Pe adresa blogului a sosit acest recent raspuns primit de unul dintre cititori de la Comisia Europeana. In absenta moderatorului, facem doar oficiul de a-l supune atentiei cititorilor si in special premierului Ciolacu.
Comisia avertizeaza ca indeplinirea satisfacatoare a Jalonului 215 va conta pentru acordarea celei de-a treia cereri de plata PNRR.
COMISIA EUROPEANĂ Ref.Ares ( 2023 ) 4822831 – 11.07.2023
SECRETARIATUL-GENERAL
Direcția RECOVER.B – Redresare și reziliență II
SG.RECOVER.B.2 – Piața unică, Cercetare și Inovare – Estonia, Letonia, Lituania, România
Bruxelles
SG.RECOVER.B.2/MZ
Stimate domnule,
Vă mulțumim pentru mesajul adresat doamnei Céline Gauer prin care v-ați exprimat îngrijorările privind efectele impozitarii asupra pensiilor militare. Doamna Gauer mi-a solicitat să vă răspund la adresă în numele dânsei.
România a transmis un plan național de redresare și reziliență (PNRR) care, în urma unei evaluări pozitive a Comisiei Europene, a fost aprobat de către Consiliu. Acest Acord (Decizia Consiliului de punere în aplicare și Anexa) include jaloane și ținte obligatorii din punct de vedere juridic legate de diferite reforme și investiții pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a primi plățile respective.
Reforma pensiilor este un element cheie al PNRR. Această reformă urmărește să consolideze principiul contributivității, să asigure sustenabilitatea fiscală, să sporească gradul de adecvare și caracterul echitabil al sistemului, abordând în același timp recomandările specifice de țară adresate României de-a lungul ultimilor ani. O reformă cuprinzătoare a pensiilor, care include toate categoriile de pensii speciale, va crea spațiul necesar astfel încât România să poată aborda provocările viitoare legate de demografie și de îmbătrânirea populației.
Reforma pensiilor speciale este inclusă într-un jalon distinct (215). Potrivit acestui Acord (Decizia Consiliului de punere în aplicare și Anexa), noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale (inclusiv pe cele militare) și le va alinia la principiul contributivității. Pensiile în plată trebuie să fie recalculate având la bază principiul contributivității, vechimea în profesie și o reajustare a procentului legat de veniturile obținute. Totodată, perioada minimă de cotizare trebuie să fie similară cu cea aplicată în fondul public de pensii.
Îndeplinirea satisfăcătoare a acestui jalon va fi evaluată în contextul celei de-a treia cereri de plată. Vă asigurăm că la nivelul Comisiei Europene monitorizăm atent implementarea Planului de Redresare și Reziliență al României.
Cu deosebită considerație,
Luca ROSSI
Șef de unitate
De la orele 14,00 este programata sedinta comuna a Senatului si Camerei Deputaților pentru dezbaterea Raportului la Pl-x411/2013
| Pl-x 411/2023 | Propunerea legislativă pentru abrogarea Capitolului XI din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor (Pl-x 411/2023; L 382/2023) – lege organică Procedură de urgenţă Raportul Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului (Adoptare)-distribuit-22.06.2023 |
Saptamana viitoare, mai precis, joi, 29 iunie 2023, se voteaza PLx-nr. 224/2023.
Ministrul Alina Gorghiu spus ca saptamana viitoare va fi o saptamana de foc in Parlament, iar Camera Deputatilor va vota aceasta lege care este jalon si responsabilitate în PNRR.
„Vă garantez că vom găsi soluţia echilibrată, astfel încât să avem această reglementare a pensiilor de serviciu odată pentru totdeauna tranşată. Legiferarea porneşte de la principiul care a revoltat întreaga societate şi anume că nicio pensie de serviciu nu poate să depăşească venitul obţinut în cursul perioadei de cotizare. Pe scurt, nicio pensie nu poate să fie mai mare decât salariul”.
”O parte este legată de etapizare, într-adevăr vârsta de pensionare poate fi o problemă pe care o contestă, în continuare, magistraţii, însă discuţiile au fost în parametrii pe care vi-i spun acum, şi anume nicio pensie nu poate să depăşească salariul, nu se vor crea noi categorii de pensii speciale iar pensiile speciale se vor calcula pe baza principiului contributivităţii”, a mai arătat Gorghiu. Despre continuarea protestelor, Alina Gorghiu a spus: ”Vă spunem ce vom face la nivel de coaliţie, la nivel de guvern şi la nivel de Parlament. Săptămâna viitoare va fi o săptămână de foc în Parlament, Camera Deputaţilor va vota această lege care este jalon şi responsabilitate în PNRR”.
Ea a menţionat ca ”vor merge mai departe cu această reformă”.
Articol sosit pe adresa blogului de la @mosmartin
Bună seara, Huhu ! Și tot ce-i mai bun ! Dacă vei considera oportun și util …poți deschide un topic cu următorul conținut :
Iată ce se va întâmpla – cât de curând – la pensiile militare de stat !!
Cele care urmează a fi expuse sunt doar pentru cei care au foarte multă răbdare să analizeze și să contraargumenteze, unde și dacă se impune… exclusiv în termeni juridici și de bunsimț ! Iată ce se va întâmpla și de ce – până la finele lunii curente – cu pensiile militare în plată !
