Domnul Benjamin Narciz nu a rezistat tentației de a nova! In proiectul propus pe Platforma ARM face adăugiri si modificări textului trecut de criticile Deciziei nr. 126/2025, text din care au fost eliminate viciile de econstituționalitate, așa cu obligă art 147 alin.(2) din Constituție.. 

In primul rând, modificările și completările nu sunt permise in procedură reexaminării dacă nu au legătură cu viciile constatate de CCR.

Dacă modificările și completările sunt avute in vedere pentru reluarea actualizării prin ordonanță de urgență sau printr-o nouă procedură parlamentară, trebuie să precizez că ele introduc mai multă confuzie in comparație atât cu textul inițial  art. 60 din Legea 223/2015 cât și cu textul Plx 540/2024 rezultat din eliminarea viciilor de neconstituționalitate.

Prin scoaterea sintagmei ” in plată ” se elimină confuzia de interpretare că actualizarea  s-ar aplica numai pensiilor militare in plată la data intrării in vigoare a noii legi. Nu mai este necesară reglementarea ulterioară din art 59 ^1 alin(4).

Excepția de la art. 60 este interpretată deja in Decizia CCR nr. 126/2025 in sensul că pensia actualizată nu poate fi plafonată funcție de baza de calcul de la data stabilirii pensiei, ca in art. 60, ci funcție de  baza de calcul actualizată.

Inutil este și alin. (3) al art. 59 ^ 1. Actualizarea soldei de grad este reglementată in alin(1)

Art. 59 ^2 trebuie menținut in forma care a trecut de CCR. Comparația intre pensia recalculată și pensia in plată nu trebuie redusă la compararea pensiei nete. Valorile nete ale veniturilor salariale cât și ale pensiilor militare sunt variabile, funcție de politica fiscală de la un moment dat. Formularea din propunere ține cont numai de pensiile stabilite după 15 sept. 2017

Art. 59 ^2 este inutil, concurența dintre pensia actualizată și pensia indexată multianual fiind  rezolvată de art. 59 ^ 2 prin aplicarea principiului cuantumului mai avantajos. Cuantumul in plată este cuantumul indexat.

Art. II alin(2),  privind emiterea unei Metodologii de actualizare, este necesar și nu incalcă jurisprudența CCR privind reexaminarea obligatorie a legilor declarate apriori neconstituționale.

PROIECT DE LEGE / ORDONANTA DE URGENTA – pentru modificarea si completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

Art. I. – După articolul 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se introduc două noi articole, art. 59^1 și art. 59^2, cu următorul cuprins:

Art. 59^1. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare în activitate.

(2) Actualizarea prevăzută la alin. (1) se realizează în procentajele stabilite la art. 29, 30 și art. 108, în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de stabilire, recalculare sau revizuire a pensiei militare, inclusiv prin excepție de la prevederile art. 60 în ceea ce privește raportarea exclusivă la veniturile nete determinate la data deschiderii dreptului inițial la pensie.

(3) Actualizarea se efectuează potrivit gradului militar/profesional deținut la data trecerii în rezervă sau la data încetării raporturilor de serviciu și prin aplicarea majorărilor operate asupra elementelor brute ale bazei de calcul destinate stabilirii pensiei, astfel cum acestea au fost valorificate în ultima decizie de pensie.

(4) Mecanismul de actualizare reglementat de prezentul articol se aplică unitar tuturor beneficiarilor de pensie militară de stat, fără nicio deosebire sau discriminare bazată pe data deschiderii dreptului la pensie sau pe activitățile ori funcțiile publice exercitate de beneficiari ulterior trecerii în rezervă.

Art. 59^2. – (1) În cazul în care, în urma actualizării bazei de calcul brute și a aplicării algoritmilor de stabilire a cuantumului, rezultă o pensie netă mai mică decât cea aflată în plată, se menține în plată cuantumul cel mai avantajos.

(2) În anul în care se pune în aplicare o actualizare conform art. 59^1, indexarea cu rata medie anuală a inflației prevăzută la art. 59 nu se aplică simultan, pensionarul militar beneficiind de măsura cu rezultatul cel mai favorabil.

Art. II. – (1) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei reglementări, casele de pensii sectoriale actualizează din oficiu toate pensiile militare de stat aflate în plată, prin includerea succesivă a tuturor majorărilor soldei de grad/salariului gradului profesional și/sau soldei de funcție/salariului de funcție ale personalului în activitate, în conformitate cu dispozițiile prevăzute la art. I.

(2) În scopul aplicării unitare și pentru soluționarea situațiilor tehnice specifice generate de succesiunea în timp a legilor de salarizare și a bazelor de calcul, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei reglementări, se aprobă Norme Metodologice prin ordin comun al conducătorilor instituțiilor din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională.

(3) Fondurile necesare pentru plata în anul bugetar curent a drepturilor rezultate din aplicarea prezentei reglementări se asigură prin suplimentarea corespunzătoare a bugetelor instituțiilor din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională.

Precizare.

Legea intoarsă de la Președinție pentru reexaminare, după Decizia nr,.126/2025 , este o lege nepromulgată nu este un proiect de lege.

Citeste pe larg

 Decizia CCR nr. 126/2025 trebuie respectată in adoptarea actualizării pensiilor militare fie prin procedura reexaminării potrivit art. 147 alin(2), fie prin reluarea de la capăt a procesului de legiferare.

