Extinderea NATO spre Est după destrămarea URSS și promisiunea făcută Ucrainei și Georgiei de aderare la Alianță a fost o greșeală și a servit drept cauză a actualei crizei dintre Rusia și Occident, a declarat fostul Secretar General adjunct al ONU, Jean-Marie Guéhenno, într-un interviu acordat cotidianului francez Le Figaro. Chiar dacă Occidentul nu trebuie să cedeze ”șantajului” Moscovei și să interzică Ucrainei să-și aleagă prietenii, Kievul ar putea, pe viitor, să introducă singur un moratoriu asupra aderării la Alianță, în schimbul unor garanții de securitate, apreciază diplomatul.
”Ca mulți ruși, Putin consideră că noua ordine europeană, apărută în anii ’90, este reflectarea perioadei când Rusia a fost excesiv de slabă și că trebuie revizuită”, a aratat diplomatul în interviul pentru Le Figaro. După cum amintește expertul, liderul rus a vorbit foarte clar despre acest lucru de multe ori, în special la Conferința de securitate de la Munchen, din 2007, dar a ”fost ignorat”. Guéhenno explică faptul că Putin a început ”să acționeze” exact acum printr-o combinație de mai mulți factori: Rusia a devenit mai puternică din punct de vedere militar, este mai bine pregătită pentru sancțiuni grație rezervelor considerabile ale Băncii Centrală și a prețului ridicat la petrol.
În opinia specialistului în afaceri internaționale, liderul rus nu intenționează să refacă Uniunea Sovietică, dar, ”fără îndoială, vrea să restabilească relații apropiate cu Ucraina”. Problema este că acțiunile Rusiei nu fac decât să întărească sentimentele naționaliste ale ucrainenilor, adaugă diplomatul. Din punctul lui de vedere, Rusia are, de asemenea, obiective mai largi, unele dintre ele amintind de politica promovată de Uniunea Sovietică: dezbinarea Europei și a Statelor Unite și divizarea europenilor.
În același timp, Guéhenno este convins că opțiunea în favoarea extinderii pe mai departe a NATO după destrămarea URSS a fost o greșeală, iar poziția pe care NATO a adoptat-o la București, în 2008, promițând Ucrainei și Georgiei statutul de membru al Alianței, a devenit ”cel mai prost dintre compromisuri”: această atitudine i-a îngrijort pe rușii, fără să asigure securitate celor două țări interesate. ”După încheierea Războiului Rece ar fi trebuit ca ordinea europeană să fie profund regândită și a fost o ipocrizie să afirmi că extinderea NATO este compatibilă cu dezvoltarea unor relații cu adevărat prietenești cu Rusia”, este convins expertul.
Cu toate acestea, Occidentul nu are astăzi altă opțiune decât să dea dovadă de fermitate înțeleaptă în fața ”șantajului” rus, consideră diplomatul. După părerea lui, țara nu poate fi privată de dreptul suveran de a-și alege prietenii. În același timp însă, nimic nu împiedică Ucraina ca, pe viitor, să anunțe un moratoriu asupra intențiilor ei de a adera la alianța militară, în schimbul unor restricții privind desfășurarea de forțe militare la granițele ei, a arătat interlocutorul cotidianului francez.
În ceea ce privește reacția SUA la criza legată de Ucraina, Washingtonul a reușit să asigure o oarecare unitate în această chestiune, care ar fi trebuit să-l surprindă neplăcut pe Putin, estimează Guéhenno. În același timp, el speră că răspunsul nepublicabil al părții americane în negocierile cu Rusia va fi elaborat în coordonare cu aliații europeni. Este vorba, în special, de dezbaterea noilor înțelegeri privind rachetele cu rază medie și limitarea desfășurării de forțe în Europa.
Referindu-se la capaciatea președintelui Emmanuel Macron de a influența criza actuală, expertul a amintit că Franța asigură președinția Uniunii Europene și va acționa doar în cazul în care va reuși să ajungă la un consens cu majoritatea membrilor UE și să obțină susținere din partea Ucrainei. Dar rezolvarea crizei este incompatibilă cu inevitabila lentoare a proceselor organizaționale europene, avertizează specialistul. Ceea ce înseamnă că președintele Franței trebuie ”să meargă înainte”, dar să evite riscul de a se trezi în izolare, lucru pe care l-a reușit destul de bine până acum. În acest sens, el deține o pârghie importantă: ”Formatul Normandia”, lansat de Franța în 2014, după prima criză ucraineană și care reunește Ucraina, Rusia, Franța și Germania. Deși aceste negocieri au intrat destul de repede în impas, astăzi ele pot să devină un mijloc de reducere a tensiunii, dacă rușii vor căuta o ieșire din acest impas, a concluzionat interlocutorul ziarului Le Figaro.
Sursa Read More