La termenul de joi al procesului la sediul ICCJ s-a prezentat Dominic Bruynseels, fost CEO al BCR în perioada iulie 2008 – aprilie 2012, unde, ajutat de un interpret de limbă engleză, a dat o declarație amănunțită privind interferența sa cu fostul ministru Vlădescu și alte persoane aflate pe lanțul afacerii judiciare demantelate de DNA cu compania austriacă Swietelski.
Concret, în dosarul ajuns pe masa judecătorului un martor explică în clar locul și rolul lui Bruynseels în acest lanț, el neavând implicații penale, după cum au constatat și anchetatorii DNA.
Cu toate acestea ceea ce spune acest martor este că Bruynseels ar fi fost interesat să ia parte la un proiect financiar ce implica firme și care era susținut cu bani primiți pretins ilegal de la compania austriacă Swietelski, potrivit Stiripesurse.
Dedesubturile afacerii Swietelski
„Astfel, în conturile societăţii Best&Co Enterprises a ajuns suma totală de 4.052.409 euro, iar în conturile societăţii Mighty Advice & Support a ajuns suma totală de 3.715.230 euro.
Mai departe, în cadrul celei de a patra verigi, din suma totală de 7.767.639 euro, o parte a fost retrasă în numerar, iar o altă parte a fost transferată către alte societăţi comerciale din Insulele Marshall, controlate de Hozoc Florin, respectiv Accetura Corp., Aholta Corp., Alstrom Corp., Amcora Corp., Brine Corp., Bultako Corp., Coleca Corp., Corela Corp., Cromenca Corp. şi Kabrato Corp., care aveau conturi deschise la bănci din Cipru.
Din conturile acestor ultime societăţi, în cadrul celei de a cincea verigi, banii au fost fie transferaţi în conturile unor societăţi indicate de autorii faptelor de corupţie, fie au fost retraşi în numerar, pentru a fi ulterior transportaţi şi predaţi în România persoanelor mai sus indicate, implicate în înţelegerea iniţială”, notează anchetatorii DNA în dosar privind modalitatea în care au fost împărțiți banii din afacererea Swietelski și modalitatea lor de cheltuire.
Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe
Plăţi pentru societatea Keykaa Limited din Gibraltar
Sebastian Vlădescu este unul dintre asociaţii societăţii comerciale Keykaa din Gibraltar. în acest sens, la dosarul cauzei au fost depuse actele constitutive ale acestei societăţi din care rezultă cine sunt asociaţii, respectiv Vlădescu Sebastian, Boureanu Limited, Hozoc Florin şi Iulian Drăgoi.
În vederea finanţării societăţii Keykaa, martorul Hozoc Florin a transferat din fondurile provenind de la societatea Swietelsky suma totală de 195.000 de euro; contribuţia lui Vlădescu Sebastian la această finanţare a societăţii a fost de 65.000 de euro, reprezentând o treime din costuri.
Această societate a fost înfiinţată în vederea realizării unui proiect de transfer electronic de bani, urmând ca Drăgoi Iulian să se ocupe de realizarea tehnică a proiectului, în vreme ce ceilalţi trei asociaţi (Hozoc Florin, Boureanu Cristian, Vlădescu Sebastian) să realizeze finanţarea”, au mai notat anchetatorii.
Martorul Hozoc Florin a detaliat înţelegerea cu privire la finanţarea proiectului Keykaa:
„Conform înţelegerii, obligaţia de finanţare a societăţilor aparţinea mie, lui Sebastian Vlădescu şi lui Cristi Boureanu, iar Alexandru Iulian Drăgoi era cel care dezvolta produsele şi conducea activitatea curentă a celor două societăţi (n.n. este vorba atât despre societatea Keykaa, cât şi despre societatea llok8).
Astfel, eu am achitat cheltuielile de funcţionare pentru cele două societăţi, respectiv salarii programatori şi alţi angajaţi, echipamente, programe de calculator, abonament internet, etc. în fiecare lună, Alexandru Iulian Drăgoi ne trimitea deconturile de cheltuieli, iar eu aveam discuţii Sebastian Vlădescu şi Cristi Boureanu în principiu la fiecare 6 luni, iar la sfârşitul fiecărui an. […]
Am finanţat activitatea societăţii până la sfârşitul lui 2013, înţelegerea fiind că plăţile urmau să fie făcute din banii primiţi din afacerea Swietelsky, urmând să le scad din sumele cuvenite fiecăruia dintre noi. […] Conform înţelegerii cu Sebastian Vlădescu şi Cristi Boureanu, aceste sume s-au repartizat după activităţile efectuate de către programatori, în sensul că la Keykaa s-au decontat 195.000 euro, respectiv câte 65.000 euro pentru fiecare din cei 3 asociaţi finanţatori, iar la iLokS s-au decontat 190.000 euro, respectiv câte 95.000 euro pentru mine şi Cristi Boureanu.