În proiectul de lege privind unele modificări și completări în domeniul pensiilor de serviciu ( Plx nr. 244 / 2023 ) și care se află la Camera Deputaților este menționată o supraimpozitare ( definită în proiect drept cotă de impunere ) de 30 % a cuantumului pensiilor pentru ceea ce depășește câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat !
În prezent – conform Legii nr. 369 / 2022 – acest câștig salarial mediu brut aferent anului în curs este de 6789 lei. În spațiul public ( la o emisiune tv ), ministru’ Budăi a confirmat faptul că o variantă de pus în practică poate fi și cea solicitată de către Comisia Europeană, respectiv ca supraimpozitarea să se realizeze la netul pensiei, nu la brut ! Procentul menționat ca solicitat de către Comisie este de 15 % și nu de 30 % ( cum este în proiect ), dar aplicat pentru diferența dintre pensia netă în plată și cuantumul net aferent câștigului mediu brut susmenționat.
Din perspectiva reglementărilor în vigoare, reținerile din salariul brut, respectiv contribuția individuală la bugetul de stat ( în cazul militarilor ), contribuția la sănătate și impozitul, totalizează un procent de 41,5 %. Pe cale de consecință cuantumul net aferent câștigului salarial mediu brut de 6789 lei este de 3972 lei ( 58,5 % din 6789 ).
Înainte de a concluziona dacă se va opta ori nu pentru o astfel de supraimpozitare la net este imperios necesară – pentru înțelegere – o scurtă și concretă exemplificare ! Iar aceasta va avea în vedere – nu râdeți, pentru că veți vedea și de ce – chiar situația cu „Ciucă al nost'” ! A nu se înțelege, în mod eronat, faptul că trimiterea este la persoana menționată din anumite motive de o anumită factură ori conotație ! Nu, nicicum ! Ea are în vedere doar faptul că datele la care voi face referire sunt nu numai publice, cât și mai mult decât edificatoare pentru înțelegerea problematicii în cauză !
Așadar, iată datele concrete : conform declarației de avere a celui menționat – din 09.05.2016 – și care, conform reglementărilor, are în vedere venitul salarial net din anul anterior, respectiv 2015…rezultă un cuantum net de 118940 lei. Pe cale de consecință, putem admite corespondentul mediu lunar net al soldei acestuia – din anul 2015 – de 9912 lei. Acestui ultim cuantum îi corespunde – având în vedere reținerile aplicabile soldei brute în anul 2015, respectiv CAS = 10,5 %, CASS = 5,5 % și impozitul de 16 % – un cuantum brut al soldei lunare de 14048 lei. Un alt argument opțional pentru exemplificare cu „Ciucă al nost’ ” – pe lângă cele anterior menționate – rezultă și din faptul că avem în vedere astfel o carieră militară care, prin prisma prevederilor Legii nr.223 / 2015, întrunea procentele maxime de stabilire a unei pensii militare brute, respectiv acel 85 % ( art.30 din lege, modificat prin OUG nr.57 / 2015 ) și acel 20 % pentru Ordinul Meritul Militar ( art.11 din Legea nr. 80 / 1995 )…încă din anul anterior menționat, respectiv 2015 ! Dar, pe de altă parte, Legea nr. 223 / 2015 a intrat în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2016. Să admitem faptul că „Ciucă al nost’ ” ar fi trecut în rezervă în anul 2016, cu o medie a soldelor brute similară cu solda brută anterior menționată, respectiv de 14048 lei ! Drept urmare, pensia brută astfel stabilită din baza de calcul de calcul de 14048 lei ar fi de 14329 lei ( aplicând 85 % și ulterior, 20 % ). Prin aplicarea indexărilor / majorărilor anuale acordate la pensiile militare ( 5 %, 5,25 %, 1,3 %, 4,6 %, 2,6 % și 5,1 % ) ar rezulta o pensie brută prezentă în cuantum de 18093 lei și respectiv – ca urmare a impozitării cu 10 % la ceea ce depășește 2000 de lei – una în cuantum net de 16484 lei ! Din declarația de avere a fostului premier, din data de 09.06.2021 – care vizează veniturile nete aferente anului anterior, respectiv 2020 – rezultă faptul că venitul net din pensii al acestuia a fost de 215880 lei. Prin urmare, rezultă o pensie netă lunară în cuantum de 17990 lei. În conformitate cu art.84 din OUG nr. 114 / 2018, cuantumul net susmenționat a fost indexat ulterior de două ori, respectiv cu 2,6 % și 5,1 %, rezultând astfel pensia netă actuală a lui „Ciucă al nost’ ” în cuantum de …19399 lei ! Așadar, mai mare cu 1399 lei decât acel cuantum „arhivehiculat pe sticlă” de …18000 lei ! Prin prisma coroborării prevederilor art. 84 din OUG nr. 114 / 2018 ( referitoare la indexări ), ale art. VII, punctul 3 din OUG nr. 59 / 2017 ( privind limitarea pensiei nete la media soldelor nete aferente celor brute din baza de calcul a pensiei ) și ale celor din OUG nr.79 / 2017, de modificare a Codului Fiscal ( referitoare la procentele pentru reținerile din solda brută și care totalizează 41,5 %, așa cum am menționat încă de la început )…rezultă un cuantum brut al pensiei – aferent celui net de 19399 lei – de…33161 lei !
