Guvernul Ciucă, prezentat ca o echipă care va reuşi să urgenteze adoptarea mai multor legi importante şi începerea reformelor din PNRR, mai degrabă a bătut pasul pe loc, în prima lună de activitate. Realizările Executivului pot fi numărate pe degetele de la o mână, în timp ce lista restanţelor este consistentă.
Cabinetul a reuşit în prima lună de mandat să facă în scurt timp rectificarea bugetară, pentru că în caz contrar nu ar fi putut fi plătite salariile mai multor categorii socio-profesionale, cum era, de exemplu, cazul personalului medical. De asemenea, către autorităţile locale au mers mai mult de 1,5 miliarde de lei din Fondul de Rezervă al Guvernului, în condiţiile în care unităţile administrativ-teritoriale din România cu greu fac faţă din bugetul propriu cheltuielilor de personal, facturilor şi investiţiilor asumate. Nu în ultimul rând, Guvernul a adoptat bugetul de stat pe 2022, proiect de lege care i-a nemulţumit profund pe liberali, pentru că a fost neglijat capitolul investiţii cu 7% din PIB, adică promisiunea PNL, în timp ce PSD şi-a impus pachetul social şi bani mai mulţi către instituţiile unde au miniştri.
Pe de altă parte, guvernarea are mari probleme în ceea ce priveşte cursa contra cronometru pentru îndeplinirea obiectivelor asumate în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în condiţiile în care bifate sunt doar trei obiective din 21. Iar obiectivele de care vorbim sunt doar cele care trebuie realizate până la 31 decembrie 2021, conform angajamentelor luate în faţa Comisiei Europene.
PNRR, greu de implementat
Din cele 18 restanţe ale Guvernului pe tema PNRR, şase măsuri sunt în consultări interne în cadrul instituţiei responsabile de ele. Alte patru măsuri sunt în consultare cu Uniunea Europeană, două în consultare simplă, două în proces de avizare, iar celelalte în alte stadii. Din toate acestea, cele mai avansate sunt cele considerate în proces de avizare, cum sunt cazurile „Strategiei naţionale privind securitatea cibernetică 2021- 2026” şi „Strategiei naţionale anticorupţie”. De asemenea, un alt obiectiv aproape îndeplinit este Unitatea de implementare a reformelor din cadrul mecanismului de sprijin al politicilor (PSF) de la Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, unitatea fiind înfiinţată, dar mai rămâne operaţionalizarea ei.
Însă ministere din Guvern precum Mediul, Transporturile, Energia şi Educaţia trebuie să fie mai eficiente, în condiţiile în care au în stadiul de consultări interne diferite modificări legislative sau programe. De exemplu, Ministerul Educaţiei trebuie să meargă în şedinţa de Guvern cu hotărârea privind „Programul naţional pentru reducerea abandonului şcolar”.
Îndeplinirea tuturor ţintelor asumate până la 31 decembrie 2021 înseamnă şi primirea a circa 3 miliarde de euro în prima jumătate a anului 2022. Aşadar, banii vin doar dacă Guvernul îşi ţine promisiunile. Guvernanţii pot să îndeplinească din promisiunile cu deadline 31 decembrie şi la începutul lui 2022, însă în momentul în care pregătesc documentele pentru a cere banii europeni acestea trebuie să fie puse la punct.
Ceaţa din jurul vaccinării şi al Certificatului COVID
Noua Putere nu a mai venit cu nicio propunere de îmbunătăţire a campaniei de vaccinare, cu toate că în perioada de formare a Coaliţiei PSD-PNL-UDMR partidele vorbeau de impulsionarea acesteia. În ultimele zece zile, numărul celor vaccinaţi zilnic cu prima doză a fost mereu sub 10.000 de persoane, de obicei fiind în jurul numărului de 6.000 de doze administrate. Grosul vaccinării a fost reprezentat de cei care au mers să-şi administreze doza booster, de peste 10.000 de persoane în ultimele zece zile.
Certificatul COVID a fost tergiversat de Coaliţie timp de mai multe săptămâni, cu toate că la Comisia de sănătate era un proiect la care erau depuse şi amendamente, încă de la învestirea Guvernului Ciucă. Tot ce mai trebuia era decizia politică privind forma finală. Însă PSD insistă ca proiectul de lege fie responsabilitatea exclusivă a Guvernului, adică Nicolae Ciucă să meargă să angajeze răspunderea pe forma dorită de ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.
Reflectorul de Sud