Cum reexaminarea este tot mai puțin probabilă, din cauza fricii parlamentarilor de a asimila legea de punere de acord cu Decizia nr. 126/2025 cu o lege de transpunere a unei decizii a CCR, potrivit considerentului de la paragraful nr 190 al Deciziei CCR nr. 466/2019, caz in care reexaminarea este obligatorie chiar și când legea este declarată neconstituțională in ansamlul ei, reluarea procesului de legiferare de la cap este singura soluție.

Mai jos prezint textul analizat de CCR in Decizia nr. 126/2025 in care semnalez cu roșu formulările declarate neconstituționale. 


Lege de completare a Legii nr. 223/2015

Art. I –

După articolul 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se introduc trei noi articole, art. 591-593, cu următorul cuprins:

Art. 591. –

Cuantumul pensiilor militare de stat aflate în plată se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, în procentajele stabilite la art. 29 şi 30 şi art. 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de stabilire a pensiei militare, inclusiv prin excepţie de la prevederile art. 60, potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi a drepturilor băneşti, care fac parte din baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, conform legii şi valorificate în ultima decizie de pensie.

Art. 592. –

În cazul în care, în urma actualizării, rezultă o pensie mai mică decât cea aflată în plată, atunci se va menţine suma în plată.

Art. 593. –

Prevederile art. 591 nu se aplică pensionarilor militari care exercită funcţia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, cât şi celor care au calitatea de parlamentar, pe perioada exercitării acestor funcţii.

Art. II. –

(1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, casele de pensii sectoriale actualizează din oficiu toate pensiile militare aflate în plată, cu majorările soldei de grad/salariului gradului profesional şi/sau soldei de funcţie/salariului de funcţie care au avut loc în perioada 2015-2024, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute la art. I din prezenta lege.

(2) Fondurile necesare pentru plata în anul 2024 a drepturilor prevăzute la art. I din prezenta lege se suportă din bugetele instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională.”

Citeste pe larg

De apreciat editorialul publicat de Oficiul de Știri sub titlul :

Cine susține inechitățile din sistemul militar? Acuzații grave: „Se ignoră Constituția!” / Document

 

Publicat: 26.05.2026 13:55

Legea destinată eliminării inechităților din sistemul pensiilor militare a fost, practic, blocată în Parlament, după ce Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat a transmis că procesul legislativ „nu mai poate continua” în urma unei decizii a Curții Constituționale a României (CCR).

Documentul care a reaprins scandalul în cazul pensiilor militare


Observațiile blogului Huhurez.com


In primul rând, Comisia de apărare a Senatului nu a luat nicio decizie in privința reexaminării PLx 540/2024, privind actualizarea pensiilor militare, din simplul motiv că reexaminarea este blocată la Camera Deputaților, Cameră primă sesizată.
In al doilea rând, pe lângă că petiția trebuia adresată Camerei Deputaților,  Doamna senator Nicoleta Pauliuc se hazardează să dea un răspuns necompetent și neconstituțional,  in loc să indrepte petiția spre corectă soluționare către Camera Deputaților.
Plx nr. 540/2024, lege  nepromulgată, pe care CCR a declarat-o neconstituțională in ansamblul ei, este blocată la reexaminare, cu incălcarea  art 147 alin.(2) din Constituție, la Camera Deputaților, unde a fost restituită de Președinție după Decizia CCR nr. 126/2025 de admitere  a excepțiilor de neconstituționalitate  formulate de Avocatul Poporului pe baza criticilor puse la dispoziție de instituțiile militare, care se opun de 9 ani actualizării.
De acord cu editorialul  care critică răspunsul dat de doamna senator Pauliuc.

Intr-adevăr, art.147 din Constituție instituie obligația reexaminarii indiferent ca neconstituționalitatea legii nepromulgate este parțială sau in intregul legii. 

Motivele de neconstituționale  ale PLx 540/2014 sunt intrinseci, de conținut, nu extrinseci. Deci pot fi reparate in procesul de reexaminare.

Alta era situația dacă motivele de neconstituționalitate erau extrinseci, adică de formă, care nu mai pot fi reparate dacă au fost incalcate procedurile de adoptare a legii.

Decizia 442/2018 ca și alte decizii ale CCR, care au stabilit incheierea procesului legislativ in cazul  constatarii neconstituționalitaății in ansamblul legilor,  privea legi in vigoare sau neconstituționalități extrinseci ale unor legi nepromulgate.

Plx 540/2024 nu se incadrează in niciuna din situațiile din jurisprudența CCR care exclud reexaminarea.

De altfel, CCR a declarat neconstituțională actualizarea pensiilor militare in plată pentru că nici până in prezent n-a realizat că instituția actualizării se adresează pensiilor militare in plată la datele viitoare de majorare a soldelor activilor. Deci nu au cum să fie discriminați viitorii pensionari militari.

Camera Deputaților are obligația constituțională, in calitate de prima camera sesizată, să reexamineze Plx 540/2024, obligație pe care am subliniat-o in mai multe rânduri pe blogul Huhurez.com

Biroul Permanent al Camerei Deputaților a hotarât in Sedința din 01 09 2025 trimiterea legii spre comisiile raportoare. Comisia de Finanțe stabilise si data reexaminării in comisie, dar, după ce s-au primit instrucțiuni neconsituționale  s-a anulat discutarea raportului.

