La ceremonia de semnare a acordurilor privind intrarea în componența Rusiei a patru noi entități teritoriale, Vladimir Putin a anunțat condițiile pentru începerea negocierilor cu Ucraina. Potrivit spuselor sale, Kievul trebuie să recunoască ”alegerea făcută de popoarele” DNR, LNR, ale regiunilor Zaporojie și Herson, și, de asemenea, ”să înceteze focul și toate acțiunile militare”. Putin a spus că Moscova va apăra teritoriile care au aderat la Rusia prin toate mijloacele de care dispune. Și a amintit că SUA au creat deja un precedent al folosirii armei nucleare când au bombardat Hiroshima și Nagasaki, scrie Moskovski komsomoleț.
La ceremonia de semnare a acordurilor de aderare la Rusia a celor patru noi entități teritoriale au fost invitați nu doar deputați și senatori, dar și membri ai Guvernului, personalități religioase, reprezentanți ai comunităților științifică și culturală. Prin urmare, Sala Sf. Gheorghe din Kremlin a fost, practic, plină până la refuz: cele câteva teste de coronavirus efectuate au permis ca invitații să fie așezați fără distanțare fizică. În primele rânduri a sărit în ochi absența Patriarhului Kirill, care, de obicei, are loc rezervat lângă șefii Consiliului Federației și Dumei de Stat. Biserica Ortodoxă Rusă a anunțat că, pentru prima dată de când a izbucnit pandemia, Patriarhul a făcut covid și a fost nevoit să rămână acasă. Mulți și-au amintit însă că șeful Bisericii ruse nu a fost nici la ceremonia de semnare a intrării Crimeii în componența Rusiei, în 2014. De aceea, nu este exclus ca boala Patriarhului să fi fost o manevră diplomatică. În rest, totul a fost ca de obicei: poate cu excepția lui Mihail Mișustin care, dacă în urmă cu opt ani, era undeva în umbră, acum stătea chiar vizavi de tribună și, până să-și facă apariția președintelui, a tot încercat să o liniștească pe Valentina Matvienko, foarte supărată.
Vladimir Putin a ieșit în fața celor prezenți cu o întârziere de 15 minute și a vorbit circa 40 de minute. De ”discursul crimeean” din 2014 alocuțiunea șefului statului s-a înrudit nu doar prin timpul alocat, dar și printr-o serie de idei bine accentuate. Ca și în urmă cu opt ani, Putin a declarat că alegerea făcută de cetățeni privind aderarea la Rusia s-a făcut în deplină conformitate cu normele de drept internațional și Carta ONU. El a declarat, de asemenea, că Rusia și Nororussia (adică Donbassul, regiunile Zaporojie și Herson – n.r.) sunt legate, la fel ca Rusia și Crimeea, de o istorie comună, cu rădăcini seculare. Poporul, a spus Putin, a fost divizat prin decizia elitelor de partid comunist de a destrăma URSS. Dar cei care au nimerit în Ucraina au continuat să se considere parte a Rusiei și ”nu este nimic mai puternic decât determinarea acestor oameni de a reveni în adevărata lor Patrie, istorică”. În același timp, Putin a declarat că Rusia nu se străduiește să refacă URSS. ”Trecutul nu poate fi adus înapoi și nici nu avem nevoie de așa ceva”, a declarat el. Spre deosebire de ”discursul crimeean”, președintele a trebuit să vorbească despre victime.
La propunerea lui, cei prezenți au ținut un moment de reculegere în memoria liderului Republicii Donețk, Aleksandr Zaharcenko, a comandanților de război Arsen Pavlov și Vladimir Joga, a procurorului LNR, Serghei Gorenko, a parașutistului Nurmagomed Gadjimagomedov, precum și a tuturor soldaților și ofițerilor căzuți în timpul operațiunii militare speciale.
În urmă cu opt ani, Vladimir Putin s-a adresat poporului Ucrainei și a spus că această țară trebuie să devină un stat puternic, suveran și de sine stătător, iar în teritoriile ei trebuie să se instaleze pacea multașteptată și armonia. De această dată, el s-a adresat autorităților de la Kiev, cărora le-a dat, practic, un ultimatum. Potrivit lui Putin, negocierile ar putea începe dacă regimul de la Kiev va ”înceta imediat focul, toate acțiunile militare și tot războiul pe el l-a declanțat în 2014”. ”Noi suntem pregătiți să facem astfel. Dar alegerea făcută de popoarele din Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson nu va fi luată în discuție, alegerea a fost făcută. Rusia nu o va trăda”, a avertizat el. Potrivit lui Putin, autoritățile de la Kiev trebuie să trateze cu respect voința exprimată de oameni. În caz contrar, Rusia își va apăra pământul cu toate forțele și mijloacele de care dispune. ”Asta înseamna marea misiune eliberatoare a poporului nostru”, este de părere șeful statului.
