By:
On:
In: actualizare pensii, solda de functie, solda de grad
Fragment dintr-un recent răspuns al Direcției Financiare din MApN.

 Ar fi de reprosat ca aceasta directie trebuia sa se gandeasca la cadrul legal care sa permita actualizarea pensiilor militare, fara sa depaseasca soldele nete, inca din anul 2017 , cand a inaintat la guvern draftul articolului VII al OUG 59/2017. 
Recalcularea pensiilor in plata se putea face inca de atunci in aceleasi conditii ca si stabilirea pensiilor militare noi.
De frica depasirii prin actualizare a soldelor nete lunare au inghetat timp de 7 ani pensiile in plata la 31 12 2017.
 Placa elaborarii unui nou cadru juridic care sa permita pensii militare egale la functii și grade egale este repetata de câțiva ani în răspunsurile date de MApN celor înghețați în 2017, dar nu se acționează cu celeritate pentru realizarea respectivului cadru, asa cum s-a acționat în luna august 2017 pentru a bloca neconstituțional actualizarea prin ordonanta de urgenta.
Înțelegeți, acum, domnilor rezerviști de ce instituțiile din sistemul de aparare au propus blocarea aplicării  legii pensiilor militare în privința actualizarii și indexarii pensiilor militare prin celebrele ordonante 59/2017 și 114/2018? Nu mai aruncați vina pe politic!
 

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

 Pe acest blog am apreciat ca impozitarea progresiva, reglemetata prin modificarea art. 101 din Codul Fiscal, vezi art. XVIII din Lege nr. 282/2023, este doar ilegal aplicata de platitorii de pensii de serviciu, in absenta unei metodologii de aplicare emisa de Ministerul Finantelor, care s-a derobat de  obligatia legala, invocand gresit imprejurarea ca modificarea art. 101 din Codul Fiscal s-a produs printr-o lege de aplicare a Jalonului 215 din PNRR. 

Autoritatea de stat in domeniul combaterii discriminarii,  chemata si ea in instanta pentru a sustine pretentiile reclamantilor, s-a rezumat sa defineasca in actele depuse la dosare ce ar insemna discriminare in cazul impozitarii progresive a pensiilor necontributive, lasand sa se inteleaga ca reglementarea ar fi discriminatorie daca nu s-ar aplica tuturor pensiilor calculate necontributiv sau care au  in cuantum o componenta  neconteributiva, aspect pe care doar instantele  sunt competente sa-l  aprecieze, dupa administrarea probelor. 

Citeste pe larg

By:
On:
In: Fără categorie

 Publicat pe site-ul Ministerului Muncii

Intregul document poate fi studiat AICI

E. Calculul pensiilor

ART. 49

(1) Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte
realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință.

(2) La determinarea cuantumului pensiei conform alin. (1) fracțiunile de leu se
întregesc la un leu în favoarea pensionarului.

(3) La stabilirea valorii punctului de referință conform dispozițiilor art. 84 alin. (3)
din lege se utilizează rotunjirea matematică.

ART. 50

Punctajul anual al asiguratului se determină prin împarțirea la 12 a sumei punctajelor
lunare realizate într-un an calendaristic, indiferent de numărul de luni de stagiu de
cotizare realizat în anul respectiv.

ART. 51

(1) Pentru perioadele de stagiu de cotizare realizate ulterior intrării în vigoare a
legii, punctajul lunar al asiguratului se determină potrivit art. 85 alin. (7) din lege,

prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat,
care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale la câștigul salarial
mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul
respectiv.

(2) În situaţia asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat,
punctajul lunar stabilit în condiţiile legii se corectează cu raportul dintre cota de
contribuţie de asigurări sociale datorată la sistemul public de pensii de către asigurat,
din care s-a dedus cota de contribuţie aferentă fondului de pensii administrat privat
şi cota de contribuţie prevăzută pentru persoanele fizice care obțin venituri din salarii
sau asimilate salariilor sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări
sociale.