În concluzie, folosul obţinut de Sebastian Vlădescu din aceste operaţiuni a fost de 65.000 euro, iar folosul obţinut de Cristi Boureanu a fost de 160.000euro”.
Aceste aspecte sunt confirmate şi de către martorul Drăgoi Iulian Alexandru:
„Într- o primă fază trebuia să fim asociaţi eu, Hozoc Florin, Sebastian Vlădescu şi Cristi Boureanu prin Boureanu Limited, apoi în faza următoare trebuia să devină asociat şi dl. Dominic Bruynesseles.
[…] Cheltuielile societăţii Keykaa au fost asigurate de dl Hozoc prin transfer bancar. […] Eu am discutat cu Florin despre aceste cheltuieli, am agreat un buget şi el mi-a spus că a discutat şi cu Cristian Boureanu şi Sebastian Vlădescu şi că toţi au fost de acord cu aceste cheltuieli.
Pentru justificarea cheltuielilor prezentam situaţii lunare, defalcate pe tipuri de cheltuieli […] Am avut discuţii referitoare la proiectul Keykaa atât cu Boureanu Cristian, cât şi cu Vlădescu Sebastian, însă în trecere, nu detaliat.
M-am întâlnit cu toţi trei împreună (respective Hozoc Florin, Boureanu Cristian, Vlădescu Sebastian) în legătură cu acest proiect de aproximativ 4-5 ori, întâlniri care s-au desfăşurat în biroul dlui Vlădescu de lângă Piaţa Romană. În cadrul întâlnirilor s-au discutat progresele proiectului Keykaa, cei trei întrebându- mă care mai e stadiul proiectului, iar eu expunându-le stadiul în momentul respectiv…””, au mai notat anchetatorii DNA în actele dosarului aflat la instanță.
Abordat de ministrul de Finanțe
„Un element de bază pentru succesul proiectului era ca acest produs de plăţi electronice să fie vândut către clienţi prin sucursalele unei bănci; în acest sens, Vlădescu Sebastian l-a contactat pe martorul Bruynseels Dominic, director al Băncii Comerciale Române, pentru a încerca un parteneriat cu această bancă.
Fiind audiat în calitate de martor, acesta a confirmat implicarea lui Vlădescu Sebastian în proiect, despre care a declarat că era consultant sau asociat al Keykaa ”De asemenea, aşa cum am mai spus şi în declaraţia anterioară, înţelegerea mea a fost că este consultant sau asociat în cadrul societăţii Keykaa”.
Pe parcursul activităţii acestei societăţi a fost necesară plata sumei totale de 195.000 de euro în perioada noiembrie 2011 – septembrie 2013.
În contul contribuţiei lui Vlădescu Sebastian la această finanţare a societăţii a fost transferată din fondurile provenite de la Swietelsky suma de 65.000 de euro, reprezentând o treime din costuri.
Referitor la finanţarea acestei societăţi, martorul Hozoc Florin a arătat că suma de 195.000 de euro se compune din: 152.164 euro cheltuieli legate de funcţionarea societăţii şi 42.836 euro venitul lui Drăgoi Alexandru, cel care a coordonat din punct de vedere tehnic şi logistic realizarea proiectului.
Referitor la cheltuielile aferente funcţionării societăţii Keykaa, la dosar au fost depuse situaţii lunare din care rezultă că au fost achitate salarii în cuantum de 8.800 de euro lunar (în total 140.800 euro aferent perioadei nov. 2011 -februarie 201), precum şi alte cheltuieli legate de funcţionare – cheltuieli întreţinere birou, găzduire server, costuri internet, cheltuieli abonamente lunare şi taxe de circa 1000 de euro lunar. Pentru toate aceste cheltuieli au fost depuse la dosarul cauzei de către martorul Hozoc Florin facturile şi extrasele de cont.
Situaţia cheltuielilor era prezentată periodic asociaţilor, inclusiv inculpatului Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe. Acest lucru rezultă atât din declaraţiile martorilor Hozoc Florin şi Drăgoi Alexandru, cât şi din documentele identificate cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la biroul inculpatului deţinut în cadrul PVB Consulting.
Astfel, în acest spaţiu a fost identificat un dosar de plastic, de culoare albă, cuprinzând 155 de file, care conţine o serie de documente referitoare la societatea Keykaa Limited Gibraltar. Printre aceste documente există şi o situaţie intermediară a cheltuielilor efectuate în perioada noiembrie 2011 – iulie 2012 din care rezultă că, până în luna iulie 2012, pentru societatea Keykaa fusese cheltuită suma de 133.954 euro.