Liga pentru Apărarea Drepturilor Pensionarilor Militari poate face un demers oficial către Comisiile Raportoare ale Camerei Deputaților, desemnate de Biroul Permanent,  conform Fisei parlamentare a Plx 540/2024.

Prin reexaminare, Parlamentul poate repara și eroarea de interpretare din paragraful 63 al Deciziei CCR nr. 126/2025

Citeste pe larg

De apreciat editorialul publicat de Oficiul de Știri sub titlul :

Cine susține inechitățile din sistemul militar? Acuzații grave: „Se ignoră Constituția!” / Document

 

Publicat: 26.05.2026 13:55

Legea destinată eliminării inechităților din sistemul pensiilor militare a fost, practic, blocată în Parlament, după ce Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat a transmis că procesul legislativ „nu mai poate continua” în urma unei decizii a Curții Constituționale a României (CCR).

Documentul care a reaprins scandalul în cazul pensiilor militare


Observațiile blogului Huhurez.com


In primul rând, Comisia de apărare a Senatului nu a luat nicio decizie in privința reexaminării PLx 540/2024, privind actualizarea pensiilor militare, din simplul motiv că reexaminarea este blocată la Camera Deputaților, Cameră primă sesizată.
In al doilea rând, pe lângă că petiția trebuia adresată Camerei Deputaților,  Doamna senator Nicoleta Pauliuc se hazardează să dea un răspuns necompetent și neconstituțional,  in loc să indrepte petiția spre corectă soluționare către Camera Deputaților.
Plx nr. 540/2024, lege  nepromulgată, pe care CCR a declarat-o neconstituțională in ansamblul ei, este blocată la reexaminare, cu incălcarea  art 147 alin.(2) din Constituție, la Camera Deputaților, unde a fost restituit de Președinție dupa Decizia CCRnr. 126/2025 de admitere  a excepțiilor de neconstituționalitate  formulate de Avocatul Poporului pe baza criticilor puse la dispoziție de instituțiile militare care se opun de 9 ani actualizării.
De acord cu editorialul  care critica răspunsul dat de doamna senator Pauliuc.

Intr-adevăr, art.147 din Constituție instituie obligația reexaminarii indiferent ca neconstituționalitatea legii nepromulgate este parțială sau in intregul legii. 

Motivele de neconstituționale  ale PLx 540/2014 sunt intrinseci, de conținut, nu extrinseci. Deci pot fi reparate in procesul de reexaminare.

Alta era situația dacă motivele de neconstituționalitate erau extrinseci, adică de formă, care nu mai pot fi reparate dacă au fost incalcate procedurile de adoptare a legii.

Decizia 442/2018 ca și alte decizii ale CCR, care au stabilit incheierea procesului legislativ in cazul  constatarii neconstituționalitaății in ansamblul legilor,  privea legi in vigoare sau neconstituționalități extrinseci ale unor legi nepromulgate.

Plx 540/2024 nu se incadrează in niciuna din situațiile din jurisprudența CCR care exclud reexaminarea.

De altfel, CCR a declarat neconstituțională actualizarea pensiilor militare in plată pentru că nici până in prezent n-a realizat că instituția actualizării se adresează pensiilor militare in plată la datele viitoare de majorare a soldelor activilor. Deci nu au cum să fie discriminați viitorii pensionari militari.

Camera Deputaților are obligația constituțională, in calitate de prima camera sesizată, să reexamineze Plx 540/2024, obligație pe care am subliniat-o in mai multe rânduri pe blogul Huhurez.com

Biroul Permanent al Camerei Deputaților a hotarât in Sedința din 01 09 2025 trimiterea legii spre comisiile raportoare. Comisia de Finnțe stabilise si data reexaminării in comisie, dar, după ce s-au primit instrucțiuni neconsituționale  s-a anulat discutarea raportului.

Liga pentru Apărarea Drepturilor Pensionarilor Militari poate face un demers oficial catre Comisiile Raportoare ale Camerei Deputatilor conform Fisei parlamentare a Plx 540/2024.

Prin reexaminare, Parlamentul poate repara și eroarea de interpretare din paragraful 63 al Deciziei CCR nr. 126/2025

Citeste pe larg

De apreciat editorialul publicat de Oficiul de Știri sub titlul :

Cine susține inechitățile din sistemul militar? Acuzații grave: „Se ignoră Constituția!” / Document

 

Publicat: 26.05.2026 13:55

Legea destinată eliminării inechităților din sistemul pensiilor militare a fost, practic, blocată în Parlament, după ce Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat a transmis că procesul legislativ „nu mai poate continua” în urma unei decizii a Curții Constituționale a României (CCR).

