de 34 056 pensii mai mici de  5 000 lei. 

In schimb, dacă  la MApN avem 5 496 pensii mai mari de 10 000 lei,  la MAI avem 5 594 pensii mai mari de 10 000 lei.

Vine zilele trecute domnul Miruță, noul ministru al Apărarii, și constată că există inechități in sistemul pensiilor militare și că acestea nu pot fi diminuate decât prin ridicarea cuantumului celor mai mici, dar nu sunt fonduri pentru un asemenea efort financiar. 

Cam așa au constatat și predecesorii dânsului din ultimii 9 ani, Nu au făcut nimic sau nu  au fost lăsati de specialiștii financiari din minister, care au avut alte priorități  de cheltuire a bugetului apărarii, pe lângă cele necesare inzestrării armatei:

– ciucanii și-au instituit titlul de veteran in teatrele de operatii pentru cei care au indeplinit cel puțin 120 de zile in asemenea misiuni- vezi Legea 168/2020,  cu 1 000 lei pe cap de veteran  in activitate sau pensionar.

-anual au fost restituite miliarde de  lei la bugetul de stat pentru alte cheltuieli ale Guvernului, bani proveniți din plafonarea pensiilor militare 

-nimeni nu evidețiază cât din cheltuielile cu pensiile militare reprezintă contribuția de 25% din solda lunară brută, CIBS, pe care militarii in activitate o varsă lunar la Bugetul de stat,  in loc să se instituie un Fond pentru pensiile militare. Ni se vântură lozinca mult rostogolită prin presă că intreaga pensie militară este plătită integral din bugetul de stat constituit din impozitele și taxele plătite de cetățeni.

Ce ar fi dacă ministrii si directorii instituțiilor de apărare ar disciplina și activitatea financiară a direcțiilor de profil din subordinea lor ?


CPS a MApN 

       Total pensii  nete  in oct. 2025, la CPS a MApN=73 844


                                                  CPS a MAI

   Total pensii  nete  in oct. 2025 la CPS a MAI= 89 910

Citeste pe larg

By:
On:
In: Casele Sectoriale de Pensii, pensii militare

 -Datele sunt sintetizate de economica. net pe baza comunicărilor primite de la CPS-uri.

-Sinteza privind pensiile MAI a fost publicată și pe blog in luna decembrie.

-Disproporțiile dintre pensiile minime, medii si maxime sunt enorme la ambele case sectoriale și ar fi mult mai evidente dacă situația statistică ar fi prezentată pe grade și anul pensionării. S-ar pune in evidență efectele eliminarii actualizării pensiilor militare, incepând cu anul 2018, prin OUG nr. 59/2017, pe care CCR s-a incăpățânat s-o declare constituțională de sute de ori, inclusiv după ce a constatat că a fost adoptată de Guvernul Tudose fără să fi cerut avizul Consiliului Legislativ.

-Dacă din 73 844 pensii MApN avem un număr de 45 717 pensii mai mici de 5 000 lei. la MAI avem  din 89 910 pensii militare un număr de 34 056 pensii mai mici de  5 000 lei. 

In schimb, dacă  la MApN avem 5 496 pensii mai mari de 10 000 lei,  la MAI avem 5 594 pensii mai mari de 10 000 lei.

Vine zilele trecute domnul Miruță, noul ministru al Apărarii, și constată că există inechități in sistemul pensiilor militare și că acestea nu pot fi diminuate decât prin ridicarea cuantumului celor mai mici, dar nu sunt fonduri pentru un asemenea efort financiar. 

Cam așa au constatat și predecesorii dânsului din ultimii 9 ani, Nu au făcut nimic sau nu  au fost lăsati de specialiștii financiari din minister, care au avut alte priorități  de cheltuire a bugetului apărarii, pe lângă cele necesare inzestrării armatei:

– ciucanii și-au instituit titlul de veteran in teatrele de operatii pentru cei care au indeplinit cel puțin 120 de zile in asemenea misiuni- vezi Legea 168/2020,  cu 1 000 lei pe cap de veteran  in activitate sau pensionar.

