By:
On:
In: Fără categorie

 

Stimabilla Cristina Șomănescu de la Economica.net realizează o nouă analiză a pensiilor militare, de data aceasta privind sumele chelltuite anual cu pensiile militare și numărul de pensionari militari in perioada 2016-2025, pe baza datelor comunicate de  cele 3 case de pensii sectoriale ale MApN, MAI și SRI.

Vom completa aceste date nu numai din perspectiva efectelor produse de OUG nr. 59/2017 ci și a altor acte normative ulterioare.

(In curs de redactare)

Citeste pe larg

By:
On:
In: Fără categorie

 De la inceputul anului, premierul Bolojan a tot vorbit in spațiul public că, după adoptarea legii de reformă pentru pensiile de serviciu ale magistraților și grefierilor, va urma o modificare asemănătoare a legii pensiilor militare, astfel incât și pentru militari să se mărească vârsta de pensionare, cât mai aproape de 65 ani. 

 Intenția premierului nu viza modificări prin care să se inlăture gravele inechități introduse in sistemul pensiilor militare prin OUG nr. 59/2017 și OUG nr. 114, art. 844, consolidate perfid prin Legea nr. 282/2023, lege pe care fostul ministru social-democrat o consideră definitorie și ireversibilă pentru reforma pensiilor militare

Nu știam de ce se intârzie adoptarea unei asemenea legi. Iată că, după ce Manole și-a dat demisia, alături de toți miniștri PSD, a apărut și documentul prin care domnia sa s-a opus modificării legii pensiilor militare, considerând ca modificările aduse prin Legea 282/2023. inclusiv acoperirea prin lege a afectării prin ordonanțe de urgență a dreptului de pensie militară prin eliminarea actualizărilor si diminuarea indexărilor,  a fost validată de Comisia Europeană.

De asemenea, Manole consideră că acea cointeresare salarială a militarilor, pentru a  rămâne in activitate, prin spor de 10% a soldei de funcție și indemnizații la pensionare, (vezi draftul proiectului pe blog) ar fi in afară Jalonului 420 privind viitoarea lege a salarizării.

Citind documentul de mai jos ai impresia că el a fost redactat de o instituție a  MApN, scăpată de sub controlul lui Miruță,  nu la Ministerul Muncii. 

Avem incă o demonstrație  prin care vedem până unde se intind tentaculele celor din interiorul instituțiilor militare, care se opun reformei pensiilor militare. Pe noi ne interesează reforma care ar inlătura gravele inedchități pentru vechii pensionari militari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: pensii militare

Simt unii atâta plăcere să spună că pensiile militare nu sunt pensii speciale incât cred ei că acest lucru este mai important decât reforma lor, pentru a se elimina discriminările   care afectează aproape 100 000 de pensionari militari.

Devine din ce in ce mai evident că sintagma „pensiile militare nu sunt pensii speciale” a fost lansată pentru a bloca reforma acestor pensii astfel incât să nu se elimine inechitățile pentru vechii pensionari militari. Decidenții din sistem se tem că o reformă ar putea diminua pensiile stabilite in ultima vreme, după creșterile substanțiale de solde prin Legea salarizării, Legea nr. 153/2017 si OUG nr. 26/2024.  Prin Legea nr. 282/2023, nu numai că nu au fost reformate pensiile militare ci au fost consolidate dispozițiile care până atunci creaseră inegalități, Vezi reluarea unor dispoziții din OUG nr. 59/2017.

De mai bine de 70 de ani, pensiile militare sunt reglementate de legi speciale, derogatorii de le legea pentru pensiile din sistemul public, fie că a fost vorba de Decretul nr. 141/1967, Decretul nr. 214/1977, Legea nr. 164/2001, Legea nr.223/2015. Doar Legea nr. 119/2010 a transferat pentru cinci ani pensiile militare in regimul juridic de pensii in sistemul public,  cu dispoziții derogatorii pentru militari.

Legea pensiilor mllitare este o lege specială, ca și legile care reglementează celelalte pensii de serviciu, pentru că se aplică numai militarilor, polițiștilor și penitenciariștilor. 

In oricare sistem juridic de pe glob, clasificarea legilor in generale și speciale, in funcții de sfera lor de aplicare, are o importanță de principiu, astfel  că divergența dintre o lege generală și una specială se rezolvă in sensul celor stipulate in legea specială.

Celor din sistemul pensiilor militare, care repetă ca niște papagali că pensiile militare nu sunt speciale, le-ar plăcea să li se aplice legea generală a pensiilor intr-un litigiu referitor la pensia militară?

