Corneliu VLAD
Regimul de la Kiev a încercat să profite de alegerile recente din SUA pentru a readuce în prim planul atenției generale criza ucraineană, care decade constant ca interes (și interese) în ierarhia priorităților occidentale. Manevra echipei Zelenski nu a reușit, căci situația din Ucraina și din jurul Ucrainei nu mai sunt, cel puțin în acest moment, subiect acut și cu impact direct asupra publicului american, care e asaltat acum în principal de sfidări interne – inflație, crime și regimul armelor de foc, avorturile etc. Și, mai important, ar mai fi sporit și îngreunat dosarul și așa voluminos al divergentelor interoccidentale cu încă un subiect garantat de discordie – implicarea Occidentului Colectiv în Ucraina.
Un editorial din „Washington Post” remarca, de altfel, cu satisfacție că „o mare parte din Europa (dar și din SUA – n.n.) a răsuflat uşurata, deoarece o manifestare mai slabă decât se aştepta a republicanilor şi absenţa violenţei electorale majore a atenuat îngrijorarea cu privire la tulburările din relaţia transatlantică şi sănătatea democraţiei americane – cel puţin pentru moment”.
Bine spus „cel puţin pentru moment”, căci divergentele interoccidentale n-au fost aplanate, ci doar puse temporar în carantină. E vorba de multe probleme delicate – eforturile de „izolare” internațională a Rusiei, gradul și durata sprijinului acordat de NATO și alți aliați ai SUA Ucrainei, întărirea „autonomiei strategice” a Europei, efortul material și financiar solicitat de sprijinirea Kievului de către parteneriii de alianțe ai SUA etc.
Apoi, dacă alegerile din SUA s-au soldat cu rezultate difuze și precare (cine și ce a câștigat, de fapt, din confruntarea electorala?), nici linia de conduita fata de Kiev nu s-a definit mai precis (dacă se redeschid negocierile Kievului sau ale SUA/NATO cu Moscova etc.).
Oricum, alegerile din SUA n-au lămurit mare lucru nici în ce privește situația din SUA, nici cea dintre Occident și Rusia. „Europa, scrie „Washington Post”, știe că nu a văzut sfârșitul lui Donald Trump sau al trumpismului și trebuie să planifice în consecință, iar aliații europeni se tem că SUA ar putea reduce sprijinul pentru Ucraina”.
„Nu este atât de rău pe cât am crezut că ar putea fi”, a spus politologul francez François Heisbourg, printr-o formulare concluziva cât se poate de imprecisă. „Chiar dacă presupunerea pesimistă conform căreia Trump va deveni din nou președinte al SUA în 2024 a devenit puțin mai nerealistă, rămâne suficient motiv pentru care UE să se pregătească pentru schimbări ulterioare în relația sa cu SUA”, a afirmat, ceva mai precis, Reinhard Bütikofer, un europarlamentar german.
Schimbarea o impune actuala situație: în cele peste opt luni de la declanșarea ostilităților din Ucraina, Statele Unite și aliațîi din Europa au promis Kievului un total de peste 90 de miliarde de dolari în asistență militară, financiară și umanitară – cea mai mare parte provenind din SUA. Dar unii republicani se întreaba dacă acest sprijin vă continua. Liderul minorității Camerei, Kevin McCarthy, a spus că o Cameră controlată de republicani nu va continua să emită finanțare „cec în alb” pentru Ucraina.
Dincolo de ajutorul militar se ascunde întrebarea mai amplă și încă nerezolvată a ceea ce înseamnă polarizarea și răsturnările în desfășurare din SUA pentru locul Americii în lume – și relațiile Washingtonului cu aliații săi în Europa. „Întrebarea este dacă Congresul SUA mai poate produce politică externă, mai poate produce în continuare predictibilitate pentru aliați”, spune Martin Quencez, director adjunct al biroului din Paris al German Marshall Fund, sau dacă se va învârti în jurul dezbaterilor partizane „care au foarte puțină importanță pentru europeni”. „Și, pur și simplu,vedem că Administrația Biden și SUA în ansamblu nu pot juca rolul de lider”, a mai spus el.
Kievul este și el preocupat serios de viitoarea conduita a Washingtonului și Europei Unite față de criza din Ucraina. SUA vor oferi în continuare sprijin militar, economic și diplomatic Kievului, dar declarațiile recente din ambele părți ale diviziunii politice americane indică faptul că acest sprijin nu poate fi considerat de la sine înțeles. „Sperăm să nu devenim o victimă a dezbaterii partizane care se desfășoară chiar acum în SUA”, a declarat Ivanna Klympush-Tsintsadze, fost vicepremier ucrainean și acum parlamentar de opoziție.
Și încă ceva, mai preocupant: potrivit Institutului Kiel al Economiei Mondiale, SUA și-au adus angajamentele totale în ajutor militar, financiar și umanitar la peste 52 de miliarde de euro, în timp ce țările și instituțiile UE au ajuns, în mod colectiv, la puțin peste 29 de miliarde de euro. „SUA se angajează acum aproape de două ori mai mult decât toate țările și instituțiile UE la un loc”, subliniază Iinstitutul.
Oricum, Moscova nu se lasă distrasă în politica și acțiunea sa de aceste frământări și supoziții. Deocamdată, remarca cotidianul britanic „The Guardian”, puțini sunt cei care, la Moscova, se așteaptă ca consensul politic bipartizan al SUA asupra Ucrainei să se spargă, indiferent de rezultatul alegerilor intermediare. Și nici nu se asteaptă ca sprijinul Washingtonului pentru Kiev să scadă semnificativ în curând.
În schimb, având în vedere următoarele alegerile prezidențiale din SUA din 2024, rușii cred că sistemul politic american se va confrunta cu alte frământări în următorii ani. Convingerea presedintelui Putin este că „operațiunea militară specială” a Rusiei din 24 februarie „face parte dintr-o realiniere istorică departe de o lume dominată de SUA la una multipolară în care trebuie luate în considerare opiniile unor țări precum Rusia și China” („The Guardian„).
Moscova nu-și face iluzii că o schimbare în ecuația puterilor de la Washington, după recentele alegeri, va atrage și o schimbare în politica SUA în criza ucraineană.
„O victorie republicană în alegerile pentru Congres din SUA nu va duce la o revoluție în politica externă a SUA și la încetarea sprijinului Washingtonului pentru Ucraina”, a spus senatorul Aleksei Pușkov. „Dar Administrației Biden îi va fi mai dificil să împingă programele de ajutor financiar către Kiev prin intermediul Congresului, iar poziția criticilor americani ai ajutorului nelimitat acordat Ucrainei se va consolida considerabil”.
Sursa Read More