ART. 52

Punctajul lunar aferent perioadelor de stagiu de cotizare realizate în baza unui
contract de asigurare încheiat conform art. 6 alin. (3) din lege, se calculează prin
raportarea venitului lunar asigurat la câştigul salarial mediu brut utilizat la
fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul în care s-a încheiat
contractul de asigurare socială.

ART. 53

Numărul total de puncte realizat de asigurat, utilizat la calculul pensiei în sistemul
public, se obține din însumarea punctajelor anuale ale acestuia și a numărului de
puncte de stabilitate.

ART. 54

(1) Numărul de puncte de stabilitate se acordă pentru stagiul de cotizare contributiv
de peste 25 ani contributivi realizați în sistemul public.

(2) Numărul de puncte de stabilitate se acordă și pentru fracțiuni de an, astfel:

a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani până la 30 ani inclusiv,
0,04167 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00139 puncte pentru fiecare zi;

b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani până la 35 ani inclusiv,
0,06250 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00208 puncte pentru fiecare zi;

c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani, 0,08333 puncte pentru fiecare
lună, respectiv 0,00278 puncte pentru fiecare zi;

(3) Numărul de puncte de stabilitate nu se acordă pentru perioadele de stagiu de
cotizare contributiv în care se cumulează pensia din sistemul public sau, după caz,
pensia de serviciu acordată în baza unor legi cu caracter special, cu venituri asigurate
conform legii.

(4) La calcularea punctajelor anuale, a punctajelor lunare, a numărului de puncte de
stabilitate și a numărului total de puncte realizat se utilizează 5 zecimale, prin
rotunjire matematică la a 5–a zecimală.

ART. 55

(1) Persoanele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I
şi a II–a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au
desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite sau condiţii
speciale, beneficiază de un număr suplimentar de puncte, după cum urmează:

a) 0,25 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00833 puncte pentru fiecare zi în care
au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II–a de muncă, potrivit legislaţiei
anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii
deosebite, potrivit legii;

b) 0,50 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,01667 puncte pentru fiecare zi în care
au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei
anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii
speciale, potrivit legii.

(2) Pentru persoanele care au realizat stagii de cotizare contributive în condiții
speciale de muncă prevăzute la art. 28 lit. a) și b) din lege se acordă un punct
suplimentar pentru fiecare lună, respectiv 0,33333 puncte pentru fiecare zi de stagiu
de cotizare contributiv, realizat în aceste condiții.

ART. 56

(1) Persoanele care îndeplinesc condițiile de acordare a pensiei pentru limită de
vârstă prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. a) sau pe cele de la art. 53 din lege beneficiază
de 0,50 puncte suplimentare pentru fiecare lună, respectiv 0,01667 puncte
suplimentare pentru fiecare zi de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiții de
handicap, respectiv deficiență vizuală gravă.

(2) Persoanele care îndeplinesc cumulativ condițiile de acordare a pensiei pentru
limită de vârstă prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. b) din lege beneficiază de 0,25
puncte suplimentare pentru fiecare lună, respectiv 0,00833 puncte suplimentare
pentru fiecare zi de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiții de handicap.

ART. 57

La calculul pensiei pentru limită de vârstă, prevăzută la art. 52 alin. (1) din lege, la
determinarea numărului total de puncte și a stagiului de cotizare realizat, se
valorifică și stagiul de cotizare realizat în baza unui contract de asigurare socială.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

 Emite un Comunicat complet ilegal, cu incalcarea dispozitiilor art. 5 din Codul Fiscal, Legea nr. 227/2015, actualizata, care prevede:

ART. 5 – Norme metodologice, instrucțiuni și ordine

(1) Ministerul Finanțelor Publice are atribuția elaborării normelor necesare pentru aplicarea unitară a prezentului cod.

(2) În înțelesul prezentului cod, prin norme se înțelege norme metodologice, instrucțiuni și ordine.

(3) Normele metodologice sunt aprobate de Guvern, prin hotărâre, și sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Ordinele și instrucțiunile pentru aplicarea unitară a prezentului cod se emit de ministrul finanțelor publice și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ordinele și instrucțiunile referitoare la proceduri de administrare a impozitelor și taxelor reglementate de prezentul cod, datorate bugetului general consolidat, cu excepția bugetelor locale, se emit de președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, denumită în continuare A.N.A.F., și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ordinele și instrucțiunile referitoare la proceduri de administrare a impozitelor și taxelor locale, reglementate de prezentul cod, se aprobă prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice.