In inregistrarea de mai jos se incearcă introducerea ministrului muncii in aceeși dispută privind regimul juridic al pensiilor militare, dar oficialul parează inteligent, numindu-le pensii de serviciu. Mai mult, spune că stie cifrele, că sunt zeci de mii de pensii militare in cuantum mai mic de 3000 lei si mult mai multe zeci de mii in cuantum mai mic de 5000 lei.  

Aversiunea față de denumirea de pensii speciale vine și din credința militarilor că o asemenea categorisire ar duce la percepția că și pensiile militare ar fi toate la fel de mari ca pensiile magistraților.

Percepțiile nu inlătură clasificarea juridică a legilor in legi generale și legi speciale.



O discuție sinceră cu un militar rezervist

♬ sunet original – Petre-Florin Manole

Citeste pe larg

By:
On:
In: Proiect lege pensii militare

 Este clar pentru toată lumea că Legea specială nr. 223/2015 privind pensiile militare a incurajat părăsirea sitemului de apărare, ordine publică și securitate națională de cele mai profesioniste cadre, aflate la vârste care asigurau eficiență activităților speciale din domeniu. Legea ii sancționează prin plafonarea pensiei pe cei  care ar dori să mai continue activitatea peste vechimea de 25 ani. 

Pentru remedierea tâmpeniei care durează de 11 ani, cu consecința plecării specialiștilor  din  instituțiile militare prin pensionare anticipată,  Guvernul  a prevăzut prin OUG nr. 7/2026, intrată in vigoare pe 24 februarie 2026, adoptarea in termen de 30 de zile  a unui act normativ de modificare și completare a legii pensiilor militare, intitulat generic act de reformă a pensiilor militare.

Au trecut cinci săptămâni de la intrarea in vigoare a OUG nr. 7/2026 și instituțiile militare nici n-au publicat in transparență proiectul de act normativ. Mai mult, au trimis la inaintare Federația sindicaliștilor si a personalului contractual din MAI și MApN, condusă de  Vasile Zelca, să ceară eliminarea art. LVI(56) din Ordonanța nr. 7/2026, pentru că, in opinia domnului Zelca, reforma pensiilor militare s-a finalizat prin Legea nr. 282/2023. 

Domnul Zelca numește reformă o lege care a scos din sfera neconstituționlității eliminarea actualizarii  pensiilor militare prin ordonanță de urgență, bătând in cuie art. 60 modificat și completat prin OUG nr. 59/2017 și OUG nr. 114/2018, art. 84?


De data aceasta nu mai poate fi scoasă la inaintare teoria gugumană că pensiile militare nu sunt pensii speciale, inventată in laboratoarele controlate de regimul Ciucă doar pentru a le scoate din reforma PNRR.

Articolul buclucaș din OUG nr.7/2026 este următorul:

„Art. LVI. — (1) Având în vedere excepția prevăzută la
art. XLIX alin. (1), pentru instituțiile publice din familia
ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională”,
reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal este compensată
de efectele generate de implementarea reformei sistemului
pensiilor militare de stat.

(2) În scopul aplicării prevederilor alin. (1), în termen de
maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei
ordonanțe de urgență, Guvernul va aproba, la propunerea
Ministerului Apărării Naționale și a Ministerului Afacerilor Interne,
modificarea și completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile
militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, în
scopul creșterii etapizate și progresive a vârstei standard de
pensionare, cu aplicarea unor măsuri tranzitorii și fără afectarea
drepturilor persoanelor care îndeplinesc condițiile legale pentru
obținerea unei pensii de serviciu la data adoptării actului
normativ.”

Intr-un draft de act normativ, strecurat pe internet incă din luna ianuarie, apar câteva propuneri de reformă pe care le-am analizat AICI, dar se vede treaba că este incă rezistență in sistem la orice reformă a pensiilor militare, de teama funcționarilor incă in activitate că vor fi eliminate dispozițiile de lege care le permite să iasă din activitate cu pensii mari și la vârste de 45-50 ani.

Pe de altă parte, dacă tot au inceput demersurile pentru elaborarea noii legi cadru a salarizării, lege care trebuie să inlocuiască până in luna iulie a.c L 153/2017, potrivit unor jaloane PNRR, măsurile care țin de salarizarea personalului din Familia ocupațională apărare. ordine publică și securitate națională, astfel incât să fie cointeresați cei ce vor să rămână in activitate până la o vârstă cât mai apropiată de 65 ani, ar trebui integrate in Anexa VI a viitoarei legi cadru, nu intr-o lege  a pensiilor militare.


