Asasinatul nici măcar valoare simbolică nu are. El indică un singur lucru: agitația din sânul puterii de la Kiev crește tot mai mult, și se apropie de punctul de rupere. Astfel de ”victorii” nu au cum să-i redea nici unitatea, nici coerența. Ucraina, dacă merge în continuare pe drumul ăsta, telecomandată de britanici și de americani, nu mai are viitor. Este deja un stat eșuat. Eșecul a început cu ”Revoluția portocalie” din 2004(cu care a fost amenințată și România, dacă în locul lui băsescu iese președinte Năstase), și s-a finalizat cu EuroMaidanul, care ar fi trebuit să ducă Ucraina în NATO și în UE, dar a dus-o în Iad!
Acum nimeni și nimic nu mai pot salva Ucraina. Cu sau fără ruși în Estul cu majoritate rusă, reconstrucția statului este practic imposibilă. Nu există un proiect național, altul decât rusofobia. Războiul, presupus a fi esențial pentru o construcție națională, ”nation building”, a atomizat națiunea. Peste zece milioane de refugiați, care au fugit de război, peste zece milioane de ruși, care, tratați cum au fost tratați de Kiev începând din 2004, nu mai acceptă conviețuirea într-o Ucraină care îi tratează ca pe cetățeni de mâna a doua, cu toate etniile minoritate supuse unui proces forțat de ucrainizare, vezi minoritatea română și drepturile ei inexistente, acum, pentru a-și putea păstra măcar identitatea culturală, cu datorii imposibil de plătit, cu o administrație coruptă, care nu mai stăpânește problemele din teritoriul pe care încă îl mai controlează, cine mai poate lipi cioburile astea, pentru a construi cu adevărat un stat și o națiune? Jele? Americanii? Englezii? Uniunea Europeană? Pe ce proiect de țară? Admiterea în NATO? Nu de la ea a pornit iureșul? Admiterea în UE? Ce a făcut Kievul pentru asta? Care sunt reformele cerute de Bruxelles, și cine le poate promova?
Kievul face tot ce ține de el pentru că Ucraina să nu mai existe, așa cum o știm cu toții. Este, realmente, o tragedie, și nu este momentul să uităm asta. ”Slava Ukraine!” este un simplu slogan, tot mai lipsit de semnificație. Pacificarea Ucrainei este o obligație a Vestului, care a făcut din ea un proxi al confruntării cu Rusia. Moral, este vinovat de suferințele ucrainenilor, indiferent de etniile cărora le aparțin.
Eșecul Ucrainei este, până la urmă, eșecul Vestului. Și nu cu asasinate la Moscova sau cu atacuri stupide în Crimeea se face uitat acest eșec. Despre pace, însă, Vestul nu vrea să audă. Întărind astfel frontul anti-occidental din lume, care are acum și o motivație solidă pentru a fi unit și radical în confruntarea cu occidentalii. Cum spuneam, reducerea caricaturală a complexității și populismul soluțiilor simple sunt pe cale să facă irelevantă o civilizație veche de cel puțin un mileniu. Asta e: imperiile se nasc, cresc, și mor, la fel ca oamenii. Care le fac. Asta e, să ne împăcam cu gândul că Occidentul devine irelevant.”
Via Constantin Gheorghe.
Dan MV Chitic – Telegram