Documentul care a reaprins scandalul în cazul pensiilor militare


Observațiile blogului Huhurez.com


In primul rând, Comisia de apărare a Senatului nu a luat nicio decizie in privința reexaminării PLx 540/2024, privind actualizarea pensiilor militare, din simplul motiv că reexaminarea este blocată la Camera Deputaților, Cameră primă sesizată.
In al doilea rând, pe lângă că petiția trebuia adresată Camerei Deputaților,  Doamna senator Nicoleta Pauliuc se hazardează să dea un răspuns necompetent și neconstituțional,  in loc să indrepte petiția spre corectă soluționare către Camera Deputaților.
Plx nr. 540/2024, lege  nepromulgată, pe care CCR a declarat-o neconstituțională in ansamblul ei, este blocată la reexaminare, cu incălcarea  art 147 alin.(2) din Constituție, la Camera Deputaților, unde a fost restituit de Președinție dupa Decizia CCRnr. 126/2025 de admitere  a excepțiilor de neconstituționalitate  formulate de Avocatul Poporului pe baza criticilor puse la dispoziție de instituțiile militare care se opun de 9 ani actualizării.
De acord cu editorialul  care critica răspunsul dat de doamna senator Pauliuc.

Intr-adevăr, art.147 din Constituție instituie obligația reexaminarii indiferent ca neconstituționalitatea legii nepromulgate este parțială sau in intregul legii. 

Motivele de neconstituționale  ale PLx 540/2014 sunt intrinseci, de conținut, nu extrinseci. Deci pot fi reparate in procesul de reexaminare.

Alta era situația dacă motivele de neconstituționalitate erau extrinseci, adică de formă, care nu mai pot fi reparate dacă au fost incalcate procedurile de adoptare a legii.

Decizia 442/2018 ca și alte decizii ale CCR, care au stabilit incheierea procesului legislativ in cazul  constatarii neconstituționalitaății in ansamblul legilor,  privea legi in vigoare sau neconstituționalități extrinseci ale unor legi nepromulgate.

Plx 540/2024 nu se incadrează in niciuna din situațiile din jurisprudența CCR care exclud reexaminarea.

De altfel, CCR a declarat neconstituțională actualizarea pensiilor militare in plată pentru că nici până in prezent n-a realizat că instituția actualizării se adresează pensiilor militare in plată la datele viitoare de majorare a soldelor activilor. Deci nu au cum să fie discriminați viitorii pensionari militari.

Camera Deputaților are obligația constituțională, in calitate de prima camera sesizată, să reexamineze Plx 540/2024, obligație pe care am subliniat-o in mai multe rânduri pe blogul Huhurez.com

Biroul Permanent al Camerei Deputaților a hotarât in Sedința din 01 09 2025 trimiterea legii spre comisiile raportoare. Comisia de Finnțe stabilise si data reexaminării in comisie, dar, după ce s-au primit instrucțiuni neconsituționale  s-a anulat discutarea raportului.

Liga pentru Apărarea Drepturilor Pensionarilor Militari poate face un demers oficial catre Comisiile Raportoare ale Camerei Deputatilor conform Fisei parlamentare a Plx 540/2024.

Prin reexaminare, Parlamentul poate repara și eroarea de interpretare din paragraful 63 al Deciziei CCR nr. 126/2025

Citeste pe larg

 

Stimabilla Cristina Șomănescu de la Economica.net realizează o nouă analiză a pensiilor militare, de data aceasta privind sumele chelltuite anual cu pensiile militare și numărul de pensionari militari in perioada 2016-2025, pe baza datelor comunicate de  cele 3 case de pensii sectoriale ale MApN, MAI și SRI.

Vom completa aceste date nu numai din perspectiva efectelor produse de OUG nr. 59/2017 ci și a altor acte normative ulterioare.

(In curs de redactare)

Citeste pe larg

 De la inceputul anului, premierul Bolojan a tot vorbit in spațiul public că, după adoptarea legii de reformă pentru pensiile de serviciu ale magistraților și grefierilor, va urma o modificare asemănătoare a legii pensiilor militare, astfel incât și pentru militari să se mărească vârsta de pensionare, cât mai aproape de 65 ani. 

 Intenția premierului nu viza modificări prin care să se inlăture gravele inechități introduse in sistemul pensiilor militare prin OUG nr. 59/2017 și OUG nr. 114, art. 844, consolidate perfid prin Legea nr. 282/2023, lege pe care fostul ministru social-democrat o consideră definitorie și ireversibilă pentru reforma pensiilor militare

Nu știam de ce se intârzie adoptarea unei asemenea legi. Iată că, după ce Manole și-a dat demisia, alături de toți miniștri PSD, a apărut și documentul prin care domnia sa s-a opus modificării legii pensiilor militare, considerând ca modificările aduse prin Legea 282/2023. inclusiv acoperirea prin lege a afectării prin ordonanțe de urgență a dreptului de pensie militară prin eliminarea actualizărilor si diminuarea indexărilor,  a fost validată de Comisia Europeană.

De asemenea, Manole consideră că acea cointeresare salarială a militarilor, pentru a  rămâne in activitate, prin spor de 10% a soldei de funcție și indemnizații la pensionare, (vezi draftul proiectului pe blog) ar fi in afară Jalonului 420 privind viitoarea lege a salarizării.

Citind documentul de mai jos ai impresia că el a fost redactat de o instituție a  MApN, scăpată de sub controlul lui Miruță,  nu la Ministerul Muncii. 

Avem incă o demonstrație  prin care vedem până unde se intind tentaculele celor din interiorul instituțiilor militare, care se opun reformei pensiilor militare. Pe noi ne interesează reforma care ar inlătura gravele inedchități pentru vechii pensionari militari.

