22 de membri are Guvernul Ciucă, 19 dintre aceştia fiind miniştri. Din punct de vedere al provenienţei şi susţinerii miniştrilor, Transilvania şi Moldova dau cel mai mare număr de demnitari. Organizaţiile partidelor din Transilvania susţin politicieni ca Vasile Dîncu (Apărare), Marcel Boloş (Cercetare şi Digitalizare), Kelemen Hunor (vicepremier), Tanczos Barna (Mediu) şi Carol Novak (Sport). Aşadar, numărul mare al demnitarilor din această zonă geografică este datorat în primul rând UDMR.
Pe de altă parte, cei cinci miniştri susţinuţi de organizaţii din Moldova sunt Lucian Romaşcanu (Cultură), Florin Spătaru (Economie), Adrian Câciu (Finanţe), Marius Budăi (Muncă) şi Constantin Cadariu (Antrepreoriat şi Turism). Practic, din cei cinci, patru sunt ai PSD, în timp ce doar Suceava are ministru dintre organizaţiile PNL din Moldova, ca urmare a influenţei lui Gheorghe Flutur la nivel central.
Câte patru membri ai Guvernului au Oltenia şi Muntenia. Din Oltenia este premierul României, la fel ca Virgil Popescu (Economie), Dan Vîlceanu (Investiţii şi Proiecte Europene) şi Adrian Chesnoiu (Agricultură), ceea ce arată că apartenenţa şefului Guvernului şi a celui de partid la această zonă şi-au spus cuvântul. Pe de altă parte, din organizaţiile reprezentative din Muntenia sunt Alexandru Rafila (Sănătate), Gabriela Firea (Familie şi Tineret), Cătălin Predoiu (Justiţie) şi Sorin Cîmpeanu (Educaţie). Reprezentate sunt şi Banatul, şi Crişana, prin vicepremierul Sorin Grindeanu, Cseke Attila (Dezvoltare) şi Lucian Bode (Interne). Asumat de întregul PNL, fără sprijin clar al unei filiale, este şi Bogdan Aurescu (tehnocratul de la Externe), potrivit unor surse din conducerea partidului.
PSD, de la fruntaşi la codaşi
În ceea ce priveşte promovarea miniştrilor, observăm filosofii diferite din punct de vedere al abordării. În primul rând, în cazul PSD, cele mai puternice două organizaţii ale formaţiunii, Oltul şi Buzăul, au mai mulţi oameni în Executiv. PSD Olt l-a impus pe Adrian Chesnoiu la Ministerul Agriculturii, pentru că Paul Stănescu nu a dorit să intre în Guvern, deşi avea experienţă ca ministru (în Cabinetul Dăncilă a fost ministru al Dezvoltării). PSD Buzău i-a impus pe Lucian Romaşcanu (Cultură) şi pe Adrian Câciu (Finanţe), fiind dorinţa lui Marcel Ciolacu numirea la Finanţe a unei persoane cu profil tehnocrat, deşi apropiată de partid.
Nici la PSD nu au fost nominalizaţi miniştri din unele filiale fruntaşe precum Dâmboviţa, Dolj, Brăila, Argeş sau Călăraşi, însă un loc în Guvern i-a fost găsit lui Marius Budăi, membru al filialei Botoşani, una din cel mai bine clasate din întreaga ţară. În schimb, în rândul social-democraţilor a fost promovat un demnitar dintr-o organizaţie cu un rezultat dezastruos, adică PSD Cluj (Vasile Dîncu), care a obţinut 14%, adică la mare distanţă de PNL şi USR şi aproape la egalitate cu UDMR.
PNL şi problemele cu meritocraţia
În PNL au fost deficienţe în ceea ce priveşte promovarea unor oameni din filiale puternice. Primele trei filiale ale formaţiunii cu rezultate la parlamentare, adică Giurgiu, Sibiu sau Teleorman, nici măcar nu au fost în cărţi să aibă ministru în noua formulă de guvernare. Dintre acestea, doar Sibiul a avut-o anterior pe Raluca Turcan, însă aceasta a căzut în dizgraţia liderului PNL, Florin Cîţu. A patra organizaţie ca rezultat, Alba, l-a avut ministru pe Florin Roman, însă acesta a demisionat de la Cercetare şi Digitalizare, în urma unor controverse legate de studiile sale şi de cartea pe care susţinea că a publicat-o, deşi nu a probat existenţa apariţiei acesteia la o editură.
Singura filială a PNL din primele cinci care a primit o funcţie de ministru a fost Mehedinţi, care îl are în Guvern pe Virgil Popescu. Dacă extindem analiza pe clasamentul primelor zece filiale ca rezultat la parlamentare, singura care mai face parte dintre cele recompensate cu o poziţie în Guvern este Clujul (a zecea ca procent la legislative), în timp ce filiale ca Vrancea, Bihor, Caraş-Severin sau Bistriţa-Năsăud au fost lăsate să-şi trimită oameni doar în eşaloanele doi şi trei. Nu în ultimul rând, PNL a fost influenţat şi de obţinerea unor portofolii importante pentru şeful statului, cum au fost cazurile Externe, Educaţie şi Justiţie, ceea ce a limitat posibilitatea de a impune oameni bine ancoraţi în partid.
Reflectorul de Sud