By:
On:
In: impozit pe pensii, indexari

 De la cei care au primit astazi pensiile militare in conturile bancare.

La o pensie  bruta de 7 595 lei, dupa indexarea cu 13,8%, s-au retinut 243lei ( imp 10%) + 471 lei (imp 15%) + 5,6 lei  (imp. 20%) =720 lei.

Pensie neta= 6 875 lei 

Eliminand valorile pentru restituirea CASS din anul 2022 si impozitul aferent, rezulta ca s-a aplicat varianta nefavorabila pensionarilor militari, respectiv deducerea personala de 2000 lei din primul barem de impozitare de 4427 lei.

Pentru CIUCAlati nu conteaza cum s-a aplicat noua lege de supraimpozitare a pensiilor de serviciu. Cuantumul lor indexat acordat nu se micsoreaza nici macar cu o letcaie!

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

Sunt confirmati cei care au sustinut varianta favorabila pensionarilor

ORDIN nr.1.848 din 22 decembrie 2003
al ministrului finanţelor publice privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii şi pensii pentru anul fiscal 2004 potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

Textul actului publicat în M.Of. nr. 4/6 ian. 2004

În temeiul art. 12 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr.735/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,
având în vedere prevederile art. 5 alin. (4) şi ale art. 43 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, ministrul finanţelor publice
emite următorul ordin:

Art. 1. – Pentru determinarea impozitului lunar pe veniturile din salarii şi pensii realizate în anul 2004, definite la art. 56 şi 72 din Legea nr. 571/2003, se stabileşte următorul barem lunar:

-----------------------------------------------------------------------------------------
Venitul lunar impozabil                         Impozitul lunar
     (lei)                                           (lei)
-----------------------------------------------------------------------------------------
până la 2.400.000                    18%
2.400.001- 5.800.000       432.000 + 23% pentru ceea ce depăşeşte suma de  2.400.000 lei
5.800.001- 9.300.000     1.214.000 + 28% pentru ceea ce depăşeşte suma de  5.800.000 lei
9.300.001-13.000.000     2.194.000 + 34% pentru ceea ce depăşeşte suma de  9.300.000 lei
peste 13.000.000         3.452.000 + 40% pentru ceea ce depăşeşte suma de 13.000.000 lei
-----------------------------------------------------------------------------------------

Art. 2. – Începând cu data de 1 ianuarie 2004, la stabilirea bazei de calcul a impozitului pentru veniturile din salarii şi pensii, se au în vedere următoarele sume fixe prevăzute la art. 45 alin. (2), respectiv la art. 73 din Legea nr. 571/2003, astfel:

a) deducerea personală de bază este de 2.000.000 lei lunar;
b) suma neimpozabilă lunară pentru veniturile din pensii este de 8.000.000 lei lunar.

Art. 3. – (1) Prin venituri realizate în anul 2004 se înţelege orice sumă primită sub formă de salarii sau pensii începând cu luna ianuarie 2004, cu excepţia plăţilor reprezentând lichidarea pe luna decembrie 2003, care sunt considerate venituri realizate în anul 2003.

(2) Baza de calcul a venitului supus impozitului se calculează prin rotunjire la 1.000 lei în favoarea contribuabilului.

Art. 4. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

 Pensie bruta in august 2004 = 13 175 187 lei

Venit impozabil 13 175 187 lei – 8 000 000 lei (deducere personala)= 5 175 187 lei

Primul barem de impozitare din venitul impozabil  este 2 400  000 x 18%= 432 000 lei

Din al doilea barem de impozitare ramane 5 175 187 – 2 400 000 =      2 775 187 x 23%=638 293 lei

TOTAL IMPOZIT= 432 000+638 293=      1 070 293 lei

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, indexari

In 20 de ani, Romania a intrat in randul tarilor dezvoltate.
Luni sau marti vor intra in conturile personale bancare pensiile militare pe luna ianuarie 2024, indexate cu 13,8%, potrivit Legii nr. 223/2017cu modificarile ulterioare, si impozitate si supraimpozitate progresiv  cu 0%, 10%, 15%, sau 20% potrivit art 101 din Codul Fiscal modificat prin Legea nr. 282/2023.