Concluzii :
1. Chiar dacă pensia netă în plată putea fi mai mare decât solda netă din activitate – ceea ce a fost o aberație marca legislativ și președinție – iar aceasta pentru perioada dintre 1 ianuarie 2016 ( când a intrat în vigoare Legea nr. 223 / 2015 ) și 15 septembrie 2017 ( când OUG nr. 59 / 2017 a stopat aberația, dar a adus o alta, respectiv eliminarea actualizării pensiilor militare ), aplicând toate indexările / majorările la pensia ce ar fi fost stabilită în anul 2016…pensia netă în plată rezultată în prezent, respectiv de 16484 lei este…evident și substanțial mai mică decât cea în plată din prezent și care a fost stabilită în anul 2019 ( ajungând acum la 19399 lei ), chiar dacă aceasta din urmă a fost limitată la media soldelor nete ( conform art. VII, punctul 3 din OUG 59 / 2017 ) ! Iar aceasta în condițiile în are vorbim de „Ciucă al nost’ Întâiul” și de „Ciucă al nost al Doilea” și care au fost „gemeni” în activitate, respectiv au avut același grad ( general ), aceeași funcție ( dom’ Ciucă a fost șeful Statului Major General din ianuarie 2015 ), aceeași vechime în serviciu și condiții de muncă ( n.n. – pe cale de consecință, rezultând procentele complete de stabilire a pensiei de serviciu, respectiv de 85 % pentru raportare la baza de calcul și de 20 % ( Ordinul Meritul Militar ) pentru o vechime de cel puțin 25 de ani de „caschetă” ) ! Cauzele acestui brut „kilometric” al pensiei lui „Ciucă al nost’ al Doilea”, respectiv de…33161 lei ( față de numa’ 18093 lei în cazul lui „Ciucă al nost’ Întâiul” ), cât și a sumei de 2915 lei cu care este mai mare pensia netă în plată a lui „Ciucă al nost’ al Doilea”, rezidă atât în trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, implicit majorarea lor, cât și în creșterile salariale corespondente Legii nr. 153 / 2017 !
2. O eventuală supraimpozitare cu 30 % la brutul pensiilor în plată ( care ar depăși acel câștig salarial mediu brut de 6789 lei ) și care e verificabilă „limpede ca lacrima” prin prisma exemplului dat, ar fi vădit discriminatorie și „cu dedicație”, ea neeliminând inechitățile profunde existente în prezent la pensiile militare, nici măcar diminuându-le, ci, din contră….amplificându-le !! Cum ?! Oricine poate face calculele și poate constata că aplicând acel 30 % la diferența dintre 33161 lei ( pensia „kilometrică” a lui „Ciucă al nost al Doilea” ) și 6789 lei ( câștigul salarial mediu brut ), efectul asupra pensiei nete actuale în plată de 19399 lei este….ZERO !! Pentru curioși : faceți calculele și pentru un procent de 50 % și veți constata același efect nul asupra pensiei nete în plată susmenționate ! Abia de la un procent de 51 % aceasta ar fi afectată…”timid”, cu 167 lei, ajungând astfel la un cuantum net in plată de…19232 le ! O fi vreo „inginerie financiară” la mijloc, susținută cu sârg de prin 2017 ?! Concluzia acestui punct 2 : pe o variantă de supraimpozitare cu 30 % a ceea ce depășește 6789 lei brut, efectul la pensiile militare nete în plată și stabilite după 15 septembrie 2017 (n.n. – „celebra” OUG nr. 59 ) ar fi…ZERO ! Pentru toate celelate pensii, stabilite / recalculate anterior „datei de deschidere a anului școlar 2017” efectul s-ar simți – chiar și substanțial – „în buzunar” ! „Curat murdar, coane Fănică !” …ar exclama maestru’ Caragiale !
3. Prin aplicarea supraimpozitării de 15 % la netul pensiilor în plată, guvernanții „împușcă 4 iepuri dintr-o lovitură”, respectiv :
a) rezonează cu solicitarea vehiculată a Comisiei Europene, adică supraimpozitare cu 15 % la net, nu cu 30 % la brut !
b) cuantumul fiecărei pensii nete în plată mai mare de 3972 lei se reduce într-o măsură mai mare decât în varianta supraimpozitării cu 30 % la brutul mai mare de 6789 lei, cu efect produs în netul rezultat ! Și de aici cheltuieli mai mici cu pensiile nete în plată ! Ca paranteză, prin prisma exemplului dat, pensia netă în plată a lui „Ciucă al nost’ al Doilea”, prin supraimpozitarea la net cu 15 % ar fi diminuată de la cei 19399 lei la …17085 lei ! Așadar o reducere – la net – de 2314 lei ( ( 19399 – 3972 ) x 15 % ) ! Pe când, pe varianta supraimpozitării cu 30 % la brut ( așa cum a fost detaliat anterior ), efectul asupra cuantumului net în plată a pensiei lui „Ciucă al nost’ al Doilea” ar fi fost…zero !