(5) Sub sancțiunea nulității absolute, instituțiile publice din subordinea Guvernului, altele decât Ministerul Finanțelor Publice, nu pot elabora și emite norme care să aibă legătură cu prevederile prezentului cod, cu excepția celor prevăzute în prezentul cod.

(6) Anual, Ministerul Finanțelor Publice colectează și sistematizează toate normele în vigoare având legătură cu prevederile prezentului cod și publică această colecție oficială.

In consecinta, NOTA CNPP pentru Casele Teritoriale si Comunicatele instituțiilor militare care au in subordine entitati platitoare de pensii de serviciu nu tin loc de acte normative emise exclusiv de Ministereul de Finante, publicate in MO, mai ales cand respectivele note si comunicate incalca flagrant articolele 100 si 101 din Codul Fiscal, in vigoare la data de 01 01 2024.

Comunicatul SRI muta cotele progresive de impozitare  de pe venitul impozabil din pensia necontributiva direct pe cuantumul pensiei, inventand si cota 0% de impozitare. 

Pagubiti sunt pensionarii militari cei mai oropsiti de ordonantele de urgenta care au afectat grav cuantumul pensiilor stabilite inainte de intrarea in vigoare a OUG nr. 59/2017.

Daca ministerul de Finante nu intervine pentru intrarea in legalitate, se impune de urgenta interventia  prim-minitrului Ciolacu!

Citeste pe larg

By:
On:
In: actualizare pensii, indexari, Legea nr. 282/2023, Oug 59/2017, OUG nr. 114/2018

Criticile de neconstitutionalitate nu vizeaza reglementarile noi, introduse de  cele 2 ordonante in Legea pensiilor militare, ci inlaturarea  implicita prin modificari a unor dispozitii din articolele 59 si 60 ale Legii nr. 223/2015, inlaturare care era doar de competenta Parlamentului, prin lege, pentru ca a afectat grav cuantumul tuturor pensiilor militare, dar mult mai mult cuantumul pensiilor militare stabilite pana la 31 12 2017.


Ca sa realizeze toata lumea cat de mult a afectat eliminarea actualizarii cuantumului pensiei  militare cu cresterea soldelor de functie si grad pentru personalul in activitate, in anul 2017, anul in care au fost inghetate soldele de grad si functie pentru militarii cu pensii in plata, solda de functie pentru un  ofiter superior era de 900-1200 lei, in timp ce soldele de functie ale aceleiasi categorii de militari activi au crescut in urmatorii 6 ani la valori care sunt cuprinse intre 5500-6000 lei. 

 Procesul legislativ din anul 2023  privind reglementarea pensiilor de serviciu, pentru armonizarea cu Jalonul 215 din PNRR,  a fost marcat de posibilitatea declararii ca neconstitutionala, in ansamblul sau, a intregii OUG nr. 59/2017, cu consecinte financiare enorme prin eliminarea  iminenta a dispozitiilor de ordonanta  care reglementasera plafonarea cuantumului acordat pensiilor de serviciu, astfel incat acesta sa nu depaseasca media soldelor nete din baza de calcul pentru toate pensiile de serviciu mai putin cele ale magistratilor, iar pentru pensiile militare reducerea indexarii si eliminarea actualizarii pensiilor militare. Toate acestea au fost  dispozitii de ordonanta, date cu incalcarea art. 115 alin (6) din Constitutie,  au afectat de 4-5 ori mai mult cuantumul pensiilor decat a fost afectat ulterior prin OUG 130/2021, care a reintrodus CASS pentru pensii mai mari de 4000 lei, dispozitie care a fost declarata neconstitutionala prin Decizia CCR nr. 650/2022, tocmai pentru ca incalca Art. 115 alin (6) din Constitutie.

