By:
On:
In: impozit pe pensii

 Pe acest blog nu a fost incurajat nimeni sa conteste dreptul statului de a impozita suplimentar o pensie speciala. A fost recomandata solutia de a reclama pretentii de restituire a impozitului retinut ilegal de Casele Sectoriale in aplicarea gresita a articolelor 100 si 101 din Codul Fiscal. 

Mai intai, trebuia stabilit venitul impozabil din venitul din pensie, potrivit art. 100, nemodificat de L  282/2024, prin deducerea venitului neimpozabil de 2000 lei.

In al doilea rand, transele de impozit trebuiau fixate numai pe venitul impozabil, 

Fiind o masura aplicata de Casele Sectoriale, prejudiciul a fost creat de aceste case nu de lege sau de catre un organ fiscal al statului. In aceasta forma, litigiul este de asigurari sociale privind plata pensiilor, potrivit art 101-105 din L 223/2015

Primele actiuni in instante au curs in forma STASS recomandata de structurile asociative, prin contestarea art. 101 ca neconstitutional. Contestand politica statului de impozitare, se schimba si natura juridica a litigiului, astfel ca 2 complete ale Tribunalului Bucuresti s-au dezinvestit, trimitand cauzele spre completele de contencios administrativ.

Actiunile formulate corect au fost admise de Tribunal, asa cum le-am prezentat in articolele anterioare.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A VIII-A
CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Î N C H E I E R E
ŞEDINŢA ####### DIN DATA DE 10.06.2024

Pe rol soluționarea cererii formulate de reclamantul ##### #### în contradictoriu cu pârâții #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE şi MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE, cu participarea CONSILIULUI NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Dezbaterile asupra excepţiei de necompetenţă funcţională au avut loc în şedinţa publică din data de 29.05.2024, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când Tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu art. 396 din Codul de procedură civilă din 2010, a amânat pronunţarea pentru data de 10.06.2024, când a hotărât următoarele:

T R I B U N A L U L,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 21.02.2024 pe rolul Secţiei a VIII-a Civilă, Conflicte de muncă şi Asigurări sociale a Tribunalului Bucureşti sub nr. unic ####/3/2024, reclamantul ###### ####, în contradictoriu cu pârâţii #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE şi MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE, a solicitat:
– obligarea pârâtei #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE la restituirea sumelor reţinute din pensia acestuia începând cu luna ianuarie 2024, cu titlu de impozit, efectuate în aplicarea art. 101 din Codul Fiscal, astfel cum a fost modificat prin legea nr. 282/2023, sume ce se solicită a fi actualizată în funcţie de indicele de inflaţie, cu plata inclusiv a daunelor interese reprezentând dobânda legală penalizatoare, calculate începând cu prima reţinere(01.01.2024) şi până la executarea integrală a obligaţiei principale.

Totodată, în temeiul art. 29 alin. 1 și 3 din Legea nr. 47/1992 coroborat cu art. 9 alin. 1-5 din Legea nr. 554/2004, a solicitat sesizarea Curții Constituționale a României cu:

– excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în M. OF. nr. 956 din 20 octombrie 2023 prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. 3 și 5 cu trimitere la art.6 din Legea nr. 24/2000 şi art. 16 alin. l, art.44 alin. 1 și 2, art. 56 alin. 2, art. 124 alin. 3, art. 139 alin. 1 şi art. 147 alin. 4 din Constituția României.

În legătură cu această excepţie, partea a mai solicitat şi suspendarea cauzei până la soluționarea acesteia, iar pe fond a solicitat sesizarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru emiterea unui punct de vedere și pentru a se constata că prin aplicarea în mod concret a dispozițiilor art.101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, reclamantul este discriminat faţă de alţi pensionari atât din sistemul public, cât şi beneficiari ai pensiilor de serviciu, pe de o parte, iar pe de altă parte, faţă de categoria salariaţilor bugetari, sumele de la pct. I reprezentând despăgubiri ce i se cuvin pentru repararea prejudiciului produs de actele/faptele discriminatorii la care este supus.
Cererea de chemare în judecată, inclusiv excepţia de neconstituţionalitate invocată, sunt motivate în fapt şi în drept.
În susţinerea acţiunii sale, reclamantul a depus la dosar înscrisuri.

Legal citată în acest sens, la data de 18.03.2024 pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE a formulat întâmpinare (f 28 şi urm.(copie)/34 şi urm.(original)) prin care:
– a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acesteia deoarece sumele reţinute cu titlu de impozit sunt virate la bugetul de stat pe care nu îl gestionează,
– a susţinut că sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia invocată este inadmisibilă, iar
– pe fond a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
Întâmpinarea este motivată în fapt şi în drept.
În susţinerea întâmpinării, pârâta a depus la dosar înscrisuri.

Legal citat în acest sens, la data de 28.03.2023 pârâtul Ministerul Apărării Naţionale a depus întâmpinare (f 50 şi urm.(copie)/60 şi urm.(original)) prin care:
-a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestuia deoarece nu este parte în raportul juridic dedus judecăţii,
– a susţinut că sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia invocată este neîntemeiată, iar
– pe fond a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
Întâmpinarea este motivată în fapt şi în drept.
În susţinerea întâmpinării, pârâta a depus la dosar înscrisuri.

La primul termen de judecată, având în vedere natura obiectului cauzei, instanţa a invocat din oficiu excepţia necompetenţei sale funcţionale asupra căreia a rămas în pronunţare.

