Adoptarea cu o largă majoritate a noii Legi a pensiilor reprezintă împlinirea unuia dintre cele mai importante obiective politice ale Partidului Social Democrat, respectiv reformarea sistemului public de pensii, prin care sunt înlăturate inechitățile dintre pensionarii care au contribuit și au muncit la fel și care asigură creșterea continuă și sustenabilă a veniturilor pensionarilor. Adoptarea […]

Citeste pe larg

PL-x nr. 727/2023

Proiect de Lege privind sistemul public de pensii

 

    adoptat de Senat

Forma adoptată de Senat
CD
15.11.2023     prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor

s-a aprobat procedura de urgență solicitată
      înregistrat la Camera Deputatilor pentru dezbatere
      trimis pentru raport la:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială
termen depunere amendamente: 17.11.2023
termen depunere raport: 20.11.2023
      trimis pentru aviz la:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci
Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale
Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi
Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi
      înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor (sub rezerva depunerii raportului)

pentru ședința de luni, 20.11.2023

Noua lege in forma adoptata de Senat o puteti citi mai sus.

Va fi adoptata in procedura de urgenta  si de camera decizionala luni 20 noiembrie a.c.
Numai ca, asa cum s-a intamplat si cu L 127/2019, intrarea in vigoare este intarziata, tocmai prin septembrie 2024, timp in care in Romania vor avea loc cateva runde de alegeri europarlamentare si locale.
S-a intamplat ca la alegerile din 2020 romanii, inclusiv pensionarii, sa acorde un vot masiv pentru progresisti si pentru liberalii basescizati, astfel ca la conducere au fost aduse guvernele de dreapta Orban si Cîtu care au decis prorogarea legii in care se prevedea posibilitatea majorarii pensiilor cu 40%.
Rolex Bogdan a reusit pana in prezent sa diabolizeze doi lideri social-democrati, pe Ponta in alegerile prezidentiale cu Iohannis si pe Dragnea in referendumul pentru familia si alegerile parlamentare din 2020. Incearca acum sa procedeze la fel  si cu Ciolacu.
Nu este exclus ca electoratul sa repete si in 2024 naivitatile care i-au adus la putere pe Basescu, Iohannis, Orban si Cîtu, astfel incat si noua lege a pensiilor din sistemul public sa fie din nou amanata, daca partidele care acum spun ca nu sunt bani pentru majorarea pensiilor vor ajunge sa decida in noile guvernari.
Trendul in sondaje este cresterea partidelor care promoveaza eliminarea pensiilor de serviciu, respectiv AUR si USR.

Citeste pe larg

Textul  art. XVIII lit. b) din Legea nr. 282/2023

Sa presupunem ca avem o pensie de magistrat ajuns la limita de varsta standard si pensia i-a fost calculata si in sistemul contributiv.
Pensia bruta sa fie 16 000 lei din care componenta contributiva este de 6 000 lei iar componenta necontributiva este de 10 000 lei. 
Prin deducerea componentei neimpozabile, partea impozabila se reduce la 14 000 lei, astfel ca partea contributiva de 6 000 lei se impoziteaza cu 10% iar diferenta necontributiva impozabila de 8 000 lei se impoziteaza progresiv cu 10%, 15% si 20%,  asa cum spune textul de lege.
In topicul anterior am convenit ca in anul 2024 ar fi un castig mediu brut de 7 300 lei si un castig mediu net de 4 270 lei, pentru a determina transele de impozitare.
Conform textului de lege ilustrat si in schema de mai sus, componenta contributiva de 6000 lei plus suma de 4 270 lei, partea egala cu castigul salarial net din componenta necontributiva, se impoziteaza cu 10%. 
Asadar, din imensa pensie de 16000 lei, suma de  6 000 +4 270=10270 lei se impoziteaza cu 10%, rezultand un impozit de 1 027 lei.
Din totalul componentei necontributive impozabile de 8 000 lei mai ramane de impozitat suma de 8 000 – 4 270 lei =3 730 lei, suma mai mica decat castigul mediu brut de 7 300 lei, astfel ca intreaga aceasta suma  se va impozita cu 15%, nemairamanand niciun leu de impozitat cu 20%.
3 730 x15%=560 lei.
Total impozit 
1 027+ 560 =1 587 le

Las cititorilor placerea de a calcula, pe baza celor scrise in topicul anterior, ce impozit va plati un militar dintr-o pensie de 16 000 lei, calculata numai in varianta necontributiva, pentru a intelege de ce sunt discriminati pensionarii militari prin supraimpozitare, cand nu li se calculeaza si componenta contributiva a pensiei militare la atingerea varstei standard de pensionare.
Ce impozit ar plati un militar a carui pensie ar avea, la atingerea varstei standard de pensionare,  un cuantum calculat contributiv mai mare decat cuantumul special, calculat procentual dintr-o baza de calcul? Ar fi scutit de supraimpozitare, potrivit ART. XVIII lit. a) din Legea nr. 282/2023.