c) cheltuielile bugetare pe net scad și mai mult prin includerea „la tăiere” și a categoriei celor trecuți in rezervă ulterior lui septembrie 15, anul de grație 2017 ! d) prin includerea „la tăiere” a acestei ultime categorii menționate ( care oricum – pe ansamblu – include pensii mai mari față de cele ale celor „născuți mai devreme” și implicit în rezervă de dinaintea lui 2017, așa cum a rezultat și din exemplul cu „gemenii Ciucă” ), guvernanții obțin și o relativă „calmare a dihoniei psihologice create” – tot de ei – cu privire la tratamentul juridic al rezerviștilor de dinainte și de după acel blestemat 2017, când o echipă „celebră” a eliminat actualizarea pensiilor militare ! Personajele sunt arhicunoscute !
Concluzii finale : Supraimpozitarea cu 30 % la brutul pensiilor mai mari de 6789 lei nu ar elimina nicicum inechitățile profunde existente la pensiile militare, ci, din contră…le-ar tot adânci pe măsura trecerii timpului !
Supraimpozitarea cu 15 % la netul pensiilor mai mari de 3972 lei net nu elimină inechitățile majore existente, nu le amplifică, doar le diminuează… infim și nesemnificativ !
Niciuna dintre aceste variante – cu efect în scrâșnet de dinți și „urări de bine la adresa mamelor guvernanților” – nu reprezintă soluția de eliminare a inechitățior profunde existente la pensiile militare ! Altfel spus, acel 30 % ar fi fost …antireforma pensiilor militare, iar acel 15 % ( foarte probabil și pus în practică ) nu e decât un paleativ al reformei, un „frate bun” cu acel 30 % !
Soluția corectă, viabilă și necesară pentru eliminarea multiplelor și majorelor inechități existente la pensiile militare este una singură, respectiv RECALCULAREA tuturor celor aflate în plată ! Nu detaliez aici diversele variante prin care se poate realiza aceasta pentru că ar necesita foarte mult spațiu de analiză și argumentare !
Cert este faptul că recalculări ale pensiilor militare au tot fost ( 2001, 2011, 2016 ) și nu e decât naivitate în a crede că ele nu vor mai fi, iar aceasta și cât de curând, mai ales că – temporal și sub aspect al efectelor „benefice” pentru toți rezerviștii – actualei legi 223…”i se cam împlinește sorocu’ „!
Mai mult, dar și cu fundament juridic, Curtea Constituțională, în diverse reglementări ale acesteia ( cu titlu de exemplu, Decizia nr. 900 / 2020 – punctul 116 ) menționează faptul că pensiile plătite de la bugetul de stat pot fi modificate ( mărite, micșorate, implicit recalculate ) în funcție de resursele bugetare și politica fiscală a statului ! Zilele ce vin vor însemna „o luptă pierdută” pentru toți rezerviștii cu mai mult de „4000 în buzunar”, dar….”războiu’ continuă” și va fi câștigat – cât de curând – printr-o victorie al cărei nume este…RECALCULAREA ! Doamne ajută cu bine, tuturor !
Noile cerințe ale specialiștilor europeni
-un impozit de 15% pe venitul net, nu 30% pe venitul brut, așa cum este în proiectul de lege.
-să se adauge măcar o lună la fiecare șase luni, în perioada de grație de 5 ani
-la funcționarii publici parlamentari oficialii europeni cer scoaterea celor șapte salarii brute acordate la ieșirea la pensie.
Întrebat despre aceste solicitări, ministrul Muncii, Marius Budăi a adus următoarele clarificări:
Eu am spus tot timpul că pensiile militare nu sunt pensii speciale. Spun tot timpul că sunt indemnizații și pensii stabilite în baza unei legi speciale. Pensii speciale nu există, dar se regăsesc în PNRR-ul României, pentru că nu e așa l-au lucrat niște profesioniști…
– Câte pensii sunt în această categorie?
În total 200.000 din care 190.000 lei pensii militare și 10.000 sunt celelalte categorii.
– Care sunt principiile prin care se vor modifica aceste 200.000 de pensii?
O creștere treptată a perioadei de raportare a calculului care să ajungă la fel ca în sistemul public de pensii pe întreaga perioadă în care ai lucrat.
Un principiu extrem de important este să nu mai existe cazuri în care pensia să depășească venitul avut în activitate. Şi mai mult de atât să nu mai fie permise perioade asimilate, să nu fie perioada asimilată mai mare de cât ai lucrat în meseria respectivă.
– Ce se va întâmpla cu pensiile în plată?
Cele care depășesc veniturile avute în activitate vor fi recalculate fără să fie afectată partea de contributivitate. Ceea ce depășește venitul mediu brut, vedem la care ne raportăm brut sau net, şi care sunt cifrele finale care se impozitează.
Trebuie să ne uităm la principii, la cele enunțate și să facem un lucru extrem de important să nu mai dăm posibilitatea unor abuzuri legale
Va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la publicarea legii pentru a avea și posibilitatea să adaptăm și programul informatic.
