Urmeaza sa fie publicata in MO motivarea deciziei  prin care CCR a  admis partial, in procedura premergatoare promulgarii,  neconstitutionalitatea Proiectului PLx-244/2023, adoptat de Parlament privind modificarea legilor  care reglamenteaza pensiile de serviciu, in special dispozițiile care au modificat legea privind statutul magistratilor, legea privind statutul personalului auxiliar din instante si cele privind modificarea impozitarii pensiilor de serviciu. 

CCR a salvat cuantumul pensiilor in plata pentru magistrati si grefieri, dar nu a putut face nimic pentru cei care se vor pensiona dupa intrarea in vigoare a noii legi. Pensiile viitorilor pensionari din randul magistratilor si grefierilor vor fi plafonate la netul bazei de calcul, disparand posibilitatea, pentru ei si pentru toti pensionarii speciali, ca   timp de cinci ani sa beneficieze de modul actual  de calcul al pensiiilor. Au fost declarate definitiv neconstitutionale alin. (5) si(6) din art. XIII.

Art. XIII din lege, in forma  care a trecut de CCR, lipseste de continut, numai pentru viitor,  previzibila decizie CCR de declarare ca neconstitutionala a OUG nr. 59/2017.

In privinta impozitarii suplimentare a componentei necontributive a pensiilor de serviciu, CCR lasa posibilitatea Parlamentului de a pune in acord Art. XV cu decizia CCR, adica sa stabildeasca cu claritate baza de calcul a impozitarii, astfel incat aceasta să se aplice uniform la toate pensiile de serviciu. In reglementarea care a fost adoptata de  Parlament sunt excluse de la regula impozitării  suplimentare a cel mult a componentei care depaseste partea contributiva a pensii de serviciu  pensiile care nu au determinata componenta contributiva. Este evident ca in aceasta situatie se afla numai pensiile militare. Legea nr. 223/2015, spre deosebire de toate celelalte legi care reglementeaza pensii de serviciu, nu reglementeaza si calculul contributiv al pensiei militare la momentul cand pensionarul militar ajunge la varsta standard de pensionare in sistemul public.

Guvernul are varianta sa propuna Parlamentului, la momentul reexaminarii legii,  eliminarea in intregime a Art. 15, adica sa renunte la impozitarea suplimentara a pensiilor de serviciu. In actuala foame de venituri bugetare, este putin probabil sa se renunte la impozitarea suplimentara.

Ca sa mentina impozitarea suplimentara pentru toate  pensiile de serviciu, in conditiile admise de CCR,   Guvernul are posibilitatea sa propuna un amendament de completare a Legii nr. 223/2015, in care sa prevada ca la momentul atingerii varstei standard de pensionare din sistemul public, pensiile militare se calculeaza si in varianta contributiva  din sistemul public de pensii, in plata ramanand cuantumul mai mare dintre cel contributiv si cel procentual din baza de calcul. 

In acest fel toate pensiile de serviciu vor avea o baza de impozitare suplimentara stabilita uniform din cuantumul care depaseste salariul mediu net pe economie, pana la varsta standard de pensionare in sistemul public, si componenta necontributiva dupa varsta standard din sistemul public.

Aceasta reglementare ii va stimula pe cei care au  acumulat suficiente stagii anuale, astfel incat pensia calculata in sistem contributiv sa fie mai mare decat pensia calculata procentual din baza de calcul. 

Ar fi si o  masura reparatorie pentru vechii pensionari, trecuti deja de varsta standard de pensionare din sistemul public, de a-si mari pensiile plafonate după eliminarea actualizarii pensiilor prin OUG nr. 59/2017. Pe langa majorarea cuantumului pensiei la nivelul calculului contributiv, vor beneficia si de reducerea bazei de impozitare suplimentară.

Citeste pe larg

 In dezbaterile CCR cu privire la constitutionalitatea Pl x 244/2023 privind modificarea legilor care reglementeaza pensiile de serviciu si a Codului Fiscal, Raportul prezentat de Marian Enache a suscitat opozitie serioasa cu privire la admiterea excepțiilor extrinseci. Pana la urma excepțiile extrinseci au fost respinse dar cu majoritate de voturi.