Citeste pe larg

By:
On:
In: actualizare pensii, Avocatul Poporului, ccr, plx 540/2024

Domnul ministru Miruță are dreptate in interviul de mai sus, acordat analistului militar Radu Tudor, când spune că legea de actualizare a pensiilor militare de la finalul anului 2024 a fost preparată special pentru a fi declarată neconstituțională
Să vedem cine au fost actorii care au compromis textul adoptat in Camera Deputaților, text foarte apropiat de cel propus de inițiatori și de textul inițial al art. 60 din Legea nr. 223/2015.
In intervalul de după adoptarea Plx 540/2024 in Camera Deputaților au inceput mișcările de trupe pentru compromiterea legii, astfel incât ea sa poată fi declarată neconstituțională.
S-a lucrat pe două fronturi
Primul front a vizat Comisia de apărare a Senatului către care au fost trimise amendamentele capcană. Misionarii care au dus amendamentele  către doamna Nicoleta Pauliuc au fost sindicatul SNPPC și fantomatica asociație ARMIA, după cum rezultă din documentul de mai jos.

S-a introdus in propuneri și o excepție la articolul 60, excepție cu ințeles la două capete. Excepția ar fi putut fi  explicitată cu acte normative de rang inferior care duceau la eliminarea plafonării cuantumului pensiei militare la netul bazei de calcul.
Al doilea front l-a constituit echipa de juriști care a redactat rapid textul pentru Avocatul Poporului,  astfel incât acesta să trimită in termen legal sesizarea către CCR cu obiecțiile  de neconstituționalitate, tocmai implantate in lege prin doamna senator Pauliuc. 

Având in vedere purtătorii de amendamente către doamna Pauliuc, inclin să cred că textul de sesizare a  CCR  cu obiecțiunile de neconstituționalitate a fost redactat la MAI sub coordonarea lui Mircea Criste, adjunct al Avocatului Poporului pentru armata. justitie, politie, penitenciare. Doamna Weber doar a semnat adresa de inaintare a sesizării,
Fără acele amendamente introduse diversionist in lege, CCR ar fi găsit doar elemente de neconstituționalitate parțială. Deși sindicaliștii au propus scoaterea din lege a articolului cu demnitarii militari, doamna Pauliuc a menținut si acel text in Raportul prezentat Plenului Senatului.
Iată mai jos amendamentele aprobate in Raportul Comisiei de Apărare din Senat:


Fără sintagma „pensii militare in plată” propusă de SNPPC și ARMIA in art 59 ^ 1, acceptată de doamna Pauliuc, Curtea Constituțională nu ar fi putut extinde neconstituționalitatea discriminatorie de la art. 59 ^ 3, cea cu demnitarii, la art. 59 ^1, discriminarea viitorilor pensionari militari, astfel că neconstituționalitea ar fi rămas parțială, nu extinsă la intreaga lege. 

Citeste pe larg

By:
On:
In: Proiect lege pensii militare

 Acest proiect de ordonanță circulă de câteva luni pe internet. A mai fost publicat pe blog.

Concordă cu multe dintre declarațiile premierului și a altor oficiali guvernamentali despre ce vor să facă in domeniul pensiilor militare,  după adoptarea legii privind pensiile de serviciu ale magistraților.

Măsurile preconizate nu vizează pensiile in plată. Ele vizează cointeresarea militarilor să rămână in activitate până la o vârstă cât mai apropiată de 65 de ani.

Cei care rămân in activitate peste vârsta de 55 ani primesc o majorare de 10% a soldei/salariului de funcție.

Nu este prevăzută in proiect o micșorare a pensiei acordate potrivit art. 60 alin(1) din Legea nr. 223/2015.

Militarii  nu mai pot cumula pensia militară anticipată  sau la vârstă redusă conform art, 21 cu salariul din activități bugetare.

Dacă Guvernul Bolojan rezistă și in următoarele săptămâni, proiectul ordonanței ar trebui să meargă spre avizare incă din această săptămână.

Citeste pe larg

By:
On:
In: pensii magistrati, pensii militare

 

Un procuror militar cu  gradul de locotenent-colonel, cu funcție de execuție in Direcția Națională Anticorupție din Parchetul General de pe lângă ICCJ, a cerut Tribunalului București să oblige Ministerul de Finanțe și angajatorul să-i tranfere CIBS-ul incasat din martie 2017 până in prezent de la Bugetul Statului in contul Casei Naționale de Pensii Publice și in viitor contribuția pentru pensie de 25% să fie virată tot la CNPP, iar CNPP sa-i calculeze cota de contribuție corespunzătoare Pilonului 2 de pensii private.

Se consireră discriminat față de magistrații civili din două motive:

1. Nu poate să opteze la imnplinirea vârstei standard de pensionare intre pensia de serviciu de magistrat și pensia contributivă  din sistemul public.