Analizând cu prioritate această excepţie, apreciază că este întemeiată pentru următoarele considerente:
Conform art. 123 din Codul de Procedură Civilă din 2010: „(1) Cererile accesorii, adiţionale, precum şi cele incidentale se judecă de instanţa competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe judecătoreşti, cu excepţia cererilor prevăzute la art. 120.(2) Dispoziţiile alin.(1) se aplică şi atunci când competenţa de soluţionare a cererii principale este stabilită de lege în favoarea unei secţii specializate sau a unui complet specializat”.
În cauza de faţă, cererea de chemare în judecată cuprinde mai multe capete de cerere: unul principal, constând în obligarea pârâtei să îi restituie reclamantului sume de bani reţinute cu titlu de impozit pe venit din pensii şi restul accesorii, asupra cărora instanţa trebuie să se pronunţe doar în cazul în care admite cererea principală(în cazul dobânzii şi al actualizării).
Astfel, competenţa de soluţionare a întregii cereri de chemare în judecată este determinată de capătul principal de cerere, conform art. 123 din Codul de Procedură Civilă din 2010
#### de obiectul acţiunii, respectiv natura juridică a sumei a cărei restituire se solicită, adică impozitul pe venit pretins eronat calculat și reținut din pensie conform raționamentului reclamantului, instanţa apreciază că prezentul litigiu este unul care vizează materia fiscală și nu cea a asigurărilor sociale.
În speță, prin motivarea capătului principal de cerere, reclamantul nu solicită plata pensiei într-un anumit cuantum, nu pune în discuție corectitudinea calculării ab initio a acesteia sau a eventualei sale recalculări prin raportare la prevederile legale aferente raportului juridic de asigurări sociale, ci solicită explicit restituirea sumelor reținute cu titlu de impozit pe venit, apreciind că acestea nu au fost datorate.
În acest caz, întrucât natura sumelor solicitate este cert cea a unei creanțe fiscale este firesc să devină aplicabile prevederile materiale şi procedurale din materie fiscală.

Sublinierea de la pct. c) din petite cum că aceste sume reprezintă de fapt o despăgubire ce i se cuvine pentru repararea prejudiciului produs de actele/faptele discriminatorii la care este supus reclamantul reprezintă doar o susţinere a cererii de sesizare a CNCD, această despăgubire nefiind solicitată expres, cum de altfel nu sunt indicate nici actele/faptele considerate discriminatorii, diferenţa de regim fiscal a pensiei de care beneficiază reclamantul prin raportare la persoanele de comparaţie rezultând din lege, nu din acte/fapte ale pârâţilor.

Revenind, instanţa apreciază că obiectul restituirii îl constituie o creanță fiscală principală aşa cum este definită la art. 1 pct. 11 din Codul procedură fiscală, respectiv „dreptul la perceperea impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale, precum și dreptul contribuabilului la restituirea sumelor plătite fără a fi datorate și la rambursarea sumelor cuvenite, în situațiile și condițiile prevăzute de lege”.
Cadrul legal privind ceastă creanţă fiscală şi nu numai este stabilit prin Codul Fiscal conform art. 1 rap. la art. 2 din acest Cod care prevăd scopul şi sfera de cuprindere a Codului fiscal şi obligaţiile fiscale reglementate de acesta astfel:
„Art. 1. –(1) Prezentul cod stabileşte: cadrul legal privind impozitele, taxele şi contribuţiile sociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin.(2), care sunt venituri ale bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale; contribuabilii care au obligaţia să plătească aceste impozite, taxe şi contribuţii sociale; modul de calcul şi de plată a acestora; procedura de modificare a acestor impozite, taxe şi contribuţii sociale. De asemenea, autorizează Ministerul Finanţelor Publice să elaboreze norme metodologice, instrucţiuni şi ordine în aplicarea prezentului cod şi a legilor de ratificare a convenţiilor de evitare a dublei impuneri în aplicare.
(2) Cadrul legal de administrare a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale obligatorii reglementate de prezentul cod este stabilit prin Codul de procedură fiscală.
(3) #### orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui tratat la care ####### este parte, se aplică prevederea acelui tratat.
(4) Orice măsură de natură fiscală care constituie ajutor de stat se acordă potrivit dispoziţiilor legale în vigoare privind ajutorul de stat.
Art. 2. – Impozitele, taxele şi contribuţiile sociale obligatorii reglementate de Codul fiscal
(1) Impozitele şi taxele reglementate prin prezentul cod sunt următoarele:
a) impozitul pe profit;
b) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
c) impozitul pe venit;
d) impozitul pe veniturile obţinute din ####### de nerezidenţi;
e) impozitul pe reprezentanţe;
f) taxa pe valoarea adăugată;
g) accizele;
h) impozitele şi taxele locale;
i) impozitul pe construcţii.
j) impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare. …”
Prezentul litigiu a fost generat de modificările aduse Codului Fiscal prin Legea nr. 282/2023 cu privire la algoritmul de calcul al impozitului pe venit, conform art. 101 alin. 2 din Codul Fiscal care prevede următorul algoritm:
„(1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul, potrivit prevederilor prezentului articol, la data efectuării plăţii pensiei, de a-l reţine şi de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul reţinut este impozit final.
(2) Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel:
a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;
b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(3) Determinarea câştigului salarial mediu net prevăzut în prezentul articol se stabileşte prin deducerea din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a contribuţiilor sociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin.(2) lit. a) şi b) şi a impozitului pe venit.
(4) În cazul unei pensii care nu este plătită lunar, impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte prin împărţirea pensiei plătite la fiecare din lunile cărora le este aferentă pensia.
(5) Drepturile de pensie restante se defalcă pe lunile la care se referă, în vederea calculării impozitului datorat, reţinerii şi plăţii acestuia, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii.
(6) Veniturile din pensiile de urmaş vor fi individualizate în funcţie de numărul acestora, iar impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite fiecărui urmaş, conform prevederilor alin.(2).
(7) În cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează asupra venitului impozabil lunar, prin aplicarea prevederilor alin.(2), se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii, şi se plăteşte până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit. Diferenţele de venituri din pensii, primite de la acelaşi plătitor şi stabilite pentru perioadele anterioare, se impozitează separat faţă de drepturile de pensie ale lunii curente.
(8) În cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii, precum şi al sumelor reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie, stabilite în baza hotărârilor judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărârilor judecătoreşti definitive şi executorii, impozitul se calculează separat faţă de impozitul aferent drepturilor lunii curente, prin aplicarea prevederilor alin.(2), impozitul reţinut fiind impozit final. Impozitul se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii veniturilor respective. Impozitul astfel reţinut se plăteşte până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-au plătit veniturile”.

