Când Moartea se ascunde în coșul nostru de cumpărături…!

Colegii jurnaliști de la Antena 1 au efectuat o anchetă , plecând de la o întrebare pertinentă:  Sunt mai sănătoase fructele şi legumele din piaţă sau cele din supermarket-uri?

Evident că mulți o să se inflameze și o să ne acuze că dorim să denigrăm producătorul român, că la rândul nostru suntem pentru distrugerea agriculturii Romăniei si că în felul acesta susținem ”agenturilii străine”.

Detașându-ne însă de acest mod de a gândi, trebuie să analizăm serios problema întrucăt fără să vrem ne puem plăti boala și suferința, intrucăt alimentele pot fi hrana sau otravă.

Experimentul colegilor pe care vi-l prezentăm în rândurile de mai jos, ar trebui să ne pună serios pe gânduri si să solicităm autorităților statului și totodată politicienilor să oprească acest atentat la sănătatea și viața noastră.

Testul începe cu un pepene roşu,  cumpărat dintr-o piaţă populară a sectorului 6 din Capitală. La testare, Bulina s-a înroşit imediat, iar aplicaţia  a arătat că acest produs este periculos pentru a fi consumat. Asta înseamnă că în privința Cantității de nitraţi, ea nu ar trebui să depăşească 60 de miligrame la kilogram. Pepenele ales de  jurnaliști avea cel puţin dublu!

Același experiment de data aceasta cu pepenele galben, unde limita ar fi trebuit să fie 90 de miligrame. Rezultatul însă este dezastruos:  520 de miligrame, de aproape şase ori mai mult!!!

De la fructe, jurnașiștii au  trecut la legume. Vestea bună a fost că  roşiile, castraveţii şi ceapa au trec testul! Sfecla roşie însă nu a trecut testul. Dacă aparatul spune că norma este de cel mult 1400 de miligrame la kilogram, acest produs avea 2300!!

Realiztorii anchetei au trecut apoi la pepenele galben luat din supermarket. Testul cu aparatul de măsurat nitraţii arată  un rezultat de 550, deci conţinutul excesiv de nitraţi sugerează pericolul consumului acestui produs.

Aşadar, la fel ca în piaţa țărănească, pepenele galben depăşeşte de şase ori nivelul de nitraţi admis! Pepenele roşu din supermarket e chiar mai rău decât cel din piaţă, căci  depăşeşte de cinci ori nivelul admis. Şi sfecla roșie din magazin e ca cea din piaţă, având – așa cum au constatat jurnaluștii – un nivel de nitraţi dublu faţă de limita maximă.

În concluzie, specialiştii atrag atenţia că nitraţii depuşi în cantităţi mari, în timp, devin cancerigeni, scad imunitatea şi afectează sistemul nervos şi digestiv.

„Discutăm de o scădere a capacităţii la efort, de apariţia strării de oboseală, de cefalee cu reducerea capacităţii de efort fizic. Copiii au o vulnerabilitate mai mare la scăderea nivelului de oxigen din ţesuturi”, a declarat cunoștința noastră, giurgiuveanul Radu Țincu, medic toxicolog.

Cea mai frecventă sursă de contaminare cu nitraţi rămâne însă  apa de la fântână, dar şi fructele, legumele și mai ales carnea procesată! Autorităţile din Franţa au publicat recent un studiu care arată că există o legătură între cancerul colorectal şi expunerea la nitraţi şi nitriţi.

Prin urmare suntem neputincioși, jucând zilnic ruleta rusească cu sănătatea noastră. Ne mințim că devenim vegetarieni, că mâncăm sănătos, dar de fapt nu facem altceva decât să ne prelungim agonia. iată de ce bolile digestive sunt printre afecțiunile cele mai frecvente , inclusiv în județul Giurgiu.

realitatea este că atunci când ieșim la piață  și cumpărăm de la tarabă,  ne amăgim că  producătorul, sau  cel ce ne vinde produsul , este onest și ne dă o marfă curată. Dar nu este nici pe departe așa…

Politicienii ar trebui să analizeze serios acest pericol și să dispună controale,  să amenajeze laboratoare în fiecare județ, pentru ca prin sondaj să poată fi controlate aceste produse, iar amenzile și chiar pedepsele cu închisoarea să fie aplicate, celor ce ne vând otravă pe post de alimente. Celor ce ne vâră moartea în coșul de cumpărărturi!!

Ne întrebăm retoric: Ce fac cei de la ”Protecția” consumatorului? De când nu s-au mai făcut la Giurgiu teste la produsele alimentare din marketuri și din Piața Centrală?

Dacă unii  politicieni nu au morala, respectul față de cetățean  de a dispune astfel de măsuri, măcar din spirit practic ar trebui să priceapă că  o populație  bolnavă și din ce în ce mai puțin numeroasă, nu mai poate reprezenta o masa de vot care să conteze pentru ei. Suna cinic, dar este extrem de adevărat!

(Jurnal)