In privinta supraimpozitării, fata de raportul preliminar, in care s-a admis exceptia privind neclaritatea definirii bazei de impozitare, solutia finala da posibilitate Parlamentului sa clarifice, la reexaminarea legii, exact ce anume vrea sa supraimpoziteze.  Mai mult, CCR  precizeaza ca ar fi constitutionala impozitarea diferentiata a componentei necontributive a pensiilor de serviciu cu conditia ca masura sa fie aplicata tuturor pensiilor de serviciu, fara distinctie.

Stim ca toate pensiile de serviciu au calculata componenta contributiva,  mai putin cele militare.

Art. XV,  privind supraimpozitarea, din legea supusa controlului de constitutionalitate se aplica tuturor acestor pensii, nu numai pensiilor magistratilor, cum gresit subliniaza unele publicatii media. Doar pensiile militare nu au calculata componenta contributiva, astfel ca, potivit noii legi, ele  nu sunt supraimpozitate prin raportare la componenta contributiva ci la valoarea castigului salarial net pe economie. Asa cum s-a discutat intens pe acest blog, masura era si discriminatorie, pentru ca ii afecta doar pe militarii pensionati inainte de 15 09 2017.

La reexaminare, Parlamentul are doua variante de a inlatura neconstitutionalitatea Art. XV

1. Renunta la supraimpozitare prin eliminarea Art.  XV din lege.

2. Reformuleaza articolul XV astfel încat sa defineasca clar baza de supraimpozitare, dar sa nu mai omita pensiile militare din pensiile de serviciu care sunt supraimpozitate cu 15% peste componenta contributiva. 

Iesirea din dilema nu poate fi rezolvata decat prin introducerea unei noi dispozitii in Legea nr. 223/2015 care sa prevada calcul cuantumului pensiei militare si in varianta contributiva.

 

Citeste pe larg

 Sunt respinse obiectiile extrinseci de neconstitutionalitate și cad ca neconstututionale articolele  I-IV si XV  in intregime iar din art. XIII numai alin.(5) si (6). 

Sunt neconstitutionale si anexele 1-3.

Legea adoptata de Parlament poate fi citita AICI

Citeste pe larg

Răspunsul primit de țărăniști pe 11 iulie este  parca tras la indigo cu răspunsul din topicul anterior.
Pensiile militare, atat cele în plata cat și cele viitoare, nu au niciun element de calcul al cuantumului specific calculului contributiv din sistemul public.
Sistemul de supraimpozitare introdus de recentul proiect legislativ mareste diferența dintre drepturile de pensie primite efectiv de protejații din sistemul de aparare,  care si-au stabilit dupa anul 2017 un nou cadru legislativ de calcul,  si militarii pensionati inainte de 15 sept. 2017.
Mai nou, nici magistrații nu plătesc impozit sau supraimpozit din drepturile efective de pensie, echivalente cu netul bazei de calcul.

 

Citeste pe larg

Pe 26 iulie 2023, CCR se va  pronunta pe excepțiile de neconstitutionalitate formulate  de ICCJ asupra unor dispoziții din PLx – 244/2023, in procedura anterioara promulgarii, dosar nr.  17237AI/2023.

Este putin probabil, avand in vedere termenul scadent in PNRR, ca forul constitutional sa-si permita vreo amanare a pronuntarii.

De asemenea, este putin probabil sa fie admisa vreo exceptie extrinseca formulata de ICCJ, pentru ca intreaga lege, in ansamblul sau, sa fie declarata neconstitutionala.

Cel mai probabil vor fi declarate neconstituționale cateva dispozitii de modificare a Legii 304/2022, privind pensiile magistratilor, dispozitii pentru care si ccr-istii au interes subiectiv sa nu fi modificate.

Admiterea exceptiei privind discriminarea magistratilor prin recalcularea numai a pensiilor lor poate fi eliminata, la reexaminarea legii  in Parlament, prin introducerea unor dispozitii care sa reglementeze recalcularea tuturor pensiilor de serviciu.