#### de obiectul său, litigiul pune în discuție îndreptățirea sau nu a autorităților publice competente de a impune sau nu plata impozitului pe venit conform noului algoritm. În discuție nu se află însuși dreptul la pensie în sensul nașterii, modificării sau stingerii sale pentru a atrage competența instanțelor de litigii de muncă și asigurări sociale.
Aspectele juridice care se impun a fi interpretate sunt cele aferente Codului Fiscal și nu cele aferente asigurărilor sociale, respectiv elementele prin raport de care se calculează efectiv pensiile.
Reclamantul neagă dreptul Statului de a impozita acest drept pecuniar în modalitatea stabilită de art. 101 alin. 2 din Codul Fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023.
#### de acest obiect al cauzei, instanţa reține incidența dispozițiilor art. 10 alineat 1 din Legea ######## conform cărora: „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.”
Astfel, determinarea competenței este dată de natura creanței în discuție și valoarea sa, fără a exista vreo distincție referitoare la baza de impunere aferentă taxelor, impozitelor sau contribuțiilor aflate în litigiu.
Totodată, nici prevederile art. 152 și următoarele din Legea nr. 263/2010 și nici cele ale art. 101 și următoarele din Legea nr. 223/2015 nu pot fi considerate ca fiind norme speciale și derogatorii în sensul tezei finale a art. 10 din Legea 554/2004.
Din interpretarea sistematică a prevederilor art. 152 și următoarele din Legea nr. 263/2010, respectiv din observarea capitolului căruia aceste norme îi aparțin reiese că sfera competenței materiale a tribunalelor și curților de apel secțiile de litigii de muncă și asigurări sociale este delimitată de drepturile și obligațiile născute în temeiul acestui act normativ.
Or, chestiunea impozitării nu este guvernată de această lege, ci de Codul fiscal.
Similar, și în cazul jurisdicției pensiilor militare de stat competența materială a instanțelor specializate în litigii de asigurări sociale se referă tot la verificarea modului de stabilire (în sensul art. 61 și următoarele din Legea 223/2015) și plată a pensiilor din perspectiva actului normativ din care normele de competență fac parte.
Aspectul impozitării implică specializarea instanțelor de contencios administrativ și fiscal independent de baza concretă(salariu, pensie, venituri din activități independente, etc.) la care se raportează sarcina fiscală.
În concluzie, reținând faptul că obiectul cererii principale îl constituie pretenția financiară a reclamantului, cu domiciliul în Bucureşti, de restituire a unei sume sub valoarea de # ### ### lei plătite cu titlu de impozit pe venit, față de prevederile art. 10 alin. 1 și 3 din Legea ######## instanţa va admite excepţia necompetenţei funcţionale a Secţiei a VIII-a Civilă, Conflicte de muncă şi Asigurări sociale a Tribunalului Bucureşti invocată din oficiu, competenţa aparţinând Secţiei a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal a aceluiaşi Tribunal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
D I S P U N E:

Admite excepţia necompetenţei funcţionale a Secţiei a VIII-a Civilă, Conflicte de muncă şi Asigurări sociale a Tribunalului Bucureşti şi declină competenţa de soluţionare a cauzei formulate de reclamantul ##### ####, CNP #############, cu domiciliul în Bucureşti, #### ######### ##### ### #, ### ##, ### #, ####, ap. 31, sector 3, în contradictoriu cu pârâții #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE, cu sediul în Bucureşti, #### ###### ####### ### # F, sector 6 şi MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE, cu sediul în Bucureşti, #### ##### ### ### sector 5, cu participarea CONSILIULUI NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în Bucureşti, #### ##### ###### ########### ####-3, sector 1, în favoarea Secţiei a II -a Contencios Administrativ şi Fiscal a aceluiaşi tribunal.
Fără cale de atac.
Pronunțată azi, 10.06.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

In topicul precedent am publicat doua sentinte ale TRIBUNALULUI BUCURESTI prin care casele de pensii sectoriale ale MApN si MAI au fost obligate sa restituie sumele retinute ilegal cu titlu de impozit, prin aplicarea gresita a articolelor 100 si 101 privind impozitarea progresiva a pensiilor militare.

Iata ca pe rolul instantelor continua sa se afle actiuni prin care pensionarii militari au cazut in capcana celor care i-au indrumat sa nu se limiteze la  pretentii de restituire a impozitului retinut in plus, ilegal,  ci au plusat, invocand neconstitutionalitatea impozitarii progresive si, mai mult, au cerut si suspendarea procesului pana se pronunta CCR.


Iata 2 cauze in acest sens judecate de Tribunalul Bucuresti in urma cu 3 zile:

Încheiere – Suspendare din 10.06.2024 pronunțată de Tribunalul București, cod RJ g82g34584 (https://www.rejust.ro/juris/g82g34584)

 DOSAR NR.####/3/2024

TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A VIII A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
ÎNCHEIERE
ŞEDINŢA ####### DE LA 10.06.2024