2. Este privat de veniturile reprezentând cota de contribuție la Pilonul 2 de pensii private

Cauza a ajuns la ICCJ pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. Inalta Curte a respins sesizarea ca inadmisibilă, lăsând instanțele să decidă dacă există discriminare intr-o asemenea speță.
Nu-i așa că oricare militar poate invoca asemenea discriminări?

Citeste pe larg

By:
On:
In: Recalculare pt stagii ulterioare
 

Ordinul comun, cunoscut de noi ca M25/2016

Pe lânga recalcularea pensiilor militare in plată la data de 31 12  2010, potrivit Legii 119/2010, au fost si situații in care fosti militari care nu indepliniseră la trecerea in rezerva condițiile pentru pensie militară de serviciu sau invaliditate. Ei au continuat sa munceasca  si  si-au deschis drepturile de pensie in perioada 2011-2015 in baza Legii 263/2010. Pentru deschiderea drepturilor de pensie dar si pentru calculul cuantumului ei, Casele Teritoriale au utilizat si stagiile de serviciu in armata, desigur, in cele mai multe cazuri,  pe cele mai mici de 15 ani, pentru ca nu mai exista o lege a pensiilor militare.

In aceeasi perioada cuprinsa intre 01 01 2011 si 31 12 2015, cei care avusesera o decizie de pensie militara si au intrat sub incidenta Legii nr. 119/2010, au avut posibilitatea ca la decizia de  recalculare in sistemul public de pensii să adauge, potrivit art. 107 din Legea nr. 263/2010,  noi stagii civile lucrate ulterior pensionarii si nu putuseră sa le valorifice potrivit legislatiei anterioare.

Au mai fost și incă mai sunt pensionari militari care potrivit legislației anterioare anului 2011, și-au deschis dosare de pensie la casele teritoriale pentru stagiile lucrate dupa pensionare. Acele dosare au rămas in plată  la casele teritoriale și după anul 2011. Nu au fost conexate cu noile dosarele de pensie civilă pentru militari, pensii recalculate potrivit Legii nr. 119/2010. Aceasta categorie de pensionari a avut posibilitatea ca noile stagii lucrate după pensionare să le adauge la  dosarele de la casele teritoriale, scapând de interpretarea eronată a L 223/2010, art. 109, prin Ordinul M25/2016, potrivit căruia și stagiile civile au fost utilizate pentru recalcularea pensiilor militare, deși, de principiu, noua lege a pensiilor militare interzicea utilizarea stagiilor civile in calculul cuantumului pensiei militare.

După reapariția legii pensiilor militare și recalcularea pensiilor pentru  militari in sistemul pensiilor militare  s-a pus problema reglementarii regimului juridic al stagiilor militare utilizate pentru calculul cuantumului pensiilor civile pentru militari in perioada anilor 2011-2015 si al stagiilor civile utilizate pentru calculul cuantumului pensiilor civile pentru militari.

Pentru perioada de tranzitie de la pensiile civile pentru militari la pensiile militare recalculate in baza Legii nr. 223/2015, legiuitorul a prevăzut două modalitțti de recalculare:

-art. 109 in care a prevăzut cum se recalculează fostele pensii militare stabilite inainte de 31 12 2020, recalculate potrivit Legii nr. 119/2010, revizuite potrivit OUG nr. 1/2011, plătite in baza Legii nr. 241/2012, stabilite potrivit Legii nr. 80/1995. Toate aceste  pensii devenite civile urmau să fie recalculate din nou in anul 2016 in pensii militare in baza vechimilor  și bazelor de calcul, elemente care nu puteau fi decât  cele existente inainte de  transformarea lor in pensii  civile.

-art 110 care a prevăzut recalcularea drepturilor de pensie pentru militari stabilite in perioada 2011-2015, vechimea utilizată fiind cea din ultima decizie de stabilire a pensiei civile. 

Trebuie reținut că in proiectul de lege al pensiilor militare, elaborat in timpul ministrului Dușa și  promovat in Parlament de Guvernul Ponta, nu era reglementată vreo recalculare a pensiilor in plată ale militarilor. Articolele 109 și 110 au fost adăugate in timpul dezbaterilor parlamentare și redactarea lor a suferit in acuratețe. Formulările nu au mai fost puse de acord cu dispozițiile din corpul legii care interziceau folosirea unor stagii civile, altele decât cele recunoscute in deciziile emise până la 31 12 2010, in calculul cuantumului pensiilor militare. Inadvertența privind recalcularea prin actualizarea la nivelul valorilor elementelor salariale la nivelul de la data trecerii in rezervă a fost reparat prin OUG nr. 56/2017.