Dosarele CCR care au fost puse la amanare repetata a pronuntarii, pana cand  Legislativul se decidea cum sa modifice  legile pensiilor de serviciu,  nu ridicau exceptia afectarii dreptului de pensie prin ordonante de urgenta, art. 115 alin (6),  ci o exceptie de nelegalitate ca urmare a incalcarii procedurii de adoptare a unei OUG, respectiv adoptarea OUG 59/2017 inainte de a se cere avizul Consiliului Legislati. 

Critica era solida si posibilitatea eliminariii OUG 59/2017 era foarte mare, mai ales ca, in jurisprudenta sa, CCR are mai multe decizii de admitere a exceptiilor bazate pe respectiva critica. Dar,  CCR a gasit solutia sa incalce propria jurisprudenta si a respins obiectia de neconstitutionalitate.  Abia asteptam publicarea deciziei ca sa vedem ce pseudo-rationamente constitutionale a gasit domnul Marian Enache pentru o respinge o exceptie cu sanse de 100% sa fie admisa de o CCR cu o alta alcatuire.  

Decizia CCR a inlaturat pericolul pentru initiatorii ordonantei ca aceasta sa cada integral, in ansamblul ei, dar nu a inlaturat si pericolul ca unele efecte implicite ale dispozitiilor din ordonanta sa cada la CCR, pe bucati, in viitorul apropiat. 

Legea nr. 282/2023 a reusit sa limiteze posibilele despagubiri   dupa intrarea ei in vigoare, in caz ca exceptiile de neconstitutionalitate a unor dispoziții de ordonanta vor fi admise de CCR.

In privinta pensiilor militare, prin art, XIV pct. 10 s-a repetat reformularea art. 60 din Legea 223/2015, in concordanta cu modificarile aduse de OUG 59/2017 si art. 84 din OUG nr. 114/2017, astfel incat in cazul in care modificarile  prin ordonanta vor fi declarate neconstitutionale sa reziste constitutional dupa intrarea in vigoare a noii legi. 

Cu alte cuvinte, prin Legea nr. 282/2023 s-a acoperit pentru viitor posibila neconstitutionalitate a eliminarii prin ordonanta a actualizarii pensiilor militare si a plafonarii pensiilor stabilite dupa 15 09 2017

Nicio dispoziție din Legea nr. 282/2023 nu acopera, insa,  neconstitutionalitatea diminuarii indexarii cuantumului pensiilor militare prin ordonanta de urgenta. 

OUG 59/2017 a scurtat articolul nr. 59 din Legea nr. 223/2025, astfel incat indexarea sa nu mai cuprinda si 50% din cresterea castigului salarial brut, prevazut de alin (1) pana la 31 12 2020 si 45% din acelasi castig salarial, pana in anul 2030, alin. (6). 

Pentru cei care au uitat cum arata art. 59 din Legea 223/2015;

Art. 59. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează
anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50%
din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. 

(2) Indicatorii prevăzuţi la alin. (1) sunt cei definitivi, cunoscuţi
în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul
Naţional de Statistică. 

(3) În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi la alin. (1)
are valoare negativă, la indexarea cuantumului pensiilor militare de stat
se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă. 

(4) În situaţia în care indicatorii prevăzuţi la alin. (1) au valori
negative, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată. 

(5) Prevederile alin. (1) se aplică şi drepturilor de pensie
deschise în cursul anului. 

(6) Începând cu anul 2021, cuantumul pensiilor militare de stat
se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din
creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizate pe anul
precedent. 

(7) Începând cu anul 2030, cuantumul pensiilor militare de stat
se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei realizată pe anul precedent. 

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, indexari
Pentru ca, incepand cu data de 05 01 2024,  pensiile militare sa fie virate in conturile bancare ale beneficiarilor sau sa fie expediate catre posta Romana, taloanele de pensie trebuie tiparite, dupa centralizarea datelor actualizate, incepand cu 28-29 decembrie.