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul ##### ##### în contradictoriu cu pârâţii #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE şi MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE şi cu citarea în calitate de EXPERT – CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect pretenţii impozit.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la prima strigare s-a constatat lipsa părţilor, situaţie în care, potrivit prevederilor din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, aprobat prin HCSM nr. 3243/2022, instanţa, a dispus lăsarea dosarului la sfârşitul intervalului orar stabilit pentru apelarea cauzei, când, după o nouă strigare, în ordinea listei, părţile au fost lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă Regulamentului de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti, care învederează instanţei obiectul cauzei, părţile, legalitatea îndeplinirii procedurii de citare, precum şi faptul că în timpul şedinţei, pârâtul ### a transmis prin Serviciul Registratură, prin poşta electronică, cerere de acordare a unui nou termen de judecată, după care,
Instanţa, faţă de faptul că s-a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă, în conformitate cu art. 223 alin. 3 NCPC, procedează la judecarea cauzei.
Tribunalul, deliberând, respinge cererea de amânare a cauzei formulată de pârâtul ###, nerezultând, din înscrisurile ataşate cererii, existenţa unor motive întemeiate şi cu caracter excepţional în sensul art. 222 Cod Procedură Civilă – documentul ataşat nejustificând imposibilitatea asigurării apărării la acest termen de judecată din partea pârâtului, nerezultând nici persoana care are calitatea de consilier juridic
Instanţa, procedând la verificarea şi stabilirea competenţei de soluţionare a cauzei, constată că Tribunalul Bucureşti este competent general, material şi teritorial să judece prezentul litigiu, având în vedere dispoziţiile art. 100 – art. 102 din Legea nr. 223/2015, obiectul pricinii şi domiciliul reclamantului.
Tribunalul, în conformitate cu dispoziţiile art. 238 Cod de procedură civilă (NCPC) potrivit căruia „La primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, judecătorul, după ascultarea părţilor, va estima durata necesară pentru cercetarea procesului, ţinând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluţionat într-un termen optim şi previzibil. Durata astfel estimată va fi consemnată în încheiere” și potrivit Hotărârii nr. 5 din 15.02.2013 a Colegiului de ######### al Tribunalului București, estimează ca durata necesară pentru cercetarea procesului de 11 luni.
Instanţa uneşte cu fondul excepţia lipsei calităţii procesual pasive invocată de pârâţi, prin Întâmpinare, apreciind că atât pentru soluţionarea cauzei cât şi pentru soluţionarea excepţiilor invocate se impune administrarea aceluiaşi probatoriu.
##### în vedere excepţia de neconstituţionalitate invocată de reclamant şi cererea de suspendare a judecăţii, instanţa reţine cauza în pronunţare pe admisibilitatea sesizării Curţii Constituţionale şi pe suspendarea cauzei potrivit art. 413 Cod Procedură Civilă.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Secţiei a-VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, reclamantul ##### ##### a solicitat obligarea pârâţilor #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE şi MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE şi cu citarea în calitate de EXPERT – CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, la restituirea sumele reţinute din pensia reclamantului începând cu luna ianuarie 2024, cu titlul de impozit, efectuate în aplicarea art. 101 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr, 282/2023, actualizate în funcţie de indicele de inflaţiei şi cu dobânda legală penalizatoare, până la executarea integrală a obligaţiei principale.
Totodată, reclamantul a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 101 din Legea ######## astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, precum şi suspendarea judecăţii cauzei până la soluţionarea acestei excepţii, conform art. 413 alin. 1 pct. 1 C.p.civ.
Instanţa constată că cererea de sesizare a Curţii Constituţionale este admisibilă prin raportare la dispoziţiile art. 29 din Legea 47/1992. Astfel, excepţia vizează dispoziţii din cuprinsul unei legi, în vigoare, ce nu au fost declarate anterior ca neconstituţionale şi care au legătură cu cauza dedusă judecăţii, întrucât reprezintă fundamentul juridic al demersului procesual de faţă, prin care reclamantul tinde să demonstreze nelegalitatea reţinerilor operate cu titlu de impozit progresiv asupra pensiei de serviciu cuvenite acestuia, începând cu data de 01.01.2024, ca urmare a aplicării dispoziţiilor art 101 Cod fiscal, astfel cum au fost modificate prin Legea 282/2023.
În temeiul art. 29 alin. 4 din Legea 47/1992, instanţa de judecată constată, din perspectiva obiectului dedus judecăţii, respectiv restituirea sumelor reţinute din pensia de serviciu suplimentare celor ce ar fi trebuit reţinute conform art. 101 Cod fiscal în forma anterioară modificării aduse prin normele defăimate ca neconstituţionale în cauza de faţă, faptul că nu poate aprecia asupra excepţiei, la momentul procesual de faţă, litigiul fiind pendinte.
Pentru aceste considerente, instanţa, în baza art. 29 alin. 4 din Legea 47/1992, va dispune sesizarea Curţii Constituţionale în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate invocate de reclamant.
În baza art. 413 alin. 1 pct. 1 C.p.civ, instanţa va dispune suspendarea judecăţii cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere faptul că dezlegarea pricinii de faţă se află în strânsă legătură cu modul în care va fi apreciată conformitatea cu legea fundamentală a dispoziţiilor legale pe care se întemeiază prezenta acţiune în justiţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE

În baza art. 29 din Legea 47/1992 dispune sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a art. 101 din Legea ######## astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, invocată de reclamant.
În baza art. 413 alin. 1 pct. 1 C p.civ, suspendă judecata cauzei privind pe reclamantul ##### ##### CNP##############, cu domiciliul în Bucureşti, str. Serg. Maj. ### #########, nr.9, ######, ####, ####, #####, sector 5 în contradictoriu cu pârâţii #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE
cu sediul în Bucureşti, #### ###### ######## ### ##, sector 6, MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE cu sediul în Bucureşti, #### ############ sector 5 şi cu citarea în calitate de EXPERT – CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII cu sediul în Bucureşti, #### ##### ################-3, sector 1, până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate .
Cu recurs în mod separat, pe durata suspendării, care se depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale.
Pronunţată astăzi, 10.06.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.


***************************************************************

DOSAR NR.####/3/2024

TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A VIII A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
ÎNCHEIERE
ŞEDINŢA ####### DE LA 10.06.2024
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREŞEDINTE : ######### #######
ASISTENT JUDICIAR: ####### #####
ASISTENT JUDICIAR : ######### #####
GREFIER : ####### #####