In privinta supraimpozitarii se va gasi hiba ca nu este definita clar baza de impozitare, notiunea de venit din pensie fiind distorsionata de plafonarea pensiilor stabilite după 15 09 2017 la nivelul netului bazei de calcul.

Exceptiile intrinseci vor fi regularizate de Parlament, unde se va intoarce legea,  prin  punerea textelor declarate neconstituționale  in acord cu excepțiile admise de CCR.

De aceea, Ciolacu a anuntat deja ca Parlamentul va fi convocat in sesiune extraordinara, in luna august, pentru reanalizarea celor 2 legi contestate de ICCJ la CCR.

Citeste pe larg

 


-Magistratii se simt din nou discriminati fata de militari pe motiv ca nu sunt recalculate si pensiile militare.

-Sunt zeci de decizii CCR care au stabilit ca este constitutionala modificare printr-un singur act normativ a mai multe legi sau ordonante.

-Independenta justitiei se poate sustine in dispretul celorlalte categorii sociale cu salarii si pensii de cateva ori mai mici decat cele ale magistratilor?

-Curtea Europeana si CCR au decis ca este garantat dreptul de pensie  nu si cuantumul pensiei. CCR are numeroase decizii in exceptiile ridicate de militari prin care a generalizat că reprezinta drept castigat numai componenta  contributiva a pensiilor de serviciu. Recalcularea pensiilor magistratilor nu echivaleaza cu desfiintare pensiei de serviciu pentru magistrati cata vreme ei raman in plată cu o pensie mai mare decat componenta contributiva.

-De acord cu critica adusa modificarii dispozitiilor din Codul Fiscal, in sensul ca nu este definita coerent baza de calcul a impozitării. Venitul din pensie care se compara cu salariul mediu brut pe economie sau cu componenta contributiva este venitul brut stabilit procentual(85%) din  brutul bazei de calcul sau, maximum,  venitul   net (58,5%) al bazei brute de calcul?


Vineri, 30 iunie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a publicat:

:: Hotărârea nr. 4 din 29 iunie 2023 → sesizare în vederea exercitării controlului de constituţionalitate asupra  Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr. 244/2023)

:: Hotărârea nr. 5 din 29 iunie 2023 → sesizare în vederea exercitării controlului de constituţionalitate asupra Legii privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare  (PL-x nr. 421/2021)

Citeste pe larg

Comunicatul de astăzi al ICCJ nu este convingator in privinta temeiniciei demersului, mai ales a motivelor extrinseci de neconstitutionalitate. Acestea sunt introduse de forma, sa nu se spuna ca  magistratii isi urmaresc doar interele lor. 
Singurul efect pe care il va avea sesizarea CCR pentru toti beneficiarii de pensii de serviciu va fi amanarea pana in toamna a impozitarii cu 15% a veniturilor din pensie mai mari decat salariul mediu net sau decat componenta contributiva, acolo unde ea este reglementata deja prin legile deja existente. 
Piesele tari ale intentiei de sesizare sunt vizibile in criticile intrinseci aduse modificărilor Legii 304/2022. Magistratii nu puteau formula exceptii intrinseci privind pensiile de serviciu reglementate de alte legi decat L 304/3022.
Una din cele mai evidente neclarități ale legii, pe care magistrații se feresc s-o evidentieze,  este nedefinirea sintagmei „venituri din pensie” asupra carora se aplica impozitarea si supraimpozitarea. Venitul din pensie poate să fie cuantumul brut stabilit procentual din baza bruta de calcul, pentru cei pensionati inainte de neconstitutionala OUG 59/2017, sau cuantumul egal cu netul bazei de calcul primit de cei pensionati dupa acea ordonanta. Este posibil ca magistratii sa nu fie observat ca dupa aplicarea modificărilor pe care  le contesta la L 304/2022, nici ei nu vor plati impozit sau supraimpozit  din venitul din pensie egal cu 100% din baza netă de calcul. 
Dar, sa nu ne grabim pana nu vedem hotararile de sesizare a CCR.