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, indexari
Pentru ca, incepand cu data de 05 01 2024,  pensiile militare sa fie virate in conturile bancare ale beneficiarilor sau sa fie expediate catre posta Romana, taloanele de pensie trebuie tiparite, dupa centralizarea datelor actualizate, incepand cu 28-29 decembrie.


$bp(„brid_player_e9f30c321d4d59245bc6eaa098eb3374”, {„id”:”28561″,”width”:”660″,”height”:”371″,”video”:”undefined”,”autoplay”:0,”shared”:true});

Pensii stabilite anterior datei de 15 09 2017

Cuantumul brut din ultima luna a anului 2023  se indexeaza cu 13,8%
O pensie bruta de 6 900 lei, in decembrie 2023, va avea cuantumul brut, in ianuarie 2024, de  6 900 +13,8 x           6 900=7 852 lei

Cuantumul brut al pensiei va fi impozitat diferentiat pe 4 segmente:

1- partea mai mica 2000 lei, neimpozabila, 
2 -partea din pensie cuprinsa intre 2000 lei si 4427, impozitata cu 10% = 242,7 lei
3 -partea cuprinsa intre 4 427 lei si 7 567 lei, impozitata cu 15%;–> (7567-4427) x15% =  3140x 15% = 471 lei
4 -partea mai mare de 7567, impozitata cu 20%;–>(7852 -7567) x20%x  = 285 x 20%=57 lei
Total impozit 242,7 + 471 +57=770,7 lei
Pensie neta in plata in ianuarie 2024 este :                          7 852-770,7=7 081 lei

Calculul impozitului diferentiat in varianta aplicarii cotelor de impozitare numai pe venitul impozabil, adica pe diferenta dintre brutul pensiei si deducerea de 2000 lei. 
In acest caz observam ca venitul impozabil nu mai depaseste castigul mediu brut salarial de 7 567 lei, astfel ca pensiei militare de 7 852 lei i se aplica numai cotele de impozitare de 10% si 15%.

Impozitul diferentiat este:

1)      4 427x 10%=443 lei
2)     (5852-4427) x 15%=214 lei
Total impozit= 657 lei.
Pensie militara neta=7852-657=7 192 lei

Pensii stabilite dupa 15 09 2017

Baza de calcul de la data stabilirii pensiei, dupa 15 09 2017, se indexeaza cu 13,8% si la suma obtinuta se adauga valorile indexarilor din anii anteriori anului 2024, potrivit Art. 84 din OUG 114/2018, astfel ca pensia acordata in plata nu poate fi mai mare decat suma rezultata din operatiunile amintite.
Impozitarea diferentiata cu 10%,15%sau 20% nu afecteaza cu nimic cuantumul net acordat dupa indexarea cu 13,8% a pensiilor stabilite dupa 15 09 2017.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, Legea 80/1995, OMM/SOSP

 Prezentul topic porneste de la un comentariu al onorabilului  CAMARADUL despre impozitarea pensiilor de serviciu si sporul OMM, comentariu in care se subliniaza ca la momentul in care fost adoptat Statutul cadrelor militare, in anul  1995, pensiile nu se impozitau si nici nu se retineau contributii din ele, astfel ca nu erau pensii brute si pensii nete. 

Sa pornim de la art 11 din L 80/1995!

Art. 11

„(1) Cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere au dreptul la pensie militară potrivit legii.

(2) Partea din pensie corespunzătoare soldei de grad se actualizează permanent potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate.

(3) Pensionarii militari decoraţi cu ordinul „Meritul Militar” clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.”