Citeste pe larg

Simt unii atâta plăcere să spună că pensiile militare nu sunt pensii speciale incât cred ei că acest lucru este mai important decât reforma lor, pentru a se elimina discriminările   care afectează aproape 100 000 de pensionari militari.

Devine din ce in ce mai evident că sintagma „pensiile militare nu sunt pensii speciale” a fost lansată pentru a bloca reforma acestor pensii astfel incât să nu se elimine inechitățile pentru vechii pensionari militari. Decidenții din sistem se tem că o reformă ar putea diminua pensiile stabilite in ultima vreme, după creșterile substanțiale de solde prin Legea salarizării, Legea nr. 153/2017 si OUG nr. 26/2024.  Prin Legea nr. 282/2023, nu numai că nu au fost reformate pensiile militare ci au fost consolidate dispozițiile care până atunci creaseră inegalități, Vezi reluarea unor dispoziții din OUG nr. 59/2017.

De mai bine de 70 de ani, pensiile militare sunt reglementate de legi speciale, derogatorii de le legea pentru pensiile din sistemul public, fie că a fost vorba de Decretul nr. 141/1967, Decretul nr. 214/1977, Legea nr. 164/2001, Legea nr.223/2015. Doar Legea nr. 119/2010 a transferat pentru cinci ani pensiile militare in regimul juridic de pensii in sistemul public,  cu dispoziții derogatorii pentru militari.

Legea pensiilor mllitare este o lege specială, ca și legile care reglementează celelalte pensii de serviciu, pentru că se aplică numai militarilor, polițiștilor și penitenciariștilor. 

In oricare sistem juridic de pe glob, clasificarea legilor in generale și speciale, in funcții de sfera lor de aplicare, are o importanță de principiu, astfel  că divergența dintre o lege generală și una specială se rezolvă in sensul celor stipulate in legea specială.

Celor din sistemul pensiilor militare, care repetă ca niște papagali că pensiile militare nu sunt speciale, le-ar plăcea să li se aplice legea generală a pensiilor intr-un litigiu referitor la pensia militară?

In inregistrarea de mai jos se incearcă introducerea ministrului muncii in aceeși dispută privind regimul juridic al pensiilor militare, dar oficialul parează inteligent, numindu-le pensii de serviciu. Mai mult, spune că stie cifrele, că sunt zeci de mii de pensii militare in cuantum mai mic de 3000 lei si mult mai multe zeci de mii in cuantum mai mic de 5000 lei.  

Aversiunea față de denumirea de pensii speciale vine și din credința militarilor că o asemenea categorisire ar duce la percepția că și pensiile militare ar fi toate la fel de mari ca pensiile magistraților.

Percepțiile nu inlătură clasificarea juridică a legilor in legi generale și legi speciale.



O discuție sinceră cu un militar rezervist

♬ sunet original – Petre-Florin Manole

Citeste pe larg

 Este clar pentru toată lumea că Legea specială nr. 223/2015 privind pensiile militare a incurajat părăsirea sitemului de apărare, ordine publică și securitate națională de cele mai profesioniste cadre, aflate la vârste care asigurau eficiență activităților speciale din domeniu. Legea ii sancționează prin plafonarea pensiei pe cei  care ar dori să mai continue activitatea peste vechimea de 25 ani. 

Pentru remedierea tâmpeniei care durează de 11 ani, cu consecința plecării specialiștilor  din  instituțiile militare prin pensionare anticipată,  Guvernul  a prevăzut prin OUG nr. 7/2026, intrată in vigoare pe 24 februarie 2026, adoptarea in termen de 30 de zile  a unui act normativ de modificare și completare a legii pensiilor militare, intitulat generic act de reformă a pensiilor militare.

Au trecut cinci săptămâni de la intrarea in vigoare a OUG nr. 7/2026 și instituțiile militare nici n-au publicat in transparență proiectul de act normativ. Mai mult, au trimis la inaintare Federația sindicaliștilor si a personalului contractual din MAI și MApN, condusă de  Vasile Zelca, să ceară eliminarea art. LVI(56) din Ordonanța nr. 7/2026, pentru că, in opinia domnului Zelca, reforma pensiilor militare s-a finalizat prin Legea nr. 282/2023. 

Domnul Zelca numește reformă o lege care a scos din sfera neconstituționlității eliminarea actualizarii  pensiilor militare prin ordonanță de urgență, bătând in cuie art. 60 modificat și completat prin OUG nr. 59/2017 și OUG nr. 114/2018, art. 84?


De data aceasta nu mai poate fi scoasă la inaintare teoria gugumană că pensiile militare nu sunt pensii speciale, inventată in laboratoarele controlate de regimul Ciucă doar pentru a le scoate din reforma PNRR.

Articolul buclucaș din OUG nr.7/2026 este următorul:

„Art. LVI. — (1) Având în vedere excepția prevăzută la
art. XLIX alin. (1), pentru instituțiile publice din familia
ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională”,
reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal este compensată
de efectele generate de implementarea reformei sistemului
pensiilor militare de stat.

(2) În scopul aplicării prevederilor alin. (1), în termen de
maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei
ordonanțe de urgență, Guvernul va aproba, la propunerea
Ministerului Apărării Naționale și a Ministerului Afacerilor Interne,
modificarea și completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile
militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, în
scopul creșterii etapizate și progresive a vârstei standard de
pensionare, cu aplicarea unor măsuri tranzitorii și fără afectarea
drepturilor persoanelor care îndeplinesc condițiile legale pentru
obținerea unei pensii de serviciu la data adoptării actului
normativ.”