Potrivit prevederilor OUG nr.130/2021, venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 de lei și, după caz, a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată. Un pensionar care obține venituri din pensie în cuantum brut de 2.500 de lei nu trebuie să plătească contribuția […]
După ce peste o mie de magistrați au contestat că nici pensiile lor nu sunt pensii speciale, deși sunt reglementate de o lege specială, a devenit o banalitate mai vechea zicere a decidenților din sitemul instituțiilor de apărare că pensiile militare nu sunt speciale, așaaa… să nu se sesizeze cineva că, în realitate, ei se opun reformei pensiilor…militare, de teama că recalcularea le-ar ciunti din privilegiile pe care cu migală le-au plănuit de câțiva ani de zile, sacrificând drepturile mai vechilor pensionari, considerați rezerviști de mâna a doua.
Spre deosebire de decidenții militari, grosul pensionarilor magistrați sunt dispuși să sacrifice veniturilor viitorilor pensionari din Magistratură, numai să nu nu se atingă nimeni de enormele lor pensii.
Aflat la Focșani, civilul Tîlvăr a spus astăzi :
„Ministerul Apărării Naţionale a susţinut cu consecvenţă faptul că pensiile militarilor nu pot fi considerate pensii speciale. În acest context, pledăm pentru adoptarea de măsuri de reformă echitabile, în acest domeniu, care să asigure sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii”
Fraza a doua o auzim mestecată de toți miniștrii Apărarii și de Interne din ultimii 5 ani, astfel că nimeni nu o mai ascultă.
Auzi enormitate, spusă tot la Focșani!
„Nu putem risca pe fondul acestor discuţii ca de exemplu cei peste 7.000 de militari doar din Ministerul Apărării Naţionale, care îndeplinesc condiţiile de trecere în rezervă pe actualul sistem de pensionare să considere că singura lor soluţie este trecerea în rezervă. Toţi sunt oameni cu mare experienţă, mulţi sunt încadraţi pe posturi de comandă şi va fi impozibil pentru sistemul militar să absoarbă şocul plecării lor într-un timp atât de scurt”,
Ia încercați cu RECALCULAREA PENSIILOR MILITARE ÎN PLATĂ, domnule Tîlvăr, și vedeți câți dintre cei 7000 de mai riscă să iasă la pensie înainte de a împlini limita de vârstă redusă, reglementată de art. 21 din Legea 223/2017, ca să nu mai vorbim și de pensionările anticipate parțiale, practicate speculativ de cei care după ce au ajuns pe funcții mai mari, pentru a le conserva și după pensionare.
Recalcularea pensiilor militare în plată, care niciodată nu este socotită retroactivă, dacă nu privește și prestațiile anterioare, ar fi o măsură de prevenție a depopulării Armatei de cadre competente și în puterea muncii. Viitorii ministri se vor ruga de cadrele active să se pensioneze la vârsta redusă cu 13 ani și ele vor spune că preferă să muncească până la limita de vârstă de 60 de ani sau cel mult până la vârsta în care procentul de pensie va fi egal cu 58,5%, plafonul maxim al pensiei nete.
Plafonarea pensiilor militare este un risc pentru instituțiile militare. Nimeni nu va mai fi dispus să muncescă o lună în plus, dacă nu este cointeresat să primească o pensie netă mai mare de 58,5%, așa cum un risc a fost și plafonarea brutului pensiilor militare la 85% din baza de calcul.
Din păcate pentru magistrați, CCR și CEDO au statuat că
-dreptul de/la pensie este garantat, dar nu și cuantumul pensiei în integralitatea sa.
CCR a dat numeroase decizii în care a precizat că :
-Nu poate fi micșorate pensia calculată contributiv din sistemul public de pensii și componenta contributivă a pensiilor de serviciu…de orice fel.
CSM a dat avizul la L4/2023 potrivit căruia
Retroactivitatea înseamnă a afecta prestațiile privind drepturile primite de magistrați până la intrarea în vigoare a noii legi referitoare la calculul și cuantumul pensiilor magistraților.
Decizia CCR nr. 20/2000 pe care o tot invocă magistrații pentru a speria politicul si legislativul, pentru a nu se atinge de pensiile lor enorm de mari față de pensiile altor categorii sociale, a stabilit că este neconstituțională desființarea pensiilor de serviciu ale magistraților, nu și micșorarea componentei lor necontributive prin recalculare, plafonare, impozitare etc.
Dacă nici pensiile magistraților nu sunt speciale… atunci ne întrebăm cum au aplicat acești magistrați în toată cariera lor principiul de drept Specialia generalibus derogant?
Memoriul are 53 de pagini și este semnat de 1104 magistrați pensionari, care au deținut funcții de la toate nivelurile ierarhice în justiție. Documentul integral poate fi citit AICI!