 

Citeste pe larg

 

19.10.2023     promulgata prin Decret nr. 1276/2023
      devine Legea nr.282/2023

 Deoarece pana astazi la orele 17, 00 nicio institutie abilitata de Constitutie nu a sesizat CCR cu vreo exceptie de neconstitutionalitate, Secretariatul Camerei Deputatilor, camera decizionala, a inaintat legea adoptata spre promulgare la Presedintie si apoi legea va fi publicata in MO.

Aveti AICI textul legii in forma pentru promulgare.

Legea intra in vigoare la data de 01 01 2024.

Dupa intrarea in vigoare a legii, cei care se considera vatamati si discriminati de modificarile aduse legilor speciale sau Codului Fiscal se pot adresa Tribunalelor  cu actiuni principale privind vatamarea unor drepturi si in secundar pot cere sesizarea CCR cu exceptii de neconstitutionalitate.

Spre deosebire de ordonantele de urgenta, pentru contestarea legilor sau a dispozitiilor de lege la CCR nu exista procedura speciala reglementata de Legea Contenciosului Administrativ.

Citeste pe larg

 

19.10.2023     promulgata prin Decret nr. 1276/2023
      devine Legea nr.282/2023

 Deoarece pana astazi la orele 17, 00 nicio institutie abilitata de Constitutie nu a sesizat CCR cu vreo exceptie de neconstitutionalitate, Secretariatul Camerei Deputatilor, camera decizionala, a inaintat legea adoptata spre promulgare la Presedintie si apoi legea va fi publicata in MO.

Aveti AICI textul legii in forma pentru promulgare.

Legea intra in vigoare la data de 01 01 2024.

Dupa intrarea in vigoare a legii, cei care se considera vatamati si discriminati de modificarile aduse legilor speciale sau Codului Fiscal se pot adresa Tribunalelor  cu actiuni principale privind vatamarea unor drepturi si in secundar pot cere sesizarea CCR cu exceptii de neconstitutionalitate.

Spre deosebire de ordonantele de urgenta, pentru contestarea legilor sau a dispozitiilor de lege la CCR nu exista procedura speciala reglementata de Legea Contenciosului Administrativ.

Citeste pe larg

PL-x nr. 727/2023

Proiect de Lege privind sistemul public de pensii

 

    adoptat de Senat

Forma adoptată de Senat
CD
15.11.2023     prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor

s-a aprobat procedura de urgență solicitată
      înregistrat la Camera Deputatilor pentru dezbatere
      trimis pentru raport la:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială
termen depunere amendamente: 17.11.2023
termen depunere raport: 20.11.2023
      trimis pentru aviz la:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci
Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale
Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi
Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi
      înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor (sub rezerva depunerii raportului)

pentru ședința de luni, 20.11.2023

Noua lege in forma adoptata de Senat o puteti citi mai sus.

Va fi adoptata in procedura de urgenta  si de camera decizionala luni 20 noiembrie a.c.
Numai ca, asa cum s-a intamplat si cu L 127/2019, intrarea in vigoare este intarziata, tocmai prin septembrie 2024, timp in care in Romania vor avea loc cateva runde de alegeri europarlamentare si locale.
S-a intamplat ca la alegerile din 2020 romanii, inclusiv pensionarii, sa acorde un vot masiv pentru progresisti si pentru liberalii basescizati, astfel ca la conducere au fost aduse guvernele de dreapta Orban si Cîtu care au decis prorogarea legii in care se prevedea posibilitatea majorarii pensiilor cu 40%.
Rolex Bogdan a reusit pana in prezent sa diabolizeze doi lideri social-democrati, pe Ponta in alegerile prezidentiale cu Iohannis si pe Dragnea in referendumul pentru familia si alegerile parlamentare din 2020. Incearca acum sa procedeze la fel  si cu Ciolacu.
Nu este exclus ca electoratul sa repete si in 2024 naivitatile care i-au adus la putere pe Basescu, Iohannis, Orban si Cîtu, astfel incat si noua lege a pensiilor din sistemul public sa fie din nou amanata, daca partidele care acum spun ca nu sunt bani pentru majorarea pensiilor vor ajunge sa decida in noile guvernari.
Trendul in sondaje este cresterea partidelor care promoveaza eliminarea pensiilor de serviciu, respectiv AUR si USR.