Intr-un draft de act normativ, strecurat pe internet incă din luna ianuarie, apar câteva propuneri de reformă pe care le-am analizat AICI, dar se vede treaba că este incă rezistență in sistem la orice reformă a pensiilor militare, de teama funcționarilor incă in activitate că vor fi eliminate dispozițiile de lege care le permite să iasă din activitate cu pensii mari și la vârste de 45-50 ani.

Pe de altă parte, dacă tot au inceput demersurile pentru elaborarea noii legi cadru a salarizării, lege care trebuie să inlocuiască până in luna iulie a.c L 153/2017, potrivit unor jaloane PNRR, măsurile care țin de salarizarea personalului din Familia ocupațională apărare. ordine publică și securitate națională, astfel incât să fie cointeresați cei ce vor să rămână in activitate până la o vârstă cât mai apropiată de 65 ani, ar trebui integrate in Anexa VI a viitoarei legi cadru, nu intr-o lege  a pensiilor militare.


Citeste pe larg

Domnul ministru Miruță are dreptate in interviul de mai sus, acordat analistului militar Radu Tudor, când spune că legea de actualizare a pensiilor militare de la finalul anului 2024 a fost preparată special pentru a fi declarată neconstituțională
Să vedem cine au fost actorii care au compromis textul adoptat in Camera Deputaților, text foarte apropiat de cel propus de inițiatori și de textul inițial al art. 60 din Legea nr. 223/2015.
In intervalul de după adoptarea Plx 540/2024 in Camera Deputaților au inceput mișcările de trupe pentru compromiterea legii, astfel incât ea sa poată fi declarată neconstituțională.
S-a lucrat pe două fronturi
Primul front a vizat Comisia de apărare a Senatului către care au fost trimise amendamentele capcană. Misionarii care au dus amendamentele  către doamna Nicoleta Pauliuc au fost sindicatul SNPPC și fantomatica asociație ARMIA, după cum rezultă din documentul de mai jos.

S-a introdus in propuneri și o excepție la articolul 60, excepție cu ințeles la două capete. Excepția ar fi putut fi  explicitată cu acte normative de rang inferior care duceau la eliminarea plafonării cuantumului pensiei militare la netul bazei de calcul.
Al doilea front l-a constituit echipa de juriști care a redactat rapid textul pentru Avocatul Poporului,  astfel incât acesta să trimită in termen legal sesizarea către CCR cu obiecțiile  de neconstituționalitate, tocmai implantate in lege prin doamna senator Pauliuc. 

Având in vedere purtătorii de amendamente către doamna Pauliuc, inclin să cred că textul de sesizare a  CCR  cu obiecțiunile de neconstituționalitate a fost redactat la MAI sub coordonarea lui Mircea Criste, adjunct al Avocatului Poporului pentru armata. justitie, politie, penitenciare. Doamna Weber doar a semnat adresa de inaintare a sesizării,
Fără acele amendamente introduse diversionist in lege, CCR ar fi găsit doar elemente de neconstituționalitate parțială. Deși sindicaliștii au propus scoaterea din lege a articolului cu demnitarii militari, doamna Pauliuc a menținut si acel text in Raportul prezentat Plenului Senatului.
Iată mai jos amendamentele aprobate in Raportul Comisiei de Apărare din Senat:


Fără sintagma „pensii militare in plată” propusă de SNPPC și ARMIA in art 59 ^ 1, acceptată de doamna Pauliuc, Curtea Constituțională nu ar fi putut extinde neconstituționalitatea discriminatorie de la art. 59 ^ 3, cea cu demnitarii, la art. 59 ^1, discriminarea viitorilor pensionari militari, astfel că neconstituționalitea ar fi rămas parțială, nu extinsă la intreaga lege. 

Citeste pe larg

 Acest proiect de ordonanță circulă de câteva luni pe internet. A mai fost publicat pe blog.

Concordă cu multe dintre declarațiile premierului și a altor oficiali guvernamentali despre ce vor să facă in domeniul pensiilor militare,  după adoptarea legii privind pensiile de serviciu ale magistraților.

Măsurile preconizate nu vizează pensiile in plată. Ele vizează cointeresarea militarilor să rămână in activitate până la o vârstă cât mai apropiată de 65 de ani.

Cei care rămân in activitate peste vârsta de 55 ani primesc o majorare de 10% a soldei/salariului de funcție.

Nu este prevăzută in proiect o micșorare a pensiei acordate potrivit art. 60 alin(1) din Legea nr. 223/2015.

Militarii  nu mai pot cumula pensia militară anticipată  sau la vârstă redusă conform art, 21 cu salariul din activități bugetare.

Dacă Guvernul Bolojan rezistă și in următoarele săptămâni, proiectul ordonanței ar trebui să meargă spre avizare incă din această săptămână.