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Secţiei a-VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, reclamantul ##### ##### a solicitat obligarea pârâţilor #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE şi MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE şi cu citarea în calitate de EXPERT – CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, la restituirea sumele reţinute din pensia reclamantului începând cu luna ianuarie 2024, cu titlul de impozit, efectuate în aplicarea art. 101 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr, 282/2023, actualizate în funcţie de indicele de inflaţiei şi cu dobânda legală penalizatoare, până la executarea integrală a obligaţiei principale.
Totodată, reclamantul a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 101 din Legea ######## astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, precum şi suspendarea judecăţii cauzei până la soluţionarea acestei excepţii, conform art. 413 alin. 1 pct. 1 C.p.civ.
Instanţa constată că cererea de sesizare a Curţii Constituţionale este admisibilă prin raportare la dispoziţiile art. 29 din Legea 47/1992. Astfel, excepţia vizează dispoziţii din cuprinsul unei legi, în vigoare, ce nu au fost declarate anterior ca neconstituţionale şi care au legătură cu cauza dedusă judecăţii, întrucât reprezintă fundamentul juridic al demersului procesual de faţă, prin care reclamantul tinde să demonstreze nelegalitatea reţinerilor operate cu titlu de impozit progresiv asupra pensiei de serviciu cuvenite acestuia, începând cu data de 01.01.2024, ca urmare a aplicării dispoziţiilor art 101 Cod fiscal, astfel cum au fost modificate prin Legea 282/2023.
În temeiul art. 29 alin. 4 din Legea 47/1992, instanţa de judecată constată, din perspectiva obiectului dedus judecăţii, respectiv restituirea sumelor reţinute din pensia de serviciu suplimentare celor ce ar fi trebuit reţinute conform art. 101 Cod fiscal în forma anterioară modificării aduse prin normele defăimate ca neconstituţionale în cauza de faţă, faptul că nu poate aprecia asupra excepţiei, la momentul procesual de faţă, litigiul fiind pendinte.
Pentru aceste considerente, instanţa, în baza art. 29 alin. 4 din Legea 47/1992, va dispune sesizarea Curţii Constituţionale în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate invocate de reclamant.
În baza art. 413 alin. 1 pct. 1 C.p.civ, instanţa va dispune suspendarea judecăţii cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere faptul că dezlegarea pricinii de faţă se află în strânsă legătură cu modul în care va fi apreciată conformitatea cu legea fundamentală a dispoziţiilor legale pe care se întemeiază prezenta acţiune în justiţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE

În baza art. 29 din Legea 47/1992 dispune sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a art. 101 din Legea ######## astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, invocată de reclamant.
În baza art. 413 alin. 1 pct. 1 C p.civ, suspendă judecata cauzei privind pe reclamantul ##### ##### CNP##############, cu domiciliul în Bucureşti, str. Serg. Maj. ### #########, nr.9, ######, ####, ####, #####, sector 5 în contradictoriu cu pârâţii #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE
cu sediul în Bucureşti, #### ###### ######## ### ##, sector 6, MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE cu sediul în Bucureşti, #### ############ sector 5 şi cu citarea în calitate de EXPERT – CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII cu sediul în Bucureşti, #### ##### ################-3, sector 1, până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate .
Cu recurs în mod separat, pe durata suspendării, care se depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale.
Pronunţată astăzi, 10.06.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.


Vezi

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

 In lipsa unui act normativ care sa reglementeze aplicarea impozitarii progresive  a pensiilor de serviciu, pentru a se evita zeci de mii de procese, CNPP si Casele de Pensii Sectoriale trebuie sa emita noi comunicate privind procedura de impozitare progresiva a pensiilor de serviciu si restituirea din oficiu a diferentelor de impozit retinute in plus,  in aplicarea articolelor nr. 100 si 101 din Codul Fiscal.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

 Daca au chemat in proces si CNCD, inseamna ca au ridicat si exceptii de neconstitutionalitate ale art. 101 din Codul Fiscal modificat prin art. XVIII al Legii nr. 282/2023.

Pensiile necontributive sunt exceptii de la sistemul public de pensii. De ce ar fi neconstitutionala impozitarea lor suplimentara?

 Doar pensia necontributiva sau componenta necontributiva a pensiei de serviciu pentru magistrati este impozitata suplimentar cu 15% si 20%.

Nu ne putem da seama daca magistratii au invocat si aplicarea gresita a art. 100 din Codul Fiscal.

In luna mai se vor judeca primele dosare avand ca obiect pretentii impozit la Tribunalul Bucuresti.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

 Pe acest blog am apreciat ca impozitarea progresiva, reglemetata prin modificarea art. 101 din Codul Fiscal, vezi art. XVIII din Lege nr. 282/2023, este doar ilegal aplicata de platitorii de pensii de serviciu, in absenta unei metodologii de aplicare emisa de Ministerul Finantelor, care s-a derobat de  obligatia legala, invocand gresit imprejurarea ca modificarea art. 101 din Codul Fiscal s-a produs printr-o lege de aplicare a Jalonului 215 din PNRR. 

Autoritatea de stat in domeniul combaterii discriminarii,  chemata si ea in instanta pentru a sustine pretentiile reclamantilor, s-a rezumat sa defineasca in actele depuse la dosare ce ar insemna discriminare in cazul impozitarii progresive a pensiilor necontributive, lasand sa se inteleaga ca reglementarea ar fi discriminatorie daca nu s-ar aplica tuturor pensiilor calculate necontributiv sau care au  in cuantum o componenta  neconteributiva, aspect pe care doar instantele  sunt competente sa-l  aprecieze, dupa administrarea probelor. 

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii
Probabil, petentii sunt magistrati pensionati recent si nu au atins limita de varsta de 65 ani, astfel ca intreaga lor pensie de magistrat este impozitata ca pensie necontributiva. Printre petenti se afla nume sonore de fosti procurori.
Pe rolul Tribunalului Bucuresti s-au inregistrat in ultimele 2 luni 55 dosare al caror obiect este „pretentii impozit.”

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: Casele Sectoriale de Pensii, impozit pe pensii
Cateva precizari pentru Casa de Pensii Sectoriala a MApN in privinta art. XVIII din Legea nr. 282/2023:
-Articolul nu modifica si nu completeaza nicio dispozitie din legile care reglementeaza pensiile de serviciu. El modifica art. 101 din Codul Fiscal si, ca atare, interpretarea lui este numai de resortul legal al Ministerului de Finante. 
Platitorii de venituri din salarii si pensii au obligatia sa calculeze si sa retina impozitul asa cum stipuleaza Codul Fiscal, cu eventuale norme de aplicare, daca este cazul, elaborate de Ministerul de Finante. Ce ar insemna ca zecile de mii de platitori de salarii sa interpreteze fiecare, cum il duce capul, dispozitiile de impozitare din Codul Fiscal.
Art. 100 din Codul Fiscal, care defineste venitul impozabil, venit asupra caruia se aplica impozitarea unica sau diferentiat-progresiva, a ramas neschimbat. Potrivit acestui articol, venitul impozabil din pensii este venitul brut din pensii din care se deduce suma de 2 000 lei.