„Specialistii” din instituțiile de apărare, din comoditate sau din neștiință, au unificat cele doua articole în stabilirea principiilor de recalculare, adăugând la lege în art. 3 lit a) al Metodologiei de recalculare aprobate prin Ordinul M25/2016:

Ordinul M25/2016

Procedura de recalculare

 Art. 3

Recalcularea pensiilor militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute la art. 109 alin. (1) şi art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează, după caz, pe baza următoarelor elemente:

a) vechimea cumulată rezultată din dosarul de pensionare, stabilită prin ultima decizie de pensie emisă în baza legislaţiei în vigoare anterior datei de 1 ianuarie 2016;

In cuprinsul articolelor 109 și 110 nu se vorbește despre cumulul vechimilor civile și militare și nici nu se precizează că recalcularea se aplică uniform tuturor deciziilor emise anterior datei de 01 06 2016, așa cum s-a adăugat la lege in Ordinul M25/2016. 

Recalcularea pensiilor civile ale militarilor, reglementată de articolul 107 din Legea nr. 263/2010, a permis adaugarea unor stagii civile ulterioare pensionări la cuantumul existent, dar acele stagii nu au primit niciodată regimul juridic de vechime in serviciu, astfel incât ele să fie utilizate și la calculul pensiei devenite din nou militară, după 01 01 2016.

Mai jos avem articolele din Legea 223/2015 cu care Art. 3 lit. a) din Ordinul 


  • MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
  • Nr. 31 din 12 februarie 2016
  • MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
  • Nr. M.25 din 15 februarie 2016
  • MINISTERUL JUSTIŢIEI
  • Nr. 999 din 21 martie 2016
  • SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII
  • Nr. 8.148 din 12 februarie 2016
  • SERVICIUL DE INFORMAŢII EXTERNE
  • Nr. 237 din 16 februarie 2016
  • SERVICIUL DE TELECOMUNICAŢII SPECIALE
  • Nr. 259 din 10 martie 2016
  • SERVICIUL DE PROTECŢIE ŞI PAZĂ
  • Nr. 221 din 17 februarie 2016

    		•

    vine in dezacord: 

    *******************

    Art. 25. –

    (1) Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în condiţiile art. 16–18, art. 22 şi art. 32 şi perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

    (2) Vechimea valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) nu se poate valorifica şi în sistemul public de pensii sau în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile implicate.

    (3) În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează.

    Art. 26. –

    (1) Pentru cadrele militare, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a) şi b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplineşte condiţiile cumulative de pensionare, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 19.

    (2) Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii, precum şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condiţiile alin. (1).

    (3) În situaţia prevăzută la alin. (1), pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24, la calculul pensiei de invaliditate stagiul potenţial se acordă doar de către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată.

    Art. 27. –

    Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 lit. e) pct. 3–5, care sunt recunoscute ca perioade asimilate în sistemul public de pensii sau care constituie vechime în muncă sau în serviciu în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, se iau în calcul, opţional, în unul dintre sisteme.

    *****************************

    Cei care au stagii civile ulterioare pensionării integrate in vechimea cumulată a deciziilor de recalculare din anul 2016, potrivit articolului 109 al Legii nr. 223/2015, se pot considera vătămați in drepturile lor prin articolul 3 lit. a) al Ordinului Comun al instituțiilor militare de aplicare a art. 109 și 110, care a instituit  norme comune de recalculare pentru cele două situații diferite, astfel incât a inclus in deciziile de pensie militară stagii civile ulterioare pensionarii, stagii care potrivit Legii nr. 223/2015 nu pot fi utilizate in calculul pensiei militare. 

    Acțiunea este una de contencios administrativ indreptată impotriva emitentului care a semnat ordinul comun, nu impotriva Casei Sectoriale. Dacă pensionarul militar este fost militar al Serviciului de Protecție și Pază va formula actiunea impotriva acestei instituții.

    Am dat mai sus nr. Ordinului Comun corespunzător tuturor instituțiilor militare, tocmai pentru ca posibilii reclamanți să știe impotriva cărei instituții indreapta actiunea.

    Acțiunea poate incepe direct in instanță, fiind vorba de un act normativ, fără plângere prealabilă.

    Competentă să judece o asemenea acțiune este Curte de Apel in a cărei rază are domiciliul reclamantul, potrivit art. 10 alin(1) al Legii nr. 554/2004.

    Obiectul acțiunii este anularea art. 3 lit.a) din Ordinul comun nr……../2016 pentru punerea lui in acord cu ansamblul legii, astfel incât militarii care au lucrat după pensionare și au plătit CAS in sistemul public de pensii să poată valorifica respectivele stagii in sistemul public.

    Sunt militari care au obținut in instanțe hotarâri individuale de extragere a stagiilor civile capturate in deciziile de pensii militare fără să conteste vreo dispoziție a Ordinului Comun de aplicare a Legii nr. 223/2015.

