Înainte de începerea noul an, Guvernul a aprobat Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar. În urma ședinței de joi, 30 decembrie, ministrul Educației a transmis o serie de măsuri ce vor fi aplicate în unitățile de învățământ din țară. Astfel, școlile din România vor primi bani în funcție de numărul de elevi, unul dintre factorii de care se va ține cont fiind și gradul de sărăcie.
„Reducerea abandonului şcolar este un element esenţial”
Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar a fost adoptat joi, 30 decembrie 2021. La finalul ședinței de Guvern, Sorin Cîmpeanu a făcut mai multe precizări despre măsurile ce urmează să fie luate.
În condițiile în care țara noastră nu a reușit să atingă, în 2020, un prag maxim de abandon școlar de 11,3%, procent depășit cu mult, această problemă rămâne o prioritate pentru autorități, a explicat ministrul.
„În condiţiile în care România şi-a propus pentru anul 2020 atingerea unui prag maxim de 11,3% abandon şcolar, prag pe care, din păcate, nu l-a atins, pentru că rata de părăsire a şcolii în anul 2020 a fost de 15,6%, reducerea abandonului şcolar este un element esenţial, acum atât mai mult, cu cât, urmare a crizei sanitare, acest fenomen de abandon şcolar înregistrează tendinţe de creştere în loc să înregistreze, aşa cum ne-am asumat, scăderi ale cifrelor care şi aşa sunt foarte mari”, a declarat Sorin Cîmpeanu, joi, după şedinţa de Guvern.
Pentrul aplicarea programului s-au alocat nu mai puțin de 543 de milioane de euro, în cadrul unei componente nerambursabile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Cei care vor beneficia de noile măsuri sunt elevii din învățământul primar și secundar inferior de stat cu risc crescut de părăsire timpurie a școlii și de abandon școlar.
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu
Bani pentru școlile vizate în funcție de numărul de elevi și gradul de sărăcie
Ministrul Sorin Cîmpeanu a precizat că există la nivel naţional 3.235 de şcoli de nivel primar şi gimnazial identificate ca fiind eligibile ca având cel mai mare risc de abandon şcolar, fiind vorba în general despre şcoli din mediul rural, cu un număr redus de elevi. Dintre acestea, la începutul anului viitor vor fi selectate cel puţin 2.500 de şcoli cu risc de abandon şcolar foarte ridicat, iar până în luna martie minimum 750 de şcoli dintre cele 2.500 selectate în prima fază vor primi finanţare şi vor demara un program integrat care asigură granturi în valoare de până la 200.000 de euro pentru fiecare şcoală în vedere reducerii abandonului şcolar.
„Este vorba de intervenţii nu numai din perspectiva acţiunilor remediale, din perspectiva oferiri unor oportunităţi care ar fi în premieră pentru şcolile în mediul rural – este vorba de acces prin platforme online la predarea făcută de cei mai buni profesori din România – se pot acorda şi forme de sprijin material; este vorba de achiziţia de material sportiv de echipamente IT, de multe alte lucruri care lipsesc celor din mediul rural şi care ar putea să-i determine să nu părăsească şcoala”, a precizat ministrul.
Valoarea sumelor acordate de la stat va fi stabilită în funcție de numărul de elevi și indicele de sărăcie. Alocarea financiară pe grant mic, mediu, mare se va face în funcție de: mediu (urban, rural) și punctajul de severitate obținut (prioritate ridicată între 90 și 125 și prioritate medie între 65 și 85) în urma aplicării acestui indice compozit de vulnerabilitate la nivelul unității de învățământ.
Prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar se dorește soluționarea unei probleme uriașe a sistemului de învățământ: decalajul dintre școlile din mediul urban și cele din mediul rural/cea a unităților de învățământ cu un procent mai mare de grupuri vulnerabile.
Astfel, se vor implementa soluții și se va contribui la formarea continuă a cadrelor didactice pentru utilizarea de noi instrumente, în raport cu nevoia identificată, astfel încât să genereze o îmbunătățire semnificativă a participării școlare, promovabilității elevilor, finalizării studiilor obligatorii, precum și de creștere a angajabilității pe piața muncii.
Reflectorul de Sud