-anual au fost restituite miliarde de  lei la bugetul de stat pentru alte cheltuieli ale Guvernului, bani proveniți din plafonarea pensiilor militare 

-nimeni nu evidețiază cât din cheltuielile cu pensiile militare reprezintă contribuția de 25% din solda lunară brută, CIBS, pe care militarii in activitate o varsă lunar la Bugetul de stat,  in loc să se instituie un Fond pentru pensiile militare. Ni se vântură lozinca mult rostogolită prin presă că intreaga pensie militară este plătită integral din bugetul de stat constituit din impozitele și taxele plătite de cetățeni.

Ce ar fi dacă ministrii si directorii instituțiilor de apărare ar disciplina și activitatea financiară a direcțiilor de profil din subordinea lor ?


CPS a MApN 

       Total pensii  nete  in oct. 2025, la CPS a MApN=73 844


                                                  CPS a MAI

   Total pensii  nete  in oct. 2025 la CPS a MAI= 89 910

Citeste pe larg

By:
On:
In: Casele Sectoriale de Pensii, pensii militare

 -Datele sunt sintetizate de economica. net pe baza comunicărilor primite de la CPS-uri.

-Sinteza privind pensiile MAI a fost publicată și pe blog in luna decembrie.

-Disproporțiile dintre pensiile minime, medii si maxime sunt enorme la ambele case sectoriale și ar fi mult mai evidente dacă situația statistică ar fi prezentată pe grade și anul pensionării. S-ar pune in evidență efectele eliminarii actualizării pensiilor militare, incepând cu anul 2018, prin OUG nr. 59/2017, pe care CCR s-a incăpățânat s-o declare constituțională de sute de ori, inclusiv după ce a constatat că a fost adoptată de Guvernul Tudose fără să fi cerut avizul Consiliului Legislativ.

-Dacă din 73 844 pensii MApN avem un număr de 45 717 pensii mai mici de 5 000 lei. la MAI avem  din 89 910 pensii militare un număr de 34 056 pensii mai mici de  5 000 lei. 

In schimb, dacă  la MApN avem 5 496 pensii mai mari de 10 000 lei,  la MAI avem 5 594 pensii mai mari de 10 000 lei.

Vine zilele trecute domnul Miruță, noul ministru al Apărarii, și constată că există inechități in sistemul pensiilor militare și că acestea nu pot fi diminuate decât prin ridicarea cuantumului celor mai mici, dar nu sunt fonduri pentru un asemenea efort financiar. 

Cam așa au constatat și predecesorii dânsului din ultimii 9 ani, Nu au făcut nimic sau nu  au fost lăsati de specialiștii financiari din minister, care au avut alte priorități  de cheltuire a bugetului apărarii, pe lângă cele necesare inzestrării armatei:

– ciucanii și-au instituit titlul de veteran in teatrele de operatii pentru cei care au indeplinit cel puțin 120 de zile in asemenea misiuni- vezi Legea 168/2020,  cu 1 000 lei pe cap de veteran  in activitate sau pensionar.

-anual au fost restituite miliarde de  lei la bugetul de stat pentru alte cheltuieli ale Guvernului, bani proveniți din plafonarea pensiilor militare 

-nimeni nu evidețiază cât din cheltuielile cu pensiile militare reprezintă contribuția de 25% din solda lunară brută, CIBS, pe care militarii in activitate o varsă lunar la Bugetul de stat,  in loc să se instituie un Fond pentru pensiile militare. Ni se vântură lozinca mult rostogolită prin presă că intreaga pensie militară este plătită integral din bugetul de stat constituit din impozitele și taxele plătite de cetățeni.

Ce ar fi dacă ministrii si directorii instituțiilor de apărare ar disciplina și activitatea financiară a direcțiilor de profil din subordinea lor ?


CPS a MApN 

       Total pensii  nete  in oct. 2025, la CPS a MApN=73 844


                                                  CPS a MAI

   Total pensii  nete  in oct. 2025 la CPS a MAI= 89 910

Citeste pe larg

By:
On:
In: Proiect lege pensii militare

 


PREAMBUL:

Atât soldele, cât și pensiile militare sunt plătite în integralitate de la bugetul de stat.