    Avantajul unui eventual succes in contencios administrativ pentru anularea art. 3 lit.a) este că ar avea efecte erga omnes, nu numai pentru reclamant.

    Nu este nevoie să formuleze acțiuni prea multi rezerviști, cum a fost cazul cu OUG 59/2017, ci doar cei care se pricep și pot aduce argumente juridice care să convingă o instanță de nivelul curților de apel.

    Prezentul material este doar orientativ. Cred că sunt rezerviști cu pregătire juridică solidă care pot formula acțiuni in contencios  administrativ mai convingătoare. 



    Citeste pe larg

    By:
    On:
    In: actualizare pensii, L531
    De acord cu ce spune doamna deputat Bruynseels in inregistrarea video de mai jos, dar…. creșterea vârstei de pensionare poate fi o etapă premergătoare inlăturării inechităților prin actualizarea pensiilor militare in plată. 
    O perioadă de câțiva ani, numărul militarilor  care se pensionează este mai mic, astfel că se creează un buffer, cum zice ministrul Miruță, din care ar putea fi acoperite o parte din fondurile pentru actualizare. 
    Să luăm in seamă aportul begetar pentru fondul de pensii militare al personalului militar activ din toate instituțiile militare,  care plătește lunar 25% din soldele brute contribuție individuală la bugetul de stat, cu titlul de asigurarpentru pensie, nu pentru alte capitole ale bugetului de stat. 
    Instituțiile militare ignoră CIBS-ul in situațiile statistice privind plata  pensiilor militare.
    De asemenea, nu ar trebui să intre la cheltuieli pentru pensiile militare diferențele dintre cuantumul fiscalizat și cuantumul net plafonat al pensiilor stabilite după 15 sept 2017, potrivit art. 60 din Legea 223/2015, modificat prin OUG nr. 59/2017 și alte acte normative ulterioare. 
    Diferența, destul de consistentă, rămâne la bugetul de stat sau la bugetele instituțiilor militare: nu se știe precis. In mod sigur nu se utilizează pentru plata pensiilor militare. Aceste sume neutilizate nu au nici titlu de impozit și nici titlu de CASS. Unde se duc?
    Iată un obiectiv important al controlului pe care domnul Miruță l-a declanșat la MApN. 

     
    Silviu Predoiu, despre CIBS

    Cât despre proiectul pe care doamna Bruynseels l-a depus la Camera Deputaților,  de care a trecut tacit și in prezent zace in nelucrare la Senat, el ar fi bun pentrru militari, dar este greu de crezut că va fi adoptat in această guvernare, care tocmai a plafonat la 70% din baza neta de calcul și pensiile viitorilor  magistrați. 
    Il prezint din nou mai jos, in forma in care a fost adoptat tacit la Camera Deputaților.
    Cum să treacă acest proiect dacă el elimină și plafonarea la 100% din baza neta de calcul pentru pensiile militare?
    Soluția ar fi să creeze pentru actualizarea pensiilor militare un nou articol in Legea 223/2015, așa cum s-a procedat și in Plx 540/2024, și să lase nemodificat art. 60.
    Asociațiile de rezerviști care au consiliat-o pe doamna deputat cred că pot fraierii guvernanții ori vor să compromită insuși procesul de rereglementare a actualizării pensiilor militare, așa cum s-au agățat probleme de neconstituționalitate, in Comisia de apărare din Senat, la Plx 540/2024.

    Citeste pe larg

    By:
    On:
    In: Fără categorie

    Reluare topic din 20 01 2026

    UPDATE, 27 01 2026

    Influencerii au difuzat acest draft de ordonanță de urgență in online… pentru a testa opiniile. 

    Proiectul poate fi adoptat și prin asumare de răspundere a Guvernului. 

    Influencerii ar face bine să sintetizeze pentru decidenți și opiniile exprimate in comentarii. 

    Deocamdată… nimic, nimic pentru diminuarea discriminărilor din sistem. Din contră, noile măsuri le adâncesc.

    Atractivitatea sistemului militar pentru noile generații este influențată și de modul cum este percepută atitudinea decidenților față de rezerviști. De 9 ani, atitudinea este ostilă rezerviștilor.

    Efortul bugetar pentru actualizarea pensiilor militare nu ar fi chiar atât de mare, cum l-au prezentat guvernanții in impactul bugetar al Plx 540/2024. După cum am demonstrat, prin numeroase simulari, impactul bugetar este mult diminuat de regularizarea actualizărilor cu indexările succesive.

    *********************

    Se modifică articolele 16, 21, 24 și 76 din legea pensiilor militare. Anexele I și II, introduse in lege prin L nr.282/2023, se abrogă.