Dar cel mai izbitor contrast față de acum opt ani a apărut în partea discursului referitoare la relațiile cu Occidentul. În 2014, Putin a apelat la declarațiile de independență și la reunificarea Germaniei, îndemnându-i pe germani și pe cetățenii Statelor Unite să înțeleagă poziția Rusiei în privința Crimeii. El a spus că Moscova nu este împotriva colaborării cu NATO. Numai că nu vrea ca alianța militară să-și facă de cap ”lângă gardul nostru” și ”pe teritoriile noastre istorice”. De această dată, președintele nu s-a limitat doar la a critica lumea unipolară, care, în raporturile cu alte state se ghidează după ”dreptul celui puternic”, ci a reamintit Occidentului colectiv toate păcatele lui și faptele nu tocmai onorabile, inclusiv comerțul cu sclavi și opium. ”Ei au făcut popoare întregi dependente de narcotice” și ”au vănat oamenii, așa cum vânezi animale”, a spus el. Elitele occidentale, a spus Putin, neagă suveranitatea națională și dreptul internațional. Iar hegemonia lor are ”un pronunțat caracter de totalitarism, despotism și de apartheid”. În loc de libertate și democrație, ele aduc lumii opresiune, exploatare, sclavie și violență. Principalul scop al Occidentului colectiv este de a jefui alte țări. Rusia nu a cedat, i-a determinat pe europeni să promoveze relații comerciale în condiții de avantaj reciproc, iar în secolul XX a preluat conducerea mișcării anticoloniale. Iar aici se ascunde, în opinia lui Vladimir Putin, ”unul dintre motivele rusofobiei seculare” și a ”furiei neascunse a elitelor occidentale”.
De la criticile formulate la adresa Occidentului, Putin a trecut direct la acuzații la adresa Statelor Unite, amintind că este singura țară din lume care a folosit în două rânduri arma nucleară. ”Și pentru că veni vorba, au creat un precedent”, a subliniat Putin. Statele Unite continuă și acum, după cum consideră comandantul suprem, să ocupe Germania, Japonia, Coreea de Sud și alte țări. ”Ele definesc ordinele și apostrofele grosolate, insultătoare la adresa vasalilor lor drept solidaritate euroatlantică, dezvoltarea de arme biologice și experimentele pe oamenii vii – cercetări medicale nobile” – a explicat Putin cum trebuie privite activitățile SUA. Președintele nu are nici o îndoială că ”anglo-saxonii” sunt cei care au aruncat în aer gazoductele Nord Stream 1 și 2, trecând, astfel, la ”distrugerea infrastructurii energetice europene”. ”Este evident pentru toți pe cine avantajează acest lucru. Cine are beneficii, acela a și făcut-o, desigur”, a dat Putin verdictul fără a mai aștepta rezultatele anchetei. El nu a exclus posibilitatea ca țările occidentale în frunte cu SUA să încerce să ducă întreg sistemul în colaps sau ”să decidă, Doamne ferește, să aplice cunoscuta formulă ”războiul iartă tot”. ”Rusia va face totul pentru a aduce în simțiri asemenea capete înfierbântate”, a promis el.
În 2014, Vladimir Putin a exprimat recunoștința față de conducerile Chinei și Indiei pentru ”înțelegerea”, ”reținerea” și ”obiectivitatea” de care au dat dovadă față de ”pașii noștri în Crimeea”. De această dată, nu au existat referiri la parteneriate strategice. Președintele a anunțat, în schimb, că nu toate țările sunt gata să se împace cu hegemonia Occidentului. Mai mult, Rusia are, în opinia lui, oameni care-i împărtășesc ideile în întreaga lume, inclusiv în Europa și în SUA. ”Simțim și vedem sprijinul lor. În interiorul celor mai diferite țări și societăți se dezvoltă o mișcare eliberatoare, anticolonială, împtoriva hegemoniei unipolare”, a declarat președintele.
În discursul său, Putin nu a răspuns la câteva întrebări importante, inclusiv în ce granițe vor intra în Rusia regiunile Zaporojie și Herson și cum vor fi ele conduse, dar și care sunt acum obiectivele operațiunii militare speciale. De 10 ori, discursul său a fost întrerupt de aplauze (față de 34 pe 18 martie 2014) și, în general, a fost primit de sală cu mai puțină euforie și entuziasm decât discursul ”crimeean”.
Sursa Read More