ART. 100 – Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii

(1) Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei.

Or, dupa raspunsul dat de CPS a MApN, venitul impozabil ar fi echivalent cu venitul din pensii.
Pentru stiinta CPS, venitul din pensii este stabilit de legea pensiilor militare iar venitul impozabil este stabilit de Codul Fiscal prin art. 100, asa cum se vede in extrasul de mai sus din Legea 227/2015.
Cotele  de impozitare, fie ea cota unica sau cotele progresive diferentiate, se aplica numai venitului impozabil ramas dupa deducerea sumei de 200 lei din cuantumul brut al pensiei. 
Nu intamplator, in raspunsul CPS se spune ca venitul imopozabil este venitul brut al pensiei. Numai aceasta interpretare le-a permis caselor sectoriale sa considere deducerea de 2000 lei venit impozabil cu cota de impozitare 0 si sa aplice in continuare cotele diferentiate introduse in Codul Fiscal prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023.
Numai ca, potrivit Codului Fiscal, este o interpretare gresita pe care Ministerul de Finante are obligatia s-o aduca in textul Codului Fiscal, pentru a evita numeroase procese prin care instantele vor fi chemate sa constate aplicarea gresita a legii in defavoarea pensionarilor speciali.
Este posibil ca atat Ministerul de Finante cat si platitorii de pensii speciale sa fie indusi in eroare de art. 26 din Normele de aplicare a Legii nr. 227/2015, in care la alineatele (5) si (6) se prevede:

(5) Impozitul pe veniturile din pensii se calculează, se reține lunar de către administratorii fondurilor de pensii și se plătește de către unitățile plătitoare ale acestor venituri până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiilor, la organul fiscal în a cărui rază își au sediul plătitorii de venituri.

(6) Administratorii fondurilor de pensii vor emite norme interne specifice privind aplicarea prevederilor alin. (5)

Dupa cum vedem, normele interne pe care le pot da administratorii de pensii sunt norme specifice bucatariei interne pentru colectarea impozitului pe veniturile din pensii si nu pot fi norme de interpretare a Codului Fiscal.
Nici Normele de aplicare a Codului Fiscal, la capitolul impozitarii veniturilor din pensii, nu absolva Ministerul de Finante de obligatia de a da norme de aplicare a noului articol 101 din Codul Fiscal.
In rest, sunt corecte explicatiile despre caracterul necontributiv al pensiilor militare,  tinand cont de modul de calcul al cuantumului lor.

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

 Buna ziua,

Tot cautand informatii pe google am gasit site-ul dumneavoastra specializat pe pensiile de serviciu.
Va prezint urmatoarea situatie personala in speranta ca poate v-ati mai lovit de aceast caz si aveti mai multe informatii. 
Am 34 de ani. Am absolvit Academia de politie in 2012 si in urma tragerilor cu pistolul auzul a fost afectat. Am avut o scadere de auz acceptabilatimp de 9 ani, insa in final am surzit de tot, medicii au pus-o pe seama stresului care a afectat punctul meu sensibil, adica nervul auditiv.
In iulie 2024, in urma examenului de medicina muncii am fost declarat inapt. A urmat prezentarea in fata comisiilor medicale( care m-au certat ca de ce am surzit si inca sunt in politie..).
A fost emisa decizia de pensionare pt grad de invaliditate 3. 
In ianuarie pensia s-a indexat corect cu 13,8%. 
Tot in ianuarie am obtinut certificatul de handicap accentuat in baza legii handicapului nr.  448/2006. In baza acestei legi, persoanele cu handicap accentuat sunt scutite de impozitul pensiei.
 Am depus in ianuarie certificatul la Casa de pensii sectoriala a MAI pentru a fi scutit de impozit. Acolo mi s-a luat cererea si certificatul si mi s-a spus verbal  ca se va aplica mirificul art. 60 din OUG 59/2017, respectiv pensia nu va mai creste pt ca depaseste valoarea salariului avut in activitate. 
Nu am primit un raspuns in scris, cu toate ca a fost depusa o cerere. S-a vazut doar pe cuponul de pensie din februarie ca la impozit nu mai apare suma valoarea acestuia-este spatiu gol, iar pensia a ramas aceeasi. 
Intrebarea mea este: intre oug 57 si legea handicapului(lege speciala), ce se aplica? 
Mai aveti astfel de cazuri? 
Am de gand sa depun o petitie la Casa de pensii Mai si apoi merg si in instanta. Insa voiam sa mai adun informatii inainte. 
Multumesc 
Raspuns
Fiind pensionat in anul 2023, vi se aplica dispozitiile OUG 59/2017 si art. 84 din OUG 114/2018, adica plafonarea cuantumului la netul bazei de calcul.

Consecinta acestei plafonari este ca din cuanumul net acordat dvs.  nu platiti nici impozitare si nici supraimpozitare. Cuantumul net ramas dupa impozitatarea si supraimpozitarea cuantumului brut este mai mare decat cuantumul net acordat prin decizia de pensie. 
Doar cand impozitarea si supraimpozitarea vor fi atat de mari incat sa diminueze si cuantumul net acordat, abia atunci va intra in actiune certificatul de handicap.
A procedat corect Casa de Pensii Sectoriala.
Claudiu Marcel

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, impozit pe pensii

Pentru ca s-au ivit unele neintelegeri in privinta  competentelor de solutionare a interpretarii textelor de lege care reglementeaza impozitarea progresiva a veniturilor din pensii, din intamplare, ieri , CCR a publicat o decizie in care spune ca sunt inamisibile exceptiile care nu privesc textul de lege aplicabil cauzei deduse spre judecare ci interpretarea acelui text.