$bp(„brid_player_e9f30c321d4d59245bc6eaa098eb3374”, {„id”:”28561″,”width”:”660″,”height”:”371″,”video”:”undefined”,”autoplay”:0,”shared”:true});

Pensii stabilite anterior datei de 15 09 2017

Cuantumul brut din ultima luna a anului 2023  se indexeaza cu 13,8%
O pensie bruta de 6 900 lei, in decembrie 2023, va avea cuantumul brut, in ianuarie 2024, de  6 900 +13,8 x           6 900=7 852 lei

Cuantumul brut al pensiei va fi impozitat diferentiat pe 4 segmente:

1- partea mai mica 2000 lei, neimpozabila, 
2 -partea din pensie cuprinsa intre 2000 lei si 4427, impozitata cu 10% = 242,7 lei
3 -partea cuprinsa intre 4 427 lei si 7 567 lei, impozitata cu 15%;–> (7567-4427) x15% =  3140x 15% = 471 lei
4 -partea mai mare de 7567, impozitata cu 20%;–>(7852 -7567) x20%x  = 285 x 20%=57 lei
Total impozit 242,7 + 471 +57=770,7 lei
Pensie neta in plata in ianuarie 2024 este :                          7 852-770,7=7 081 lei

Calculul impozitului diferentiat in varianta aplicarii cotelor de impozitare numai pe venitul impozabil, adica pe diferenta dintre brutul pensiei si deducerea de 2000 lei. 
In acest caz observam ca venitul impozabil nu mai depaseste castigul mediu brut salarial de 7 567 lei, astfel ca pensiei militare de 7 852 lei i se aplica numai cotele de impozitare de 10% si 15%.

Impozitul diferentiat este:

1)      4 427x 10%=443 lei
2)     (5852-4427) x 15%=214 lei
Total impozit= 657 lei.
Pensie militara neta=7852-657=7 192 lei

Pensii stabilite dupa 15 09 2017

Baza de calcul de la data stabilirii pensiei, dupa 15 09 2017, se indexeaza cu 13,8% si la suma obtinuta se adauga valorile indexarilor din anii anteriori anului 2024, potrivit Art. 84 din OUG 114/2018, astfel ca pensia acordata in plata nu poate fi mai mare decat suma rezultata din operatiunile amintite.
Impozitarea diferentiata cu 10%,15%sau 20% nu afecteaza cu nimic cuantumul net acordat dupa indexarea cu 13,8% a pensiilor stabilite dupa 15 09 2017.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Politica, Social

USR cere coaliției PSD-PNL abrogarea de urgență a pensiilor speciale pentru aleșii locali, pentru ca acestea să nu intre în vigoare la 1 ianuarie 2024 și să devină, astfel, privilegiu pe viață. Totodată, în contextul deciziei de marți a Curții Constituționale, care spune că eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor se poate face doar pentru viitor, […]

Articolul Cătălin Drulă: „USR cere abrogarea pensiilor speciale ale primarilor și depune proiect pentru ca pensiile speciale ale parlamentarilor să scadă la 282 de lei!” apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, parlament, pensii speciale, Politica, USR
Un proiect USR în acest sens (https://senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=L527&an_cls=2021#ListaDocumente) este deja în Parlament, la Cameră decizională. Mai este nevoie doar de raport de la comisiile Senatului și de un vot în plen, pentru a preîntâmpina producerea unei alte nedreptăți uriașe față de românii de rând. Cât despre pensiile speciale ale parlamentarilor, Curtea Constituțională – ai cărei judecători […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: Catalin Drula, coalitie, COMUNICAT DE PRESA, pensii speciale, USR
USR cere coaliției PSD-PNL abrogarea de urgență a pensiilor speciale pentru aleșii locali, pentru ca acestea să nu intre în vigoare la 1 ianuarie 2024 și să devină, astfel, privilegiu…

Citeste pe larg

By:
On:
In: Fără categorie

PL-x nr. 727/2023

Proiect de Lege privind sistemul public de pensii

 

    adoptat de Senat

Forma adoptată de Senat
CD
15.11.2023     prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor

s-a aprobat procedura de urgență solicitată
      înregistrat la Camera Deputatilor pentru dezbatere
      trimis pentru raport la:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială
termen depunere amendamente: 17.11.2023
termen depunere raport: 20.11.2023
      trimis pentru aviz la:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci
Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale
Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi
Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi
      înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor (sub rezerva depunerii raportului)

pentru ședința de luni, 20.11.2023

Noua lege in forma adoptata de Senat o puteti citi mai sus.