La capitolul drepturi, Statutul cadrelor militare prevede in art. 11. doua drepturi distincte acordate pentru militari.
La alin.(1) cadrele militare trecute in rezerva sau direct in retragere au drept de pensie militara daca indeplinesc condițiile stabilite de legea pensiilor militare in vigoare la momentul trecerii in rezerva. De la momentul adoptarii Statutului in anul 1995, militarii au fost pensionati potrivit Decretului 214/1977 pana in aprilie 2001, potrivit Legii nr. 164/2000 pana la 31 12 2010, potrivit Legii nr. 119/2010 si Legii 263/2010 pana la 31 12 2015, potrivit Legii nr. 223/2015, cu modificarile ulterioare, pana in prezent. Acest drept de pensie are regimul juridic de drept de asigurare sociala pentru pensie pentru acordarea caruia, in anumite perioade,  legea a conditionat dreptul si de plata unei contributii pentru pensie la bugetul de stat sau la Fondul de pensii in sistemul public.
La alin (2) al articolului 11 se reglementeaza direct, fara sa mai fie nevoie de intermedierea altei legi, numai pentru militarii trecuti in rezerva care au o pensie stabilita potrivit legilor mentionate mai sus si au fost decorati cu Ordinul Militar/Insemnul SOSP, un drept suplimentar de pensie a carui marime este stabilita procentual din cuantumul stabilit potrivit legii pensiilor in vigoare.
Acest drept suplimentar nu a fost niciodata reglementat de legile pensiilor militare ci de legile care au reglementat acordarea Ordinului Meritul Militar sau de Statutul cadrelor militare, regimul sau juridic nefiind de asigurare sociala pentru pensie ci de recompensa pentru cei decorati. 
Chiar si cu regim juridic diferit, conform art. 11 din L 80/1995, sporul OMM face parte din cuantumul pensiei militare. Este normal sa constituie si el baza de calcul pentru impozitarea pensiilor, dar nu este normal sa fie supus si el plafonarii care se adreseaza numai cuantumului rezultat din baza de calcul. 
Impozitarea se aplica veniturilor impozabile la data intrarii in vigoare a dispozitiilor Codului Fiscal, indiferent de data anterioara la care au fost reglementate/acordate veniturile salariale sau din pensii.  Impozitarea sau supraimpozitarea unor drepturi de pensie stabilite anterior dispozitiiei legale din Codul Fiscal nu reprezinta o aplicare retroactiva a legii.
Cuantumul pensiei militare  a servit doar ca baza de calcul pentru stabilirea marimii sporului OMM. 
NU au fost probleme in calcularea acestui spor pana la OUG nr. 59/2017, care a inventat si cuantumul plafonat la netul bazei de calcul pentru rezervistii pensionati dupa 15 09 2017.
Logic, ar trebui ca sporul OMM sa se aplice, ca si indexarea reglementata de art. 84 din OUG, la netul bazei de calcul, astfel incat nici el sa nu se piarda   prin plafonare. 
Neintelegand regimul juridic al sporului OMM, ori din rea-credinta, Casele Sectoriale au aplicat sporul OMM la cuantumul brut, ca si la pensiiile militare neplafonate, desi art. 11 din Lege nr. 80/1995 lasa latitudinea ca procentele sa se aplice la acel cuantum, asa cum este el reglementat  de legea pensiilor in vigoare, fara sa specifice cuantumul brut, net sau plafonat. 
La pensiile stabilite dupa OUG 59/2017, cuantumul care conteaza pentru pensionarul militar este cuantumul plafonat si la acesta ar fi trebuit aplicat sporul OMM. Nici instantele nu au fost capabile sa dea solutii care sa respecte regimul juridic al OMM/SOSP:

Camaradul a formulat urmatorul comentariu: 

„Despre principiul „Tempus Regit Actum” am mai scris pe acest blog spre finalul anului trecut si inceputul lui 2023 cand am mentionat ca la CCR am criticat inclusiv Decizia 16 a ICCJ (RIL admis) de interpretare a art.11 din L80.

Orice act normativ este guvernat de acest principiu de drept Tempus Regit Actum, inclusiv L80/1995. La momentul edictarii L80, anul de gratie 1995,  pensiile, inclusiv pensiile militare  nu se impozitau si nu exista notiunea/conceptul de pensie bruta si pensie neta.
Decizia 16/2021 ignora acest lucru prin punctele de vedere exprimate in cadrul deciziei, inclusiv ICCJ a cazut in aceasta eroare si precizeaza la paragraful 110:

110. De altfel, trebuie reţinut că legiuitorul a statuat la art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 dreptul la un anumit spor al cuantumului pensiei militare, fără a exista o prevedere legală prin care să se specifice în mod expres că sporul în discuţie nu este supus impozitării. 