Sinteza neregulilor semnalate în memoriul magistraților pensionari, în prezentarea site-ului Stiri pe surse:
Proiectul Legii nr 4/2023, în ansamblul său, încalcă dispozițiile constituționale ale art.1 alin.(3) și (5), ale art.16 alin.(1) și (2), ale art.124 alin.(3), ale art.125, ale art.126 alin.(1), ale art.131, ale art.132 alin.(1) și ale art.147 alin.(4), pentru mai multe considerente, după cum urmează:
– Pe parcursul unei perioade scurte de timp, Autoritatea Legiuitoare a desfășurat o activitate legislativă dinamică în ceea ce privește domeniul ”Justiției”. Nesocotind cerința de predictibilitate și de securitate juridică Statul Român, prin Autoritatea Legiuitoare, intervine, la scurt timp, asupra Statutului magistratului printr-un proiect legislativ modificator a însăși condițiilor de eligibilitate a pensionării, ceea ce conduce la fragilitatea sistemului judiciar, fiind afectată buna funcţionare a justiţiei.
– Nicio justificare obiectivă nu susține acest nou proiect legislativ, în condițiile în care situația factual juridică și economică a țării a rămas neschimbată de la ultimul act de legiferare asupra acestui domeniu. Contrar unei înlănțuiri logice a evenimentelor (ridicarea MCV în luna decembrie, în contextul respectării obligațiilor asumate de România prin PNRR și concomitant intrarea în vigoare a unui nou Statut al judecătorilor și procurorilor), se inițiază modificări legislative la Statutul magistratului care tocmai ce a intrat în patromoniul activ al legislației și a început să își producă efectele.
– Reamintim că printre condițiile impuse României prin MCV sunt și acelea de a sigura creșterea salariilor și pensiilor magistraților, condiții mai bune pentru derularea activității magistraților. Observăm însă că la scurt timp de la ridicare MCV, pentru care un merit deosebit revine chiar magistraților – unii dintre ei aflați acum la pensie – acest proiect vine să afecteze statutul magistraților.
– Potrivit Jalonului nr. 215 din PNRR observăm că modificările legislative ce vor fi operate trebuie să respecte deciziile Curții Constituționale a României, implicit respectarea Constituției României: „Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității. Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate. Pensiile speciale se calculează în prezent pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii. Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții. Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare”.
– Pensiile de serviciu ale magistraților nu sunt pensii ”speciale” pentru că sunt calculate după un anumit algoritm și într-un cuantum care să fie în acord cu statutul de judecător european; ele sunt pensii ”pentru serviciul public prestat”, serviciu grevat de incompatibilități și interdicții, riscuri profesionale deosebite, pensii stabilite prin legi separate tocmai din acest motiv. Observăm că prin Jalonul 215 nu s-a solicitat nerespectarea deciziilor Curții Constituționale, implicit a Constituției României sau modificarea statutului profesional al magistraților.
– Dispozițiile Legi 4/2023 intervin în situația juridică născută deja și ale cărei efecte s-au produs sub imperiul legii în vigoare, modifică din temelii modul de calcul al pensiilor de serviciu cu consecințe care nu au fost verificate anterior pentru a se constata impactul accestor prevederi asupra sistemului de justiție, legea nouă dorindu-se a retroactiva.
– Recalcularea subsecventă a pensiei magistratului potrivit unei noi metode retroactive cu efecte permanente, care afectează în mod direct dreptul la pensie, încalcă principiul securității juridice, care se opune unei atingeri aduse drepturilor dobândite precum și principiul încrederii legitime care nu permite diminuarea și/sau transformarea pensiilor.
– Inițiativa legislativă nesocotește grav principiul drepturilor castigate (jura quæsita) și al speranței legitime în ceea ce privește compensația, minimă, de 1% în plus pentru fiecare an de activitate petrecut după cei 25 ani care conferă dreptul la pensia de serviciu. Dispozițiile privind acordarea magistraților care îți continua activitatea a unei gratificații constând într-un procent de câte 1% din baza de calcul/ an stimulează prezența în funcția publică vizată a persoanelor de vârste diferite, împrejurare care permite un transfer al experienței de la cei cu vechime mai mare la cei mai tineri și comunicarea de către cei din urmă a cunoștințelor recent dobândite, prezența acestor categorii contribuind astfel la desfășurarea unui serviciu public de calitate în sfera justiției. Susținem că, în acord cu jurisprudența CEDO, Statul nu poate interveni asupra unor situații juridice care au generat crearea de drepturi cu scadență după eliberarea din funcție, în sensul confiscării acestora.
– Recalcularea drepturilor salariale – cu pierderea dreptului aflat în plată – este o dispoziție care, potrivit Legii nr 4/2023, privește doar magistrații, fără ca această prevedere – vădit retroactivă – să se aplice altor categorii de pensii de serviciu, aspect ce generează un tratament discriminatoriu. Pe de altă parte dispozițiile privind modalitatea de recalculare a pensiei în plată sunt neclare, permit interpretări diverse și pot avea drept consecințe formularea de noi acțiuni în instanță.
– Statul nu poate invoca dificultăți financiare, nici lipsa unor resurse pentru a justifica nerespectarea dispozițiilor privind executarea drepturilor câștigate. Prin proiectul analizat, se încalcă grav dispozițiile art. 6 al 1 Convenției EDO, atâta vreme cât, în componenta pensiilor și veniturilor în plată sunt incluse drepturi bănești irevocabil câștigate în baza unor hotărâri judecătorești, care nu pot fi eliminate administrativ sub nicio formă, prin recalcularea propusă. Dimpotrivă, din tot cuprinsul Legii 4/2023 se instigă în fapt la încălcarea legii și la nerespectarea hotărârilor judecătorești.