Citeste pe larg

PL-x nr. 727/2023 

Proiect de Lege privind sistemul public de pensii

 

    adoptat de Senat

Forma adoptată de Senat
CD
15.11.2023     prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor

s-a aprobat procedura de urgență solicitată
      înregistrat la Camera Deputatilor pentru dezbatere
      trimis pentru raport la:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială
termen depunere amendamente: 17.11.2023
termen depunere raport: 20.11.2023
      trimis pentru aviz la:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci
Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale
Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi
Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi
      înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor (sub rezerva depunerii raportului)

pentru ședința de luni, 20.11.2023

Noua lege in forma adoptata de Senat o puteti citi mai sus.
Va fi adoptata in procedura de urgenta  si de camera decizionala luni 20 noiembrie a.c.
Numai ca, asa cum s-a intamplat si cu L 127/2019, intrarea in vigoare este intarziata, tocmai prin septembrie 2024, timp in care in Romania vor avea loc cateva runde de alegeri europarlamentare si locale.
S-a intamplat ca la alegerile din 2020 romanii, inclusiv pensionarii, sa acorde un vot masiv pentru progresisti si pentru liberalii basescizati, astfel ca la conducere au fost aduse guvernele de dreapta Orban si Cîtu care au decis prorogarea legii in care se prevedea posibilitatea majorarii pensiilor cu 40%.
Rolex Bogdan a reusit pana in prezent sa diabolizeze doi lideri social-democrati, pe Ponta in alegerile prezidentiale cu Iohannis si pe Dragnea in referendumul pentru familia si alegerile parlamentare din 2020. Incearca acum sa procedeze la fel  si cu Ciolacu.
Nu este exclus ca electoratul sa repete si in 2024 naivitatile care i-au adus la putere pe Basescu, Iohannis, Orban si Cîtu, astfel incat si noua lege a pensiilor din sistemul public sa fie din nou amanata, daca partidele care acum spun ca nu sunt bani pentru majorarea pensiilor vor ajunge sa decida in noile guvernari.
Trendul in sondaje este cresterea partidelor care promoveaza eliminarea pensiilor de serviciu, respectiv AUR si USR.

Citeste pe larg

Textul  art. XVIII lit. b) din Legea nr. 282/2023

Sa presupunem ca avem o pensie de magistrat ajuns la limita de varsta standard si pensia i-a fost calculata si in sistemul contributiv.
Pensia bruta sa fie 16 000 lei din care componenta contributiva este de 6 000 lei iar componenta necontributiva este de 10 000 lei. 
Prin deducerea componentei neimpozabile, partea impozabila se reduce la 14 000 lei, astfel ca partea contributiva de 6 000 lei se impoziteaza cu 10% iar diferenta necontributiva impozabila de 8 000 lei se impoziteaza progresiv cu 10%, 15% si 20%,  asa cum spune textul de lege.
In topicul anterior am convenit ca in anul 2024 ar fi un castig mediu brut de 7 300 lei si un castig mediu net de 4 270 lei, pentru a determina transele de impozitare.
Conform textului de lege ilustrat si in schema de mai sus, componenta contributiva de 6000 lei plus suma de 4 270 lei, partea egala cu castigul salarial net din componenta necontributiva, se impoziteaza cu 10%. 
Asadar, din imensa pensie de 16000 lei, suma de  6 000 +4 270=10270 lei se impoziteaza cu 10%, rezultand un impozit de 1 027 lei.
Din totalul componentei necontributive impozabile de 8 000 lei mai ramane de impozitat suma de 8 000 – 4 270 lei =3 730 lei, suma mai mica decat castigul mediu brut de 7 300 lei, astfel ca intreaga aceasta suma  se va impozita cu 15%, nemairamanand niciun leu de impozitat cu 20%.
3 730 x15%=560 lei.
Total impozit 
1 027+ 560 =1 587 le

Las cititorilor placerea de a calcula, pe baza celor scrise in topicul anterior, ce impozit va plati un militar dintr-o pensie de 16 000 lei, calculata numai in varianta necontributiva, pentru a intelege de ce sunt discriminati pensionarii militari prin supraimpozitare, cand nu li se calculeaza si componenta contributiva a pensiei militare la atingerea varstei standard de pensionare.
Ce impozit ar plati un militar a carui pensie ar avea, la atingerea varstei standard de pensionare,  un cuantum calculat contributiv mai mare decat cuantumul special, calculat procentual dintr-o baza de calcul? Ar fi scutit de supraimpozitare, potrivit ART. XVIII lit. a) din Legea nr. 282/2023.

 

Citeste pe larg