Impozitarea pensiilor (inclusiv militare) s-a instituit mai tarziu in 1999-2000 prin OG 73/27.08.1999 (art.23 vorbeste de impozitarea soldelor, prime, sporuri si alte drepturi ale militarilor), completata prin OUG 87/29.06.2000 (sectiunea a 6-a art.43, venituri din pensii).
Asadar, sensul si modul de calcul al OMM (SOSP) prevazut de art.11 din L80/1995 trebuie aplicat, potrivit aceluiasi principiu „Tempus Regit Actum”, la pensia incasata efectiv, adica la pensia neta, sens dat de Legiuitor odata cu edictarea L80.

In lipsa unui text legal expres prevazut, prin interpretarea data si modificarea sensului de aplicare a dreptului prevazut de art 11, atat ICCJ in Decizia 16/2021 cat si paratele (CPS MApN si Comisia de contestatii) si-au atribuit puteri de legiferare in Dreptul Public si au instituit o veritabila „LEX TERTIA” care nu mai respecta sensul si vointa Legiuitorului. Ca o paranteza, in Dreptul Public spre deosebire de Dreptul Civil, orice actiune/dispozitie trebuie prevazuta expres in lege, nu sunt permise interpretari prin analogie sau alte manevre speculative/supozitii etc.
Nici chiar dupa instituirea impozitului pe pensii, legiuitorul nu a schimbat pana in prezent nici macar o virgula din textul originar art.11 alin. c din L80 (desi alin.a si b au fost abrogate), semn ca nu a dorit sa faca acest lucru desi alte articole din L80 au fost abrogate sau au suferit modificari. Asadar teza CPS-urilor si a ICCJ cum ca textul art.11 din L80 este lacunar si nu distinge la care cuantum (brut sau net) trebuie aplicat acest drept, este falsa!
Interpretarea ICCJ in Decizia 16/2021 privind art.11 din L80 trebuie sa fie in sensul si limitele legii, judecatorii neavand puteri de legiferare ori de modificare a legii, in acord si cu dispozitiile din Legea 303/2022 (statutul judecatorilor si procurorilor):

Art.2) alin.(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii…..

Art.4) alin.(1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, 

Mai mult, ICCJ prin interpretarea data in Decizia 16/2021 incalca alte principii de drept si anume „Specialia Generalibus Derogant” respectiv „Generalia Specialibus Nonderogant”. Cu alte cuvinte, legea speciala deroga de la legea generala si se aplica cu prioritate fata de legea generala. Astfel la paragraful 100 al Deciziei 16 se subliniaza:

100. Modalitatea de calcul prin raportare la sporul onorific rezultă şi din formularea cuprinsului art. 30 şi 60 din Legea nr. 223/2015. Astfel, pe de o parte, art. 30 face referire strict la pensia stabilită, recalculată şi actualizată „în condiţiile prezentei legi”, în timp ce art. 60 cuprinde o formulare generală, incluzând, prin urmare, toate elementele componente ale pensiei, aşa cum sunt ele stabilite prin Legea nr. 223/2015, dar şi prin alte legi, inclusiv prin Legea nr. 80/1995. Toate aceste elemente, indiferent de actul normativ care le prevede, vor fi plafonate în conformitate cu dispoziţiile legii-cadru a pensiilor militare de stat.
 
De cand dispozitiile unei legi speciale (L80/1995) se supun dispozitiilor legii cadru generale (L223/2015), asa cum gresit subliniaza ICCJ in Decizia 16/2021 la paragraful 100??? Se rescrie sistemul de drept??? Luati aminte si minunati-va de paragraful 100 al deciziei: „Toate aceste elemente, indiferent de actul normativ care le prevede, vor fi plafonate în conformitate cu dispoziţiile legii-cadru a pensiilor militare de stat.”

L80 este legea speciala prin aria stricta de reglementare (statutul cadrelor militare) care deroga si se aplica cu prioritate fata de legea cadru generala 223/2015, lege care reglementeaza nu doar pensiile militare, ci si pensiile functionarilor publici angajati ai MAI.
Mai mult, ICCJ isi incalca un alt RIL admis, respectiv Decizia nr.33/09.06.2008 unde stabileste ca:

„Concursul dintre legea specială și legea generală se rezolvă în favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar dacă acesta nu este prevăzut expres în legea specială.”