Va fi adoptata in procedura de urgenta  si de camera decizionala luni 20 noiembrie a.c.
Numai ca, asa cum s-a intamplat si cu L 127/2019, intrarea in vigoare este intarziata, tocmai prin septembrie 2024, timp in care in Romania vor avea loc cateva runde de alegeri europarlamentare si locale.
S-a intamplat ca la alegerile din 2020 romanii, inclusiv pensionarii, sa acorde un vot masiv pentru progresisti si pentru liberalii basescizati, astfel ca la conducere au fost aduse guvernele de dreapta Orban si Cîtu care au decis prorogarea legii in care se prevedea posibilitatea majorarii pensiilor cu 40%.
Rolex Bogdan a reusit pana in prezent sa diabolizeze doi lideri social-democrati, pe Ponta in alegerile prezidentiale cu Iohannis si pe Dragnea in referendumul pentru familia si alegerile parlamentare din 2020. Incearca acum sa procedeze la fel  si cu Ciolacu.
Nu este exclus ca electoratul sa repete si in 2024 naivitatile care i-au adus la putere pe Basescu, Iohannis, Orban si Cîtu, astfel incat si noua lege a pensiilor din sistemul public sa fie din nou amanata, daca partidele care acum spun ca nu sunt bani pentru majorarea pensiilor vor ajunge sa decida in noile guvernari.
Trendul in sondaje este cresterea partidelor care promoveaza eliminarea pensiilor de serviciu, respectiv AUR si USR.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii
Textul  art. XVIII lit. b) din Legea nr. 282/2023

Sa presupunem ca avem o pensie de magistrat ajuns la limita de varsta standard si pensia i-a fost calculata si in sistemul contributiv.
Pensia bruta sa fie 16 000 lei din care componenta contributiva este de 6 000 lei iar componenta necontributiva este de 10 000 lei. 
Prin deducerea componentei neimpozabile, partea impozabila se reduce la 14 000 lei, astfel ca partea contributiva de 6 000 lei se impoziteaza cu 10% iar diferenta necontributiva impozabila de 8 000 lei se impoziteaza progresiv cu 10%, 15% si 20%,  asa cum spune textul de lege.
In topicul anterior am convenit ca in anul 2024 ar fi un castig mediu brut de 7 300 lei si un castig mediu net de 4 270 lei, pentru a determina transele de impozitare.
Conform textului de lege ilustrat si in schema de mai sus, componenta contributiva de 6000 lei plus suma de 4 270 lei, partea egala cu castigul salarial net din componenta necontributiva, se impoziteaza cu 10%. 
Asadar, din imensa pensie de 16000 lei, suma de  6 000 +4 270=10270 lei se impoziteaza cu 10%, rezultand un impozit de 1 027 lei.
Din totalul componentei necontributive impozabile de 8 000 lei mai ramane de impozitat suma de 8 000 – 4 270 lei =3 730 lei, suma mai mica decat castigul mediu brut de 7 300 lei, astfel ca intreaga aceasta suma  se va impozita cu 15%, nemairamanand niciun leu de impozitat cu 20%.
3 730 x15%=560 lei.
Total impozit 
1 027+ 560 =1 587 lei 

Las cititorilor placerea de a calcula, pe baza celor scrise in topicul anterior, ce impozit va plati un militar dintr-o pensie de 16 000 lei, calculata numai in varianta necontributiva, pentru a intelege de ce sunt discriminati pensionarii militari prin supraimpozitare, cand nu li se calculeaza si componenta contributiva a pensiei militare la atingerea varstei standard de pensionare.
Ce impozit ar plati un militar a carui pensie ar avea, la atingerea varstei standard de pensionare,  un cuantum calculat contributiv mai mare decat cuantumul special, calculat procentual dintr-o baza de calcul? Ar fi scutit de supraimpozitare, potrivit ART. XVIII lit. a) din Legea nr. 282/2023.

 

Citeste pe larg