– Dispozițiile Legii 4/2023 creează situații discriminatorii între magistrați aflați în aceeași situație juridică, dar care solicită acordarea dreptului prevăzut de art. 211 al 1 din Legea 2022 la interval de câțiva ani sau doar câteva luni.
– Amintim că legiuitorul a dorit să asigure magistratului, după o vechime de minimum 25 de ani în magistratură, o pensie de serviciu egală cu 80% din ultimul venit al acestuia din timpul activității, rațiunile fiind legate în special de asigurarea unei independențe activității de magistrat care să se manifeste inclusiv pe plan financiar.
– Modificările ce se doresc a fi aduse dispozițiior Codului fiscal sunt la rândul lor nelegale, neținând cont de principiile constituționale sau de cele ale legilor fiscale. Pensia de serviciu are caracter unitar, fiind stabilită la 80% din venitul din ultima lună. Defalcarea acesteia în două componente – chiar dacă ele există în mod obiectiv – fără a se ține seama de dispozițiile legale, încalcă principiile legii fiscalității: 1 neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu forma de proprietate și 2. certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine, precum și să poată determina influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale.
– Stabilirea unei cote noi de impozitare cu privire la drepturile bănești care urmează a fi câștigate prin hotărâri judecătorești, dar care privesc drepturi salariale restante din anii în care nu exista o cotă dublă de impozitare (căci nu se poate vorbi de o impozitare progresivă aici) este discriminatorie și, prin recunoașterea implicită a acestor situații prin Lege, apare ca fiind extrem de periculoasă prin caracterul ei retroactiv.
– Legea nr 4/2023 nu face o analiză corespunzătoare a motivelor obiective care ar impune intervenirea în statutul magistraților și, mai mult, în ”expunerea de motive” nu se fac referiri cu privire la suma totală a taxelor judiciare de timbru care se fac venit la bugetul statului prin activitatea judiciară, inclusiv cu privire la procentul din această sumă care participă la formarea bugetului sistemului de justiție.
– Modificările ce se doresc a fi aduse Codului fiscal nu apar ca având avizele Ministerelor de resort în condițiile în care Legea nr 4/2023 nu viza la momentul depunerii sale la Parlament modificarea și a Codului fiscal.
– Observăm că, în integralitate, dispozițiile Legii 4/2023 afectează drepturile magistraților pensionari, dar și pe cele ale celor din activitate – care, în situația în care dreptul la pensie este pendinte sau pe cale să se nască, nu mai pot beneficia de securitatea juridică oferită de Legea nr 303/2022 – adoptată în urmă cu doar câteva luni.
Pensiile militare există din anul 1865.
Pensiile magistraților au fost reglementate în anul 1997, după modelul pensiiilor militare, la inițiativa ministrului liberal , Valeriu Stoica. Au fost desființate prin Legea 19/2000 si reînființate prin Decizia CCR nr.20/2000, pe motiv că ar fi discriminare față de militari.
Patru asociații ale magistraților cer audiență la Marcel Ciolacu pentru a-i invedera că pensiile magistraților n-ar fi pensii militare și că depopularea instanțelor ar f fost determinată de proiectul L4/2023 adoptat de Senat. In realitate acești magistrați pensionari sunt nemulțumiți de recalcularea pensiilor în plată ale magistraților, măsură care-i afectează și pei ei.
Cine i-a pus să se pensioneze când au citit primele zvonuri despre reforma prin PNNR? Dacă așteprtau avizul CSM, care a solicitat recalcularea pensiilor în plată tocmai pentru a opri hemoragia pensionărilor din magistratură, cei 355 de proaspeți pensionari magistrați ar fi și astăzi în activitate.
Ii sugerează lui Ciolacu să reducă pensiile militarilor, că sunt 200 000, dacă vrea să reducă cheltuielile cu pensiile speciale.
Nr. 78/3.04.2023
Către CAMERA DEPUTAŢILOR
Domnului Președinte, Ion-Marcel CIOLACU
Asociația Magistraților din România (AMR), organizație neguvernamentală, apolitică, națională și profesională a judecătorilor și procurorilor, înființată în anul 1993 – pentru a continua tradițiile și scopurile Asociației Magistraților și Avocaților (AMA), creată în 1933 și a cărei activitate a încetat în timpul regimului comunist -, AMR fiind declarată ca asociație „de utilitate publică” prin Hotărârea Guvernului nr. 530/21 mai 2008, membră a Asociației Internaționale a Judecătorilor (IAJ-UIM) și a Asociației Europene a Judecătorilor (AEM-EAJ) din anul 1994 – cu sediul în municipiul București, B-dul Regina Elisabeta nr. 53, sector 5, e-mail amr@asociatia-magistratilor.ro, reprezentată legal de judecător dr. Andreea Ciucă,
Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), organizație neguvernamentală, apolitică și profesională a judecătorilor, cu sediul în municipiul Oradea, str. Bradului, nr. 1, jud. Bihor, e-mail, contact@ajado.ro, reprezentată de judecător Florica Roman,
Asociația Procurorilor din România (APR), organizație neguvernamentală, apolitică, națională și profesională a procurorilor, cu sediul în municipiul București, Bd. Libertății nr. 12-14, e-mail apr@mpublic.ro, reprezentată de procuror dr. Elena Iordache,
Asociaţia Naţională a Magistraţilor Pensionari din România (ANMPR), organizaţia neguvernamentală a judecătorilor şi procurorilor pensionari, cu sediul în Bragadiru, str. Safirului, nr. 233-237J, casa 2, jud. Ilfov, e-mail katalin.kibedi@yahoo.com, reprezentată legal de procuror pensionar Kibedi Katalin,
vă solicităm să ne acordaţi o întrevedere în următoarele zile, la data şi ora pe care le veţi stabili – întâlnire la care va participa un grup restrâns de judecători şi procurori din partea subscriselor asociaţii profesionale -, pentru a ne prezenta argumentele punctual motivate, cu privire la Proiectul Legii privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (L 4/2023), adoptat în Senat, în data de 29 martie 2023.