Implicarea inculpatului Vlădescu Sebastian în înfiinţarea, conducerea şi finanţarea societăţii Keykaa este confirmată şi de celelalte documente ridicate cu prilejul percheziţiei domiciliare.
Astfel în dosarul de plastic destinat acestei societăţi au mai fost identificate documente de prezentare a funcţionalităţii aplicaţiei dezvoltate de societate, inclusiv cu prezentarea serviciilor oferite clienţilor, documente din care rezultă că inculpatul îşi exprima acordul pentru poziţia de director al acestei companii, că dorea să înfiinţeze alături de Hozoc Florin şi Drăgoi Iulian societatea Keykaa Financial Services IFN SA cu un capital de 200.000 de euro, că era informat şi facea observaţii cu privire la demersurile legale privind această societate”, au mai scris anchetatorii anticorupție în zecile de volume ale cazului penal.
Bruynseels în fața judecătorilor ICCJ
Fostul CEO al BCR a explicat gradul său de participare, a confirmat „pe viu„ întâlnirile cu Sebastian Vlădescu, planul la care era invitat să ia parte și că în calitate de CEO într-o țară străină ar fi văzut în fostul demnitar o persoană aptă de discuții strict financiare.
Redăm pasajele esențiale ale declarației fostului CEO al BCR Dominic Bruynseels în legătură cu informațiile existente în dosarul DNA, dată joi în fața magistraților ICCJ.
„În mandatul de președinte al BCR…nu știam nimic despre România până să ajung aici. Nu aveam contacte sau cunoștințe.
Nu vorbeam limba și nu știam obiceiuri din această țară. A fost foarte bine pentru mine să îl cunosc pe Vlădescu care avea foarte multe contacte în domeniul bancar.
Una dintre slăbiciunile BCR la acea vreme când eu am fost CEO era aceea că nu avea o strategie foarte bine pusă la punct privind plățile din afară spre România.
Ca președinte era datoria mea să ajut la acest capitol, să îl îmbunătățesc.
Nu-mi amintesc dacă Drăgoi mi-a fost prezentat de domnul Vlădescu dar dacă nu ma inșeală memoria Vlădescu mi-a spus că l-a trimis pe domnul Drăgoi la mine.
… era un produs de plată ce avea menirea să umple golul din strategia noastră. Așa că am avut întâlniri cu domnul Drăgoi fie la telefon fie în biroul meu sau și pe Skype. Atunci Drăgoi era mai mult la Londra.
Iccj: Vlădescu a participat cu Dragoi?
Nu. Cealaltă persoană prezentă la aceste întâlniri cu Drăgoi e domnul Sorin Mititelu. El era managerul de proiect pentru acel tip de produse ale Keikaa.
După părăsirea BCR în martie 2012 am rămas în legătură cu domnul Drăgoi și timp de șase luni l-am prezentat mai multor persoane.
Este posibil să fi avut una două întâlniri cu Vlădescu care era însoțit de Drăgoi la restaurant.
Îmi amintesc cu certitudine o întâlnire la un restaurant aflat în Herăstrău lângă terenurile de tenis dar asta s-a întâmplat cu o săptămână înainte de plecarea mea de la BCR.
Îmi amintesc întâlnirea directă dar nu îmi pot aminti precis și clar să îi fi întâlnit și pe amândoi deodată (respectiv pe denunțătorul Drăgoi și fostul ministru Vlădescu – n.n.).
Iccj: Ce rol a înțeles el (Drăgoi – n.n) că a avut Vlădescu în acest proiect??
Cred că el mi-a spus că Vlădescu este partener sau acționar în cadrul proiectului Keikaa.
Iccj: Îl cunoașteți pe Cristian Boureanu?
Cred că l-am întâlnit o dată. Nu-mi amintesc precis. Nu a fost vreo întâlnire sau ceva ci doar o strângere de mână.
Nu cunosc niciun Hozoc Sorin. Cel puțin nu atunci. L-am întâlnit prima dată la DNA atunci când am dat declarații.
Iccj: l-ați vizitat pe Vlădescu la birou?.
Îmi amintesc că am fost o dată la biroul dumnealui care cred că era situat în zona Primăverii. Nu îmi pot aminti motivul efectiv al vizitei. Era cu siguranță când am avut funcția în BCR și cred că era în anul 2011.
Îl vizitam și la cabinetul său de ministru. Discutam cu el doar politica sau politici economice și de strategii finananciare și nu afaceri.
Domnul Dragoi a discutat modulul financiar al proiectului cu banca. Nu îmi amintesc despre discuții, despre finanțarea proiectului cu domnul Vlădescu”, a explicat Bruynseels în fața instanței de judecată.
Procesul de mare corupție privind modalitatea de deblocare a plăților pentru lucrările de la tronsoanele de cale ferată București-Constanța continuă cu audieri de martori în luna iulie pe datele de 1 și 7.