Competenta de interpretare a legii revine instanțelor, la cerere, iar daca acestea dau interpretari diferite, aplicarea unitara a legii de catre instante este asigurata de ICCJ prin Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

 D E C I Z I A Nr. 598
din 21 noiembrie 2023 a CCR, publicata in MO nr. 131 din 15 02 2023

referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei
„acțiunilor îndreptate împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate întrucât
au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice” din cuprinsul dispozițiilor art. 7 alin. (5)
din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

………….

28. Având în vedere aceste critici, Curtea reține
că interpretarea normelor de lege este operațiunea de stabilire
a conținutului și a sensului la care acestea se referă și este
o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii
situației de fapt concrete din cauză, instanța de judecată fiind
ținută să aplice în acest scop metodele de interpretare
a normelor juridice. Așa cum a stabilit Curtea Constituțională,
în mod constant, în jurisprudența sa, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept îno operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept în o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept în
vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea
înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare.
Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în
procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite,
interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare
a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziții legale — se arată
în Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată de Curtea
Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza C.R. împotriva
Regatului Unit, paragraful 34 —, în orice sistem juridic există,
în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea,
în acest sens, și Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009,
sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010). 

29. În consecință, problema de drept invocată de autorul
excepției de neconstituționalitate și dedusă spre soluționare
Curții Constituționale — referitoare la stabilirea momentului
intrării în vigoare a actelor administrative și al producerii
efectelor juridice — este în realitate una de interpretare și de
aplicare a normelor de lege aplicabile cazului concret dedus
judecății instanței care a sesizat Curtea Constituțională. În cazul
în care practica judiciară vădește o interpretare neunitară,
Constituția, prin art. 126 alin. (3), atribuie Înaltei Curți de Casație
și Justiție, iar nu Curții Constituționale, competența de a stabili
interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte
instanțe judecătorești.

30. Având în vedere că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea
nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra
constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată,
excepția de neconstituționalitate a sintagmei „acțiunilor îndreptate
împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate
întrucât au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice” din
cuprinsul dispozițiilor art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004,
astfel cum este formulată, este inadmisibilă.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

 Emite un Comunicat complet ilegal, cu incalcarea dispozitiilor art. 5 din Codul Fiscal, Legea nr. 227/2015, actualizata, care prevede:

ART. 5 – Norme metodologice, instrucțiuni și ordine

(1) Ministerul Finanțelor Publice are atribuția elaborării normelor necesare pentru aplicarea unitară a prezentului cod.

(2) În înțelesul prezentului cod, prin norme se înțelege norme metodologice, instrucțiuni și ordine.

(3) Normele metodologice sunt aprobate de Guvern, prin hotărâre, și sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Ordinele și instrucțiunile pentru aplicarea unitară a prezentului cod se emit de ministrul finanțelor publice și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ordinele și instrucțiunile referitoare la proceduri de administrare a impozitelor și taxelor reglementate de prezentul cod, datorate bugetului general consolidat, cu excepția bugetelor locale, se emit de președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, denumită în continuare A.N.A.F., și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ordinele și instrucțiunile referitoare la proceduri de administrare a impozitelor și taxelor locale, reglementate de prezentul cod, se aprobă prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice.

(5) Sub sancțiunea nulității absolute, instituțiile publice din subordinea Guvernului, altele decât Ministerul Finanțelor Publice, nu pot elabora și emite norme care să aibă legătură cu prevederile prezentului cod, cu excepția celor prevăzute în prezentul cod.

(6) Anual, Ministerul Finanțelor Publice colectează și sistematizează toate normele în vigoare având legătură cu prevederile prezentului cod și publică această colecție oficială.

In consecinta, NOTA CNPP pentru Casele Teritoriale si Comunicatele instituțiilor militare care au in subordine entitati platitoare de pensii de serviciu nu tin loc de acte normative emise exclusiv de Ministereul de Finante, publicate in MO, mai ales cand respectivele note si comunicate incalca flagrant articolele 100 si 101 din Codul Fiscal, in vigoare la data de 01 01 2024.

Comunicatul SRI muta cotele progresive de impozitare  de pe venitul impozabil din pensia necontributiva direct pe cuantumul pensiei, inventand si cota 0% de impozitare. 

Pagubiti sunt pensionarii militari cei mai oropsiti de ordonantele de urgenta care au afectat grav cuantumul pensiilor stabilite inainte de intrarea in vigoare a OUG nr. 59/2017.

Daca ministerul de Finante nu intervine pentru intrarea in legalitate, se impune de urgenta interventia  prim-minitrului Ciolacu!

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, indexari

De  ce nu sunt afectate de impozitare am tot discutat pe acest blog.

Nu beneficiaza de indexari din cauza că art. 84 din OUG 114/2018, care permite  indexarea si a bazei nete de calcul, nu se aplica decat pensiilor militare, nu si celorlalte pensii de serviciu. 

In interpretarea  OUG 59/2017, pensia neta acordata nu poate fi niciodata mai mare decat  media neta a bazei de calcul de la momentul stabilirii pensiei. 

Nu toata lumea a realizat importanta alineatelor (2) si (3) introduse de articolul 84 al OUG 114/2023 in articolul 60 al Legii nr. 223/2015 modificat de OUG nr. 59/2017, dar, in lipsa lor, cuantumul net acordat pensiilor militare  prin plafonare nu  ar putea fi niciodata mai mare.

Pensiile de serviciu, altele decat cele militare, se afla doar sub incidenta  art. IX din OUG 59/2017:

Articolul IX(1) Cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza prevederilor Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, cu modificările și completările ulterioare, precum și indemnizația pentru limită de vârstă, prevăzută de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu completările ulterioare, nu poate fi mai mare decât media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu, respectiv al indemnizației pentru limită de vârstă.

Din exemplul nr. 1 al punctului II din Nota CNPP, pentru aplicarea uniforma a impozitarii progresive  a pensiilor de serviciu, aflam de ce impozitarea cu pana la 20% nu poate afecta cuantumul acordat pensiilor de serviciu plafonate la netul bazei de calcul.