De asemenea, vă solicităm să ne acordaţi posibilitatea de a participa la lucrările Camerei Deputaţilor – for legislativ decizional, vizând dezbaterea proiectului de lege, în scopul de a ne putea susţine argumentele prezentate în Memoriul detaliat şi obiectiv fundamentat pe care vi l-am transmis la 12.01.2023. În acest sens, vă rugăm să ne aduceţi la cunoştinţă data la care vor avea loc dezbaterile în Camera Deputaţilor şi informaţiile necesare pentru a putea participa câte un reprezentant din partea asociaţiilor noastre profesionale.
Solicitările noastre au în vedere importanţa acestui proiect de lege pentru statutul judecătorilor şi procurorilor, pentru organizarea instanţelor şi, în consecinţă, pentru calitatea actului de justiţie – mai cu seamă prin raportare la realitatea concretă din sistemul judiciar. Astfel, în numai trei luni (noiembrie 2022 -ianuarie 2023), au depus cereri de eliberare din funcţie, prin pensionare, 335 magistraţi.
Cu alte cuvinte, prin raportare la datele publicate de CSM vizând resursele umane la data de 1 februarie 2023, numărul magistraţilor care au formulat cereri de pensionare în perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023 este egal cu numărul judecătorilor din9 curţi de apel la un loc sau cu numărul procurorilor din tot atâtea parchete de pe lângă curţile de apel la un loc (de exemplu, Curtea de Apel Alba-Iulia, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Constanţa, Curtea de Apel Galaţi, Curtea de Apel Iaşi, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Piteşti, Curtea de Apel Târgu-Mureş sau Parchetele de pe lângă aceste curți de apel).
Lipsa vădită şi acută a resurselor umane determinată de această stare de lucruri va avea implicaţii negative majore asupra organizării activităţii instanţelor şi parchetelor, asupra celerităţii şi calităţii actului de justiţie al cărui destinatar este cetăţeanul.
Menţionăm că în Expunerea de motive la Proiectul Legii (L4/2023) se face trimitere la Jalonul 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNNR), potrivit căruia până la sfârșitul trimestrului IV 2022 trebuie întreprinse demersurile necesare pentru intrarea în vigoare a „cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”.
Subliniem, pe de o parte, că PNNR exista atât în perioada dezbaterilor parlamentare asupra Legilor Justiţiei, cât şi la datele votului asupra proiectului de lege, în Camera Deputaţilor şi în Senat.
Pe de altă parte, în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor nu pot fi tratate ca „pensii speciale”.
De asemenea, referitor la impactul economic, se constată o falsă problemă pusă prin Expunerea de motive, lăsând să se înţeleagă că prin restructurarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor se vor reduce semnificativ cheltuielile cu „pensiile speciale”.
Conform datelor publicate în presă, în iulie 2019 erau 3.814 pensionari judecători și procurori , iar în luna ianuarie 2023 numărul acestora era de 4.468.
Aşadar, nu „pensiile de serviciu” ale judecătorilor şi procurorilor sunt pensiile care grevează în măsură covârșitoare bugetul statului. Această realitate este confirmată şi de seria de cifre enumerate în considerentele Deciziei nr. 900/2020 a CurţiiConstituţionale . Astfel, numărul beneficiarilor de venituri din pensii de serviciu și indemnizații pentru limită de vârstă prevăzute de legi speciale era de 9.527 (în care se includ şi magistraţii pensionari), în timp ce numărul beneficiarilor de venituri din pensii militare era de 198.559.
În condiţiile în care Curtea Constituţională a relevat existenţa unui număr de 198.559 beneficiari de pensii militare, la nivelul anilor 2019 – 2020, prin comparaţie cu un număr de numai 3.814 magistraţi beneficiari de pensii de serviciu, adică doar 1,92%, motivul reducerii cheltuielilor cu „pensiile speciale”, arătat în Expunerea de motive, nu va fi nicidecum atins prin modificarea, în defavoarea judecătorilor şi procurorilor, a condiţiilor de pensionare şi a cuantumului pensiei de serviciu.
Cu consideraţie,
AMR, prin jud. dr. Andreea Ciucă
AJADO, prin jud. Florica Roman
APR, prin proc. dr. Elena Iordache
ANMPR, prin proc. (pensionar) Kibedi Katalin