Fișă de dosar
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
VLĂDESCU SEBASTIAN-TEODOR GHEORGHE (ministru al Finanțelor în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită și a unei infracțiuni de trafic de influență;
COSTEA MIRCEA-IONUȚ (fost angajat în cadrul ministerului finanțelor, deținând o funcție de conducere într-o bancă de stat la data faptelor) pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită;
Un administrator al unor societăți comerciale, persoană apropiată de conducerea CNCFR pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită;
DASCĂLU CONSTANTIN (secretar de stat în cadrul ministerului transporturilor în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită;
BOUREANU CRISTIAN-ALEXANDRU (parlamentar și vicepreședinte al unui partid politic aflat la guvernare în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de influență.
Cauza are ca obiect infracțiuni de corupție săvârșite în perioada 2005-2017, respectiv plăți în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro făcute de către o companie străină, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora, în legătură cu încheierea și executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate.
Activitatea infracțională s-a desfășurat în două etape, astfel:
Prima etapă – în anul 2005, în contextul licitației organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanții companiei străine au convenit cu Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, Costea Mircea-Ionuț și cu persoana apropiată de conducerea CNCFR, să le plătească eșalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.
În schimbul, acestor sume, inculpații au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum și plata la timp a facturilor emise.
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpați, astfel:
– O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanță cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006-2011, suma totală de 39.363.071 lei, deși nu au fost prestate servicii;
– Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăți offshore afiliate acesteia cu societăți controlate de inculpați, prin care sumele de bani au ajuns la aceștia.
În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuț a primit 3.121.328,41 lei și 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăți comerciale, a primit 3.083.498 lei și 1.050.087 euro.
A doua etapă – În cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții companiei străine au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe (care îndeplinea din nou funcția de ministru de finanțe), Constantin Dascălu și Cristian Boureanu.
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetățean român cu domiciliul în străinătate.
Ulterior, sumele au fost transferate prin operațiuni succesive către alte societăți offshore, stratificate pe 5 niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.
În ultima etapă, banii au fost transferați în conturile unor societăți indicate de inculpați sau au fost retrași în numerar și au fost înmânați acestora.
Buzunarul lui Vlădescu
În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit 2.242.000 euro, Dascălu Constantin a primit 1.114.000 euro, iar Boureanu Cristian Alexandru a primit 2.111.799 euro. Totodată, un director al companiei străine, căruia i-a revenit suma de 1.100.000 euro ca urmare a contribuției sale la activitățile infracționale, a încheiat anterior un acord de recunoaștere a vinovăției, admis de instanța de judecată. (detalii https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=9360)
Diferența dintre sumele transferate de compania străină și cele primite de inculpați o reprezintă cheltuielile presupuse de operaționalizarea circuitelor financiare (înființare și funcționare companii offshore, comisioane bancare, taxe, etc.), precum și foloasele primite de alți participanți la săvârșirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.
Cu privire la sumele primite de intermediarii denunțători în cauză (389.531,7 euro pentru prima etapă, respectiv 929.535 de euro pentru a doua etapă), s-au instituit măsuri asigurătorii, în vederea confiscării acestor sume.
Faptele săvârșite de compania străină și de reprezentanții acesteia fac obiectul unei investigații deschise autoritățile judiciare din acea țară ca urmare a cooperării judiciare cu Direcția Națională Anticorupție.
Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore și pentru identificarea bunurilor deținute de inculpați pe teritoriul altor state, Direcția Națională Anticorupție a cooperat cu organele judiciare din 7 jurisdicții (Austria, Elveția, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania și Bulgaria).
Printre bunurile identificate și indisponibilizate în cursul urmăririi penale se găsesc:
– suma de 964.187,70 euro deținută într-un cont bancar din Elveția;
– suma de 1.684.795 euro deținută într-un cont bancar din Marea Britanie;
– suma de 527.265 euro deținută la mai multe bănci din România;
– suma de 214.874 euro dintr-un cont deschis la Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate;
– o casă, 13 apartamente și 5 garaje situate în București, un apartament în Neptun, 3 apartamente în Năvodari, mai multe terenuri în jud. Ilfov și Prahova, evaluate la 2.588.140 euro;
– o vilă și un teren situate în Cipru evaluată la 910.000 euro;
– acțiuni deținute la 11 societăți comerciale, evaluate la sumele de 1.435.000 euro și 770.880 lei;
– poprirea unor sume de 7.083.784 lei, 249.049 euro și 92.935 USD datorate inculpaților de terțe persoane.
În cursul urmăririi penale, inculpații au depus cauțiuni însumând 4.200.000 euro, asupra cărora urmează să se pronunțe instanța de judecată la finalizarea cauzei.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
Read More
Reflectorul de Sud