Indexarea pensiilor militare  stabilite dupa 15 09 2017, potrivit art. 84 al OUG 114/2018

 La stabilirea dreptului de pensie cuantumul acordat(CA)< ori =Baza neta de calcul

La prima indexare  CA< ori = Baza neta de calcul x n%–>rezulta cresterea nr. 1 (cr1)

La a doua indexare CA< ori =Baza neta de calcul x n% + cresterea  de la prima indexare–> (cr2)

La a treia indexare CA< ori =Baza neta de calcul x n% + cr1 +cr2.

Ca sa inteleaga toti, din punct de vedere matematic, niciodata Baza de calcul x n% +cr1+cr2 nu va fi egala cu n%( Baza de calcul+cr1 +cr2)

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

Nota
Casele Sectoriale au utilizat varianta impozitarii in cote progresive compuse( pe transe de venit), dar au scazut deducerea personala de 2000 lei numai din prima transa de impozitare, nu din intregul venit din pensie.


Aplicația nr. 1

Angajatul A obtine lunar un venit de 3.500 lei, angajatul B un venit de 4.900 lei iar angajatul C un venit de 5.100 lei(toate dupa plata contributiilor sociale). Sa se calculeze impozitul pe venit datorat de catre acestia in urmatoarele situatii:

1. Impozitarea in cote proportionale, cota de impunere fiind de 16%, celebra cota unica

2. Impozitarea in cote progresive simple (globala) stiind ca materia impozabila este divizata astfel:

Mai mica de 2000 lei – 16%

2001-2500 lei – 18%

2501-3000 lei – 20%

3001-3500 lei – 22%

3501-4000 lei – 25%

4001-5000 lei – 30%

5001-6000 lei – 35%

Mai mare de 6000 lei – 40%

3. Impozitarea in cote progresive compuse (pe transe de venit) stiind ca materia impozabila este

divizata in aceleasi transe ca mai sus.

REZOLVARE

Impozitare proportionala

1.A. 3500 x 16% = 560 lei

1.B. 4900 x 16% = 784 lei

1.C. 5100 x 16% = 816 lei


Impozitarea progresiva simpla(globala)-intreg venitul impozabil se incadreaza intr-una din transe

2. Verificăm în ce tranșă de impozitare se încadrează fiecare din cei 3 angajați, astfel:

2.A. 3500 e în intervalul 3001-3500 lei, deci se impozitează cu 22%

3500 x 22% = 770 lei

2.B. 4.900 e în intervalul 4001-5000 lei, deci se impozitează cu 30%

4900 x 30% = 1470 lei

2.C. 5.100 e în intervalul 5001-6000 lei, deci se impozitează cu 35%

5100 x 35% = 1785 lei

ATENȚIE = În cazul cotelor progresive simple se observă că pot să apară diferențe considerabile între

valoare impoziteleor dacă salariile brute (materia impozabilă) se află în tranșe diferite de impozitare. În

exemplul de mai sus, C are salariul doar cu 200 de lei mai mare ca B, dar prin diferența aceasta relativ

mica se situează în altă tranșă de impozitare și i se aplică o cotă mult mai ridicată.

Astfel, B are salariul de 4900 dar rămâne cu 3430 după plata impozitului, iar C are salariul 5100 dar

rămână cu o sumă mai mica decât B (respective cu 3315) după aplicarea impozitului.

Impozitarea in cote progresive compuse (pe transe de venit)

3. În acest caz trebuie să impărțim materia impozabilă (salariul fiecăruia) pe tranșe și să aplicăm cotele

aferente.

3.A 3500 se divide pe tranșe:

2000 se impozitează cu 16%

500 (partea din salariu care se află în intervalul 2001-2500 lei) se impozitează cu 18%

500 (partea din salariu care se află în intervalul 2501-3000 lei) se impozitează cu 20%

500 (partea din salariu care se află în intervalul 3001-3500 lei) se impozitează cu 22%

Impozitul pentru A se calculează pe baza cotelor astfel:

(2000 x 16%) + (500 x 18%) + (500 x 20%) + (500 x 22%) = 320 + 90 + 100 + 110 = 620 lei

3.B. 4900 se divide pe tranșe

2000 se impozitează cu 16%

500 (partea din salariu care se află în intervalul 2001-2500 lei) se impozitează cu 18%

500 (partea din salariu care se află în intervalul 2501-3000 lei) se impozitează cu 20%

500 (partea din salariu care se află în intervalul 3001-3500 lei) se impozitează cu 22%

500 (partea din salariu care se află în intervalul 3501-4000 lei) se impozitează cu 25%

900 (partea din salariu care se află în intervalul 4001-5000 lei) se impozitează cu 30%

Impozitul pentru B se calculează pe baza cotelor astfel:

(2000 x 16%) + (500 x 18%) + (500 x 20%) + (500 x 22%) + (500 x 25%) + (900 x 30%) = …lei

3.C. 5100 se divide pe tranșe

2000 se impozitează cu 16%

500 (partea din salariu care se află în intervalul 2001-2500 lei) se impozitează cu 18%

500 (partea din salariu care se află în intervalul 2501-3000 lei) se impozitează cu 20%

500 (partea din salariu care se află în intervalul 3001-3500 lei) se impozitează cu 22%

500 (partea din salariu care se află în intervalul 3501-4000 lei) se impozitează cu 25%

1000 (partea din salariu care se află în intervalul 4001-5000 lei) se impozitează cu 30%

100 (partea din salariu care se află în intervalul 5001-6000 lei) se impozitează cu 35%

Impozitul pentru B se calculează pe baza cotelor astfel:

(2000 x 16%) + (500 x 18%) + (500 x 20%) + (500 x 22%) + (500 x 25%) + (1000 x 30%) + (100 x 35%)

= … lei

ATENȚIE = Impozitarea in cote progresive compuse (pe transe de venit) este mai avantajoasă pentru angajat decât impozitarea in cote progresive simple (globala). Se observă de exemplu în cazul lui A, unde impozitul în cotă globală este de 770 lei iar impozitul cote progresive compuse (pe transe de venit) este de 620 de lei (situația este aceeași și in cazul lui B și C). 

Citeste pe larg