 

Citeste pe larg

Citiți Avizul CSM  dat proiectului de recalculare a pensiilor magistraților. AICI
Domnul Ciolacu și mulți alți politicieni, dar și ziariști și reprezentanți ai structurilor asociative, când vorbesc despre  retroactivitate… ar trebui să se rezume la sensul juridic dat de Curtea Constituțională și reținut ca atare în avizul CSM în proiectul L4/2023 pe Jalonul 215, PNRR.
Impozitarea progresivă a pensiilor speciale nu reduce anvelopa bugatară brută a pensiilor speciale . Aduce doar venituri suplimentare la bugetul de stat.

Extras din considereantele magistraților CSM despre retroactivitate în recalcularea cuantumului pensiilor magistraților.

In sinteză, decizia de pensie reflectă condițiile de pensionare din legea în vigoare la data emiterii deciziei și nu pot fi modificate în defavoarea pensionarului prin legi viitore,  care impun condiții de pensionare mai aspre.
Cuantumul stabilit la pensionare poate fi recalculat în baza aceleiași legi sau în baza unei legi viitoare, fără a afecta prestațiile plătite potrivit legislației anterioare.

Citeste pe larg

 Curtea de Apel Timișoara

Dosar nr. 545/29/2022

SANDOVICI VASILICA Reclamant
GUVERNUL ROMÂNIEI Pârât
MINISTERUL FINANŢELOR Intervenient în numele altei persoane
08.02.2023
Ora estimata: 09:00
Complet: F11
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată de Guvernul României. Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta Sandovici Vasilica în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României. Respinge cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul Ministerul Finanţelor în interesul pârâtului Guvernul României.
Dispune obligarea pârâtului Guvernul României la despăgubiri constând în plata către reclamantă a unor sume egale cu sumele reţinute din pensiile acesteia în temeiul aplicării O.U.G. nr. 130/2021 începând cu luna ianuarie 2022, sumele urmând a fi indexate cu rata inflaţiei.
Dispune obligarea pârâtului Guvernul României la despăgubiri constând în plata dobânzilor legale aferente sumelor reţinute cu titlul de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, calculate începând cu data primei reţineri şi până la acoperirea integrală a prejudiciului.

Respinge în rest cererea de chemare în judecată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Curtea de Apel Timişoara. În temeiul art. 396 alin. 2 Cod de procedură civilă (aprobat prin Legea nr. 134/2010), pronunţarea s-a făcut prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei la data de 08.02.2023.
Document: Hotarâre  50/2023  08.02.2023

****************************************************************************

Dintre dosarele care au făcut obiectul Deciziei CCR nr. 650/2022, am găsit că a fost soluționat deja dosarul de la Curtea de Apel Timișoara, celelalte având termene de soluționare în cursul acestei luni. In alt dosar s-a amânat judecarea pentru că unul dintre reclamanți a murit.

Observăm că obligația de despăgubire revine pârâtului Guvernul României, împotriva căruia s-a formulat acțiunea principallă de despăgubire pentru prejudiciul cauzat de dispoziția de ordonanță declarată neconstituțională. 

Față de despăgubirile acordate prin Ordonanța de Urgență din luna februarie, reclamanții obțin aceleași despăgubiri, dar indexate cu rata inflației… plus adăugarea dobânzii legale.

De pe  site-ul CCR aflăm că peste 100 de dosare dintre cele carev au fost înregistrate la instanțe până pe data de 28 12 2022, data publicării în MO a Deciziei nr. 650/2022, au avut drept cerere secundară exceptia de neconstituționalitate a art. XXiV din OUG 130/2021 și a fost admisă sesizarea CCR.

Vor urma și altele.
Vor fi și dosare de despăgubiri introduse în instanțele de contencios administrativ în baza art. 9 alin (4) din L 554/2004, dar care nu vor mai ajunge la CCR,  dreptul lor la acțiune fiind deschis numai un an de la data de 28 12 2022, pentru că excepția admisă prin Decizia CCR nr. 650/ 2022 a fost formulată împotriva Guvernului în procedura specială a art 9 din L 554/2004.