Nu există nicio legătură între cuantumul contribuției individuale la bugetul de stat ( 25% din solda lunară brută – art.40 punctul 7 din OUG nr.57 / 2015 coroborat cu art.138 din Codul fiscal ) și cuantumul stabilit al pensiei.(NOTA BLOGULUI: Mărimea CIBS-ului cât și cuantumul pensiei militare depind de cuantumul  soldelor lunare brute care intră in baza de calcul)


PRINCIPIUL „LA GRADE, FUNCȚII, VECHIME ȘI CONDIȚII DE MUNCĂ EGALE, PENSII EGALE, INDIFERENT DE ANUL TRECERII ÎN REZERVĂ !”…AR NECESITA REGLEMENTĂRI CARE SĂ VIZEZE :


1) Baza de calcul a pensiei formată din solda de grad, de funcție și gradația. La acestea se adaugă numai alte două elemente salariale care definesc orice structură militară de pe mapamond, respectiv ierarhia militară și periculozitatea misiunilor de îndeplinit. În termenii legislației în vigoare, acestea sunt solda de comandă și compensația de risc / pericol deosebit.(NOTA BLOGULUI: Nu pot fi scoase din baza de calcul elementele salariale pentru care militarul a plătit CIBS. In baza de calcul al pensiei intră obligatoriu cuantumul brut al soldei lunare brute)


2) Toate cele 5 elemente susmenționate, actualizate.

Exemplificativ, pentru colonel. Bineînțeles că exemplul poate fi extrapolat pentru oricare alt grad militar. Așadar :

a) Solda de grad = 2.838 lei brut ( OUG nr.26 / 2024 ) ;

b) Solda de funcție ( cu coeficient la maxim și gradația a VII-a ) = 9.501 lei ( prin prisma cap.I coroborat cu art.11 și 19 ale cap.II din anexa nr.VI a Legii nr.153 / 2017 și a majorării soldelor de funcție cu 5% din anul 2023 ) ;

c) Solda de comandă ( la maxim ) = 2.375 lei ( prin prisma art.8, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ) ;

d) Compensația de risc / pericol deosebit = 2.850 lei ( art.14, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ).


3) Aplicarea reglementării conform căreia pensia netă rezultată – recalculată prin prisma noii baze de calcul actualizate – să nu depășească media netă corespunzătoare celei brute a elementelor salariale componente ale bazei de calcul.

Prin prisma exemplului generic susmentionat, rezultă următoarele :

a) Noua bază de calcul a pensiei = 17.564 lei brut ( 2.838 + 9.501 + 2.375 + 2.850 ) ;

b) Pensia brută recalculată = 17.915 lei ( cu 85% ( conform art.40 punctul 6 din OUG nr.57 / 2015 ) și OMM 20% ) ;

c) Pensia netă rezultată ( urmare a aplicării CASS și impozitului ) = 15.091 lei ;

d) Media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ( 58,5% din 17.564 lei, diferența până la 100%, respectiv 41,5%, reprezentând contribuția individuală la bugetul de stat ( CIBS ), contribuția la sănătate ( CASS ) și impozitul ) ;

e) Pensia netă acordată în raport cu media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ;


4) Dacă în urma recalculării – prin prisma celor susmenționate – rezultă un cuantum net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul ( n.n. – 10.275 lei pentru exemplul generic luat ) mai mic decât cel net aflat în plată, se păstrează cuantumul net în plată, indexările ulterioare aplicându-se la cuantumul net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul și în mod unitar pentru toate pensiile militare de stat, respectiv prin aplicarea dispozițiilor art.84 din OUG nr.114 / 2018 ;


5) Pentru egalitate de tratament, problematica în cauză necesită și o reglementare care să vizeze baze de calcul ale pensiilor – atât pentru pensiile în plată, cât și pentru cele viitoare – formate din același număr de luni consecutive.


User: Mos Martin, cunoscut cititorilor blogului.



Alte Note ale blogului

-Potrivit propunerii, doar pensiile militare stabilite inainte de 15 septembrie 2017 se recalculează după actualizare, stabilindu-se si pentru acestea plafonarea la nivelul net al bazei de calcul cu păstrarea cuantumului mai avantajos.
-Pensiile militare stabilite in perioada 15 sept 2017 (OUG 59)-25 03 2024(OUG 26‚ deja plafonate, se actualizează.
-Pensiile militare stabilite după 23 03 2024 nu se recalculează și nu se actualizează pănă la o viitoare majorare a soldelor de grad sau de funcție ale personalului militar in activitate. 

Citeste pe larg