Citeste pe larg

 

Un procuror militar cu  gradul de locotenent-colonel, cu funcție de execuție in Direcția Națională Anticorupție din Parchetul General de pe lângă ICCJ, a cerut Tribunalului București să oblige Ministerul de Finanțe și angajatorul să-i tranfere CIBS-ul incasat din martie 2017 până in prezent de la Bugetul Statului in contul Casei Naționale de Pensii Publice și in viitor contribuția pentru pensie de 25% să fie virată tot la CNPP, iar CNPP sa-i calculeze cota de contribuție corespunzătoare Pilonului 2 de pensii private.

Se consireră discriminat față de magistrații civili din două motive:

1. Nu poate să opteze la imnplinirea vârstei standard de pensionare intre pensia de serviciu de magistrat și pensia contributivă  din sistemul public.

2. Este privat de veniturile reprezentând cota de contribuție la Pilonul 2 de pensii private

Cauza a ajuns la ICCJ pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. Inalta Curte a respins sesizarea ca inadmisibilă, lăsând instanțele să decidă dacă există discriminare intr-o asemenea speță.
Nu-i așa că oricare militar poate invoca asemenea discriminări?

Citeste pe larg

 

Ordinul comun, cunoscut de noi ca M25/2016

Pe lânga recalcularea pensiilor militare in plată la data de 31 12  2010, potrivit Legii 119/2010, au fost si situații in care fosti militari care nu indepliniseră la trecerea in rezerva condițiile pentru pensie militară de serviciu sau invaliditate. Ei au continuat sa munceasca  si  si-au deschis drepturile de pensie in perioada 2011-2015 in baza Legii 263/2010. Pentru deschiderea drepturilor de pensie dar si pentru calculul cuantumului ei, Casele Teritoriale au utilizat si stagiile de serviciu in armata, desigur, in cele mai multe cazuri,  pe cele mai mici de 15 ani, pentru ca nu mai exista o lege a pensiilor militare.

In aceeasi perioada cuprinsa intre 01 01 2011 si 31 12 2015, cei care avusesera o decizie de pensie militara si au intrat sub incidenta Legii nr. 119/2010, au avut posibilitatea ca la decizia de  recalculare in sistemul public de pensii să adauge, potrivit art. 107 din Legea nr. 263/2010,  noi stagii civile lucrate ulterior pensionarii si nu putuseră sa le valorifice potrivit legislatiei anterioare.

Au mai fost și incă mai sunt pensionari militari care potrivit legislației anterioare anului 2011, și-au deschis dosare de pensie la casele teritoriale pentru stagiile lucrate dupa pensionare. Acele dosare au rămas in plată  la casele teritoriale și după anul 2011. Nu au fost conexate cu noile dosarele de pensie civilă pentru militari, pensii recalculate potrivit Legii nr. 119/2010. Aceasta categorie de pensionari a avut posibilitatea ca noile stagii lucrate după pensionare să le adauge la  dosarele de la casele teritoriale, scapând de interpretarea eronată a L 223/2010, art. 109, prin Ordinul M25/2016, potrivit căruia și stagiile civile au fost utilizate pentru recalcularea pensiilor militare, deși, de principiu, noua lege a pensiilor militare interzicea utilizarea stagiilor civile in calculul cuantumului pensiei militare.

După reapariția legii pensiilor militare și recalcularea pensiilor pentru  militari in sistemul pensiilor militare  s-a pus problema reglementarii regimului juridic al stagiilor militare utilizate pentru calculul cuantumului pensiilor civile pentru militari in perioada anilor 2011-2015 si al stagiilor civile utilizate pentru calculul cuantumului pensiilor civile pentru militari.

Pentru perioada de tranzitie de la pensiile civile pentru militari la pensiile militare recalculate in baza Legii nr. 223/2015, legiuitorul a prevăzut două modalitțti de recalculare:

-art. 109 in care a prevăzut cum se recalculează fostele pensii militare stabilite inainte de 31 12 2020, recalculate potrivit Legii nr. 119/2010, revizuite potrivit OUG nr. 1/2011, plătite in baza Legii nr. 241/2012, stabilite potrivit Legii nr. 80/1995. Toate aceste  pensii devenite civile urmau să fie recalculate din nou in anul 2016 in pensii militare in baza vechimilor  și bazelor de calcul, elemente care nu puteau fi decât  cele existente inainte de  transformarea lor in pensii  civile.

-art 110 care a prevăzut recalcularea drepturilor de pensie pentru militari stabilite in perioada 2011-2015, vechimea utilizată fiind cea din ultima decizie de stabilire a pensiei civile. 

Trebuie reținut că in proiectul de lege al pensiilor militare, elaborat in timpul ministrului Dușa și  promovat in Parlament de Guvernul Ponta, nu era reglementată vreo recalculare a pensiilor in plată ale militarilor. Articolele 109 și 110 au fost adăugate in timpul dezbaterilor parlamentare și redactarea lor a suferit in acuratețe. Formulările nu au mai fost puse de acord cu dispozițiile din corpul legii care interziceau folosirea unor stagii civile, altele decât cele recunoscute in deciziile emise până la 31 12 2010, in calculul cuantumului pensiilor militare. Inadvertența privind recalcularea prin actualizarea la nivelul valorilor elementelor salariale la nivelul de la data trecerii in rezervă a fost reparat prin OUG nr. 56/2017.