Având în vedere că prin acțiunea în instanță se obțin în plus față de ordonanța de despăgubire doar indexări și dobânzi și că acțiunea în contencios administrativ este taxată judiciar, eu nu aș mai pierde timpul să apelez la despăgubiri prin instanță, în baza art. 9 alin(4) din legea contenciosului administrativ.

Altfel aș reacționa dacă, prin aceeași procedură specială, s-ar obține o Decizie CCR de neconstituționalitate a OUG nr. 59/2017, despăgubirile fiind mult mai mari, evaluate la valoarea  actualizărilor pensiei militare neacordate în ultimii 3 ani.

Citeste pe larg

Despre impozitarea progresivă a pensiilor speciale  ministru Boloș vorbește de la min 15′.
„Cred că ar fi o chestiune dacă vreți și nu mă feresc să spun acest lucru – o chestiune de moralitate față de cei care o viață întreagă au plătit contribuție pentru pensie, încasează pensia din contributivitate și să nu uităm că pensiile speciale s-au bazat și pe acele ,,inginerii” făcute în perioadele de timp pe care le-au avut de ales pentru a putea să beneficieze de un cuantum cât mai consistent pentru pensia specială și din acest punct de vedere ar fi o îndreptare a lucrurilor și o chestiune de normalitate și de moralitate față de cei care o viață întreagă au contribuit la pensii. Este posibil, dar decizia nu este a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, este decizia Guvernului și Parlamentului României. Este posibil ca această contribuție de la buget să facă obiectul acestei impozitări progresive, dar forma și felul în care va arăta acest impozit progresiv rămâne de stabilit. Această lege să aibă cel puțin o validare de principiu din partea Comisiei Europene pentru ca să nu ajungem în situatia în care este din nou un jalon care neîndeplinit putem risca fie suspendarea”, a declarat Marcel Boloș pentru Știrile PRO TV.

Citeste pe larg

Update 15 02 2023

Forma oficială a proiectului de ordonanță, așa cum Secretariatul General a Guvernului a transmis-o astăzi spre avizare la Consiliul Legislativ, o puteți citi  AICI

http://86.105.216.122:83/MyUploadedDosarBaza/2023/0163.pdf

Dosar  CL   163 / 2023

**********************************************************************

Articol publicat pe 08 02 2023

 Propunere de ordonanță elaborată de o instituție din sistemul național de apărare. ordine publică și securitate națională. Urmează a fi aprobată de guvern în următoarele ședințe de guvern, astfel încât restituirile să înceapă odată cu plata pensiilor pe luna martie 2023.

Mulțumesc Bure!

Atenție, urmașilor  celor decedați li se va restitui CASS la cerere, nu din oficiu.

Ordonanța va fi doar analizată în ședința de Guvern din 15 02 20123

Citeste pe larg

 

Bancuri pentru ardeleni.


Potrivit unor discuții din coaliția de guvernare, inițiate la propunerea PNL, CAS-ul plătit de salariați ar urma să scadă de la 25%  la 20 %. Automat ar urma să scadă și CIBS-ul plătit din solda brută de cadrele militare.

Consecința pentru calculul cuantumului pensiilor militare stabilite după 15 09 2017, după modificările aduse legii prin OUG 59/2017, ar fi că ar crește cu 5% media soldelor nete din baza de calcul,  de la 58,5% din media brută, in prezent,  la cca  63,5% în viitor. 

Dacă în prezent un asemenea pensionar are o pensie netă în plată de 7000 lei, ea corepunde unei baze brute de calcul de  11 966 lei

x-41,5%x= 7000

100x-41,5 x =700 000

58,5 x=700 000 lei

x=11 966 lei

Viitoarea pensie netă, după reducerea CAS-ului cu 5% ar fi de

63,5%  x  11 966= 7 598 lei

Toate  pensiile militare  ar mai putea crește ușor, cu 100 de lei,  dacă suma neimpozabilă din salarii și pensii ar crește de la 2000 la 3000 lei. La pensiile de după 15 09 2017 creșterea rezultă tot din majorarea bazei nete de calcul.

Citeste pe larg