    Se acordă indemnizație de retenție de 10% din solda/salariul de funcție celor care ramân sa lucreze in sistem după indeplinirea condițiilor de  pensie de serviciu pentru limită de vârstă(nu mai puțin de vârsta de 55 ani) până la implinirea vârstei de 65 ani.

    Se introduc indemnizaiți de fidelitate la trecerea in rezervă, ceva similar cu ajutoarele acordate de Legea nr.  284/2010, suspendate anual și abrogate prin L 153/2017. Beneficiază de  indemnizații doar cei care trec  in rezervă după intrarea in vigoare a ordonanței. De ce să nu fie disctriminați puțin și ciucanii?

    Citeste pe larg

    By:
    On:
    In: pensii magistrati, pensii militare

    Facem o rapidă analiză a Comunicatului referitoare numai  la actualizarea pensiei de serviciu pentru magistrați, pentru a pune in evidență cât de diferit a cântărit CCR in sutele de decizii prin care a decis că eliminarea actualizării pensiilor militare, și incă prin Ordonanță de urgență fără avizul Consiliului Legislativ, este constituțională. 

    Pentru militarii cu pensii in plată și pentru militarii in activitate la data de 07 08 2017, când a intrat in vigoare OUG nr. 59/2017, nu a contat că au pierdut un element consolidat al statutului lor cand au intrat in profesie.

     Analizând numai Comunicatul CCR, rezultă, per a contrario,  că eliminarea actualizării pensiei in raport cu indemnizatia de incadrare a magistraților in activitate pentru cei aflați deia in activitate la data intrării in vigoare a legii ar fi fost neconstituțională.

    Decizia CCR nr. 467/2023 a declarat neconstituționaă dispoziția legală care stabilea inlocuirea actualizării la nivelul indemnizațiilor activilor cu indicele de inflație și pentru magistrații aflați in funcție la data intrării in vigoare a noii legi.. Cu atât mai neconstituțională ar fi fost eliminarea definitivă a actualizării pensiilor pentru  magistrații aflați in activitate sau pentru cei aflați deja in pensie.

    Pentru a ințelege de ce CCR a decis că noua lege este constituțională, chiar dacă a eliminat actualizarea indemnizațiilor  pentru viitorii magistrați, să citim  paragraful 157 din Decizia CCR nr. 476/2023.

    Din Decizia nr 476/2023:

    157. Curtea mai reține că art.I pct.6 din lege înlocuiește actualizarea pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, cu actualizarea să în funcție de indicele de inflație. Această reglementare urmează a se aplica în corelare cu art.XIII alin.(5) și (6) din lege, ceea ce generează, ca și în privința eliminării bonificației de 1% anterior analizată, aceleași probleme de constituționalitate raportat la art.1 alin.(5) din Constituție. Mai mult, Curtea reține, că, din perspectiva securității juridice în cadrul sistemului judiciar, art.I pct.6 din lege aduce în discuție o lipsă de previzibilitate a statutului juridic al persoanelor care, la data intrării în vigoare a legii, fac parte din sistemul justiției. Aceste persoane pierd un element al statutului lor consolidat la data intrării în profesie. Prin urmare, legiuitorul trebuie să facă diferența între persoanele deja aflate în structura sistemului judiciar și cele care încă nu au accesat acest sistem la data intrării în vigoare a legii. Dacă în primul caz o reglementare precum cea analizată nu poate fi acceptată, în cel de-al doilea caz, legiuitorul are o marjă de apreciere tocmai pentru că persoana va fi capabilă să previzioneze parcursul său profesional, precum și drepturile care decurg din acesta, încă de la momentul intrării în profesie. Prin urmare, art.I pct.6 și art.XIII alin.(5) și (6) încalcă art.1 alin.(5) din Constituție, în componenta sa de securitate juridică și calitate a legii, prin raportare la art.124 alin.(3) din Constituție în privința celor care fac parte din sistemul justiției, la data intrării în vigoare a legii.

    Citeste pe larg

    By:
    On:
    In: actualizare, ccr, legea actualizarii pensiilor militare

     Decizia in acest sens, cu nr. 376 din 16 09 2025, a fost publicată astăzi in MO nr, 123.

    Cu câteva luni inainte, aceeași Curte Constituțională respinsese ca neconstituțională, in ansamblul său, Plx 540/2024, lege prin care Parlamentul a reintrodus actualizarea pensiilor militare in Legea nr. 223/2015. Motivul de neconstituționalitate a fost inventat, in sensul că ar fi discriminați viitorii pensionari militari.