„Specialistii” din instituțiile de apărare, din comoditate sau din neștiință, au unificat cele doua articole în stabilirea principiilor de recalculare, adăugând la lege în art. 3 lit a) al Metodologiei de recalculare aprobate prin Ordinul M25/2016:

Ordinul M25/2016

Procedura de recalculare

 Art. 3

Recalcularea pensiilor militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute la art. 109 alin. (1) şi art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează, după caz, pe baza următoarelor elemente:

a) vechimea cumulată rezultată din dosarul de pensionare, stabilită prin ultima decizie de pensie emisă în baza legislaţiei în vigoare anterior datei de 1 ianuarie 2016;

In cuprinsul articolelor 109 și 110 nu se vorbește despre cumulul vechimilor civile și militare și nici nu se precizează că recalcularea se aplică uniform tuturor deciziilor emise anterior datei de 01 06 2016, așa cum s-a adăugat la lege in Ordinul M25/2016. 

Recalcularea pensiilor civile ale militarilor, reglementată de articolul 107 din Legea nr. 263/2010, a permis adaugarea unor stagii civile ulterioare pensionări la cuantumul existent, dar acele stagii nu au primit niciodată regimul juridic de vechime in serviciu, astfel incât ele să fie utilizate și la calculul pensiei devenite din nou militară, după 01 01 2016.

Mai jos avem articolele din Legea 223/2015 cu care Art. 3 lit. a) din Ordinul 


  • MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
  • Nr. 31 din 12 februarie 2016
  • MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
  • Nr. M.25 din 15 februarie 2016
  • MINISTERUL JUSTIŢIEI
  • Nr. 999 din 21 martie 2016
  • SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII
  • Nr. 8.148 din 12 februarie 2016
  • SERVICIUL DE INFORMAŢII EXTERNE
  • Nr. 237 din 16 februarie 2016
  • SERVICIUL DE TELECOMUNICAŢII SPECIALE
  • Nr. 259 din 10 martie 2016
  • SERVICIUL DE PROTECŢIE ŞI PAZĂ
  • Nr. 221 din 17 februarie 2016
  • vine in dezacord: 

    *******************

    Art. 25. –

    (1) Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în condiţiile art. 1618art. 22 şi art. 32 şi perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

    (2) Vechimea valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) nu se poate valorifica şi în sistemul public de pensii sau în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile implicate.

    (3) În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează.

    Art. 26. –

    (1) Pentru cadrele militare, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a) şi b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplineşte condiţiile cumulative de pensionare, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 19.

    (2) Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii, precum şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condiţiile alin. (1).

    (3) În situaţia prevăzută la alin. (1), pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24, la calculul pensiei de invaliditate stagiul potenţial se acordă doar de către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată.

    Art. 27. –

    Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 lit. e) pct. 35, care sunt recunoscute ca perioade asimilate în sistemul public de pensii sau care constituie vechime în muncă sau în serviciu în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, se iau în calcul, opţional, în unul dintre sisteme.

    *****************************

    Cei care au stagii civile ulterioare pensionării integrate in vechimea cumulată a deciziilor de recalculare din anul 2016, potrivit articolului 109 al Legii nr. 223/2015, se pot considera vătămați in drepturile lor prin articolul 3 lit. a) al Ordinului Comun al instituțiilor militare de aplicare a art. 109 și 110, care a instituit  norme comune de recalculare pentru cele două situații diferite, astfel incât a inclus in deciziile de pensie militară stagii civile ulterioare pensionarii, stagii care potrivit Legii nr. 223/2015 nu pot fi utilizate in calculul pensiei militare. 

    Acțiunea este una de contencios administrativ indreptată impotriva emitentului care a semnat ordinul comun, nu impotriva Casei Sectoriale. Dacă pensionarul militar este fost militar al Serviciului de Protecție și Pază va formula actiunea impotriva acestei instituții.

    Am dat mai sus nr. Ordinului Comun corespunzător tuturor instituțiilor militare, tocmai pentru ca posibilii reclamanți să știe impotriva cărei instituții indreapta actiunea.

    Acțiunea poate incepe direct in instanță, fiind vorba de un act normativ, fără plângere prealabilă.

    Competentă să judece o asemenea acțiune este Curte de Apel in a cărei rază are domiciliul reclamantul, potrivit art. 10 alin(1) al Legii nr. 554/2004.

    Obiectul acțiunii este anularea art. 3 lit.a) din Ordinul comun nr……../2016 pentru punerea lui in acord cu ansamblul legii, astfel incât militarii care au lucrat după pensionare și au plătit CAS in sistemul public de pensii să poată valorifica respectivele stagii in sistemul public.

    Sunt militari care au obținut in instanțe hotarâri individuale de extragere a stagiilor civile capturate in deciziile de pensii militare fără să conteste vreo dispoziție a Ordinului Comun de aplicare a Legii nr. 223/2015.

    Avantajul unui eventual succes in contencios administrativ pentru anularea art. 3 lit.a) este că ar avea efecte erga omnes, nu numai pentru reclamant.

    Nu este nevoie să formuleze acțiuni prea multi rezerviști, cum a fost cazul cu OUG 59/2017, ci doar cei care se pricep și pot aduce argumente juridice care să convingă o instanță de nivelul curților de apel.

    Prezentul material este doar orientativ. Cred că sunt rezerviști cu pregătire juridică solidă care pot formula acțiuni in contencios  administrativ mai convingătoare. 



    Citeste pe larg