Corneliu Vlad: Triunghiul Rusia-India-China se implică în criza ucraineană

Corneliu VLAD

“Lavrov pledează pentru o cooperare mai activă Rusia-India-China”, sintetiza într-un titlu cotidianul “The Times of India” semnificația turneului diplomatic al șefului diplomației ruse în cele două mari puteri asiatice.

Dezvoltarea mecanismului trilateral  Rusia-India-China este în interesul stabilizării relațiilor internaționale și al asigurării “echitații în problemele internaționale”, într-un moment în care, a remarcat ministrul rus, în prezent toate cele trei state sunt membre ale Consiliului de Securitate al ONU.

Premisele consolidării acestui format trilateral sunt favorabile în contextul în care atât Beijingul cât și New Delhi au refuzat să condamne operațiunea militară a Rusiei în Ucraina și se pronunță împotriva  sancțiunilor occidentale impuse Rusiei.

La începutul lunii martie, ministrul chinez de Externe Wang Yi a salutat prietenia „solidă ca stânca” în relația cu Moscova și a apreciat preocupările „rezonabile” ale Rusiei în materie de securitate. Iar în urmă cu câteva săptămâni, președintele rus Vladimir Putin a fost primit călduros de omologul său chinez Xi Jinping la Beijing și cei doi lideri au apreciat prietenia „fără limite” dintre cele două țări.

Moscova și Beijingul sunt „mai hotărâte” să dezvolte legăturile bilaterale și să stimuleze cooperarea, a declarat ministrul chinez de externe, Wang Yi, după întâlnirea sa recentă în estul Chinei cu omologul său rus, Serghei Lavrov.

„Ambele părți sunt mai hotărâte să dezvolte legăturile bilaterale și sunt mai încrezătoare în promovarea cooperării în diverse domenii”, a declarat Wang. Iar ministrul Lavrov a declarat că ”împreună ne vom îndrepta spre o ordine mondială multipolară, dreaptă și democratică”.

Agenția TASS amintește că “pe fondul crizei ucrainene, autoritățile chineze se tem că Asia s-ar putea confrunta cu o destabilizare pe aceeași linie ca urmare a politicii Washingtonului, după cum a declarat Ministerul chinez de Externe.

Iar la Beijing, ministrul de externe Wang Yi făcea cunoscut faptul că  țara sa „a acționat cu înțelepciune pentru depășirea  crizei ucrainene și a depus eforturi în cinci domenii”: promovarea negocierilor de pace, sprijinirea principiilor fundamentale ale dezvoltării relațiilor internaționale, opoziția față de metodele războiului rece,  protecția intereselor legitime ale fiecărui stat și promovarea cu fermitate a păcii și stabilității în regiunea Asia-Pacific.

Vizita lui Lavrov în India (31 martie – 1 aprilie) “a avut loc într-un moment critic în care SUA și alții încearcă să dăuneze relațiilor dintre India, Rusia și China”, constata comentatorul politic indian Rabi Sankar Bosu. De la începutul crizei din Ucraina, remarca el, SUA nu au reușit să convingă India să critice Rusia. Poziția Indiei față de Rusia a atras critici aspre din partea SUA și a aliaților săi occidentali. Deși este partener al alianței Quad, care cuprinde SUA, India, Australia și Japonia, India nu s-a poziționat de partea Americii în problema Ucrainei. India își demonstrează angajamentul față de o relație veche de decenii cu Rusia. Mențînându-și „neutralitatea strategică”, India s-a abținut de la votul tuturor propunerilor împotriva Rusiei din partea SUA și a aliaților săi la ONU.

Analistul mai remarca și faptul că această atitudine a Indiei a antagonizat relațiile sale cu SUA și aliații săi occidentali. Mai mult, conflictul Rusia-Ucraina a oferit Chinei și Indiei o oportunitate unică de a-și îmbunătăți o relație interstatală înghețată, precum și de a acționa împreună pentru rezolvarea crizei ucrainene.

De altfel , și ministrul Lavrov a încadrat noul său demers politico-diplomatic la Beijing și New Delhi în eforturile de  creare a unei ordini mondiale „mai echitabile”. Apreciind că „trăim o etapă foarte serioasă în istoria relațiilor internaționale”, șeful diplomației de la Kremlin s-a declarat convins că “la sfârșitul acestei etape, situația internațională va fi mult mai clară și noi, împreună cu voi și cu susținătorii noștri, ne vom îndrepta spre o ordine mondială multipolară, dreaptă și democratică”.

Sursa Read More

Comentarii

comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.