    Acestea sunt paradoxurile deciziilor CCR. Ceea ce a fost constituțional până la 07 08 2017, când a intrat in vigoare OUG nr. 59/2017, nu mai este constituțional in anul 2024, când același text a fost reintrodus in lege pentru a elimina discriminările pe care le-a provocat OUG nr. 59/2017

     Ma refer  la neconstituționalitatea in ansamblu a Plx 540/2024, nu la articolul cu demnitarii, introdus diversionist in lege de Comisia de apărare din Senat, la insistențele unor asocații de rezerviști. 

    Noua decizie a CCR este analizată pe larg pe site-ul

     https://www.litigio.net/2026/02/ccr-diferentele-de-pensii-militare-mo-nr123-2026.html

    CCR s-a pronunțat asupra diferențelor de tratament între persoanele pensionate în temeiul unor acte normative diferite

    bylitigio.net–februarie 13, 20260

    Curtea Constituțională: Statul poate modifica condițiile de pensionare, iar diferențele între generații nu fac reglementarea discriminatorie.

    Curtea Constituțională a respins, prin Decizia nr. 376 din 16 septembrie 2025, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Decizia confirmă că Statul poate schimba în timp condițiile de pensionare, iar diferențele de tratament între persoanele pensionate în temeiul unor acte normative diferite nu îndreptățește calificarea reglementării ca fiind discriminatorie și, prin aceasta, neconstituțională, esențială fiind voința legiuitorului de a le elimina, chiar dacă un atare deziderat se realizează printr-un proces cu derulare în timp, și nu dintr-odată, ceea ce, pentru rațiuni evidente, nu este practic posibil.

    Citeste pe larg

    By:
    On:
    In: Actualitate, Social

    În 2026, milioane de pensionari români ar putea beneficia de ajutoare financiare unice dacă propunerea unui pachet de solidaritate socială, menit să vină în sprijinul persoanelor cu pensii mici ( într-un context în care pensiile au fost înghețate în 2025 și mulți seniori se confruntă cu costuri de trai crescute), va fi aprobată.  Câți bani […]

    Articolul Câți bani ar putea primi pensionarii cu venituri mai mici de 3.000 lei.  Harta pensiilor, pe județe, în România. Vezi unde se plasează Giurgiu apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

    Citeste pe larg

    By:
    On:
    In: actualizare pensii

    Noul ministru al apărării a afirmat astazi că bugetul Clubului Steaua este de 32 milioane de euro anual, lăsând să se ințeleagă că se referă doar la echipa de fotbal dacă l-a comparat cu bugetul echipelor de fotbal din divizia A.
    De unde o fi scos MApN bugetul pentru fotbal in anul 2017, an in care ministri au fost Benjamin și Fifor iar sef al Marelui Stat Major General era generalui Nicolae Ciucă( 2015-2019).
    OUG 59, de eliminare a actualizării pensiilor militare,  a fost adoptată de Guvernul Tudose in 04 08 2017, după o scurtă campanie de văicăreli din partea decidenților din MApN că bugetul instituției va fi secătuit dacă va fi nevoie ca și pensiile militare să crească cu majorările prevazute pentru anii  2017-2022 pentru activi in Legea nr. 153/2017, lege care intrase in vigoare la 01 07 2017.
    CSA Steaua a intrat in Divizia a IV-a in luna septembrie 2017, după ce armata cumpărase intregul lot de fotbaliști ai AS Regal Sport Club Ferdinand contra sumei de 60.000 de euro .
    Iată, dragi pensionari MApN,  cum ați devenit fără voie sponsori ai echpei de fotbal CAS Steaua din diviziile inferioare de fotbal.
    Pe cine or fi sponsorizat fără voie pensionarii CPS ai MAI și SRI?
    Din declarațiile ministrului Miruță am mai reținut că recente controale au mai descoperit că prin niște găinării ordinare au fost majorate și cu 2 000 lei pensiile unor noi rezerviști.


    „Sunt în curs două investigaţii serioase de audit şi de Corp de Control la Spitalul Militar Central şi la Clubul Sportiv al Armatei, inclusiv despre situaţia de la Steaua. Am început să primesc informaţii sumarizate. Se lucrează intens, în fiecare zi pare că se descoperă altceva. Atunci când voi primi raportul final, vă voi anunţa măsurile luate şi care sunt consecinţele pentru cei care greşesc.
    „V-am spus că pentru toate problemele o să vă prezint raportul de audit şi al Corpului de Control. Eu am început să mă uit despre cum se duc banii. Este un buget acolo de aproximativ 32 de milioane de euro anual, care este mult mai mare decât al tuturor celorlalte echipe din Divizia A la un loc. E foarte bine. E foarte bine că încercăm să se facă performanţă acolo, dar vrem ca utilizarea acestor bani să fie realizată într-un mod eficient, despre care am dubii în acest moment, dar vreau să văd cum arată toată planşa”, a explicat ministrul Apărării. 

    Citeste pe larg