Prin interpretarea data de ICCJ, este pusa in discutie insasi existenta dreptului prevazut de art.11 din L80. Semantic (DEX), plafonare ori impozitare nu inseamna eliminarea totala a unui drept in vigoare asa cum a dispus ICCJ, ci cel mult o diminuare a dreptului respectiv. Astfel, pensia neta a pensionarilor militari dupa 2017 este egala cu media neta a  soldelor pe o perioada de 6 luni consecutive, indiferent daca au fost sau nu decorati cu OMM, cu incalcarea  art.11 din L80.
Legea se interpreteaza (in interpretarea logica) intotdeauna in sensul aplicarii si nu al neaplicarii ei. Or, aplicarea unei legi in vigoare trebuie sa produca efecte concrete/efective pentru subiectii de drept iar nu efecte iluzorii, fictive, „doar pe hartie”.

Cum ar fi de ex.daca persoanele condamnate la inchisoare cu executare, nu ar mai executa in fapt si ar fi suficienta condamnarea doar din sentinta data (pe hartie)?

Pe de alta parte, nu este permis/admisibil ca tu ICCJ sa pronunti o decizie de interpretare a legii (RIL) in baza unei OUG neaprobata de Parlament.
Nu vorbim de judecatoria din Racari (am ales la intamplare, fara conotatii) vorbim de Inalta Curte care are datoria si obligatia sa respecte legea si sa aplice unitar vointa legiuitorului.
La momentul pronuntarii Deciziei 16/13.09.2021 trecusera peste 4 ani de la momentul adoptarii OUG 59/2017 si este impardonabil ca Inalta Curte sa nu observe ca OUG 59 nu era aprobata de Parlament. Anterior pronuntarii deciziei, avea datoria si obligatia sa solicite clarificari (Guvernului, Parlamentului, CCR etc). Cu alte cuvinte, Inalta Curte este complice la uzurparea functiei si atributiilor Parlamentului, unica autoritate legiuitoare (art.61 Constitutie) si a incalcarii Constitutiei, statului de drept.


O seara placuta!
Camaradul

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, Legea 80/1995, OMM/SOSP

 Prezentul topic porneste de la un comentariu al onorabilului  CAMARADUL despre impozitarea pensiilor de serviciu si sporul OMM, comentariu in care se subliniaza ca la momentul in care fost adoptat Statutul cadrelor militare, in anul  1995, pensiile nu se impozitau si nici nu se retineau contributii din ele, astfel ca nu erau pensii brute si pensii nete. 

Sa pornim de la art 11 din L 80/1995!

Art. 11

„(1) Cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere au dreptul la pensie militară potrivit legii.

(2) Partea din pensie corespunzătoare soldei de grad se actualizează permanent potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate.

(3) Pensionarii militari decoraţi cu ordinul „Meritul Militar” clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.”

La capitolul drepturi, Statutul cadrelor militare prevede in art. 11. doua drepturi distincte acordate pentru militari.
La alin.(1) cadrele militare trecute in rezerva sau direct in retragere au drept de pensie militara daca indeplinesc condițiile stabilite de legea pensiilor militare in vigoare la momentul trecerii in rezerva. De la momentul adoptarii Statutului in anul 1995, militarii au fost pensionati potrivit Decretului 214/1977 pana in aprilie 2001, potrivit Legii nr. 164/2000 pana la 31 12 2010, potrivit Legii nr. 119/2010 si Legii 263/2010 pana la 31 12 2015, potrivit Legii nr. 223/2015, cu modificarile ulterioare, pana in prezent. Acest drept de pensie are regimul juridic de drept de asigurare sociala pentru pensie pentru acordarea caruia, in anumite perioade,  legea a conditionat dreptul si de plata unei contributii pentru pensie la bugetul de stat sau la Fondul de pensii in sistemul public.
La alin (2) al articolului 11 se reglementeaza direct, fara sa mai fie nevoie de intermedierea altei legi, numai pentru militarii trecuti in rezerva care au o pensie stabilita potrivit legilor mentionate mai sus si au fost decorati cu Ordinul Militar/Insemnul SOSP, un drept suplimentar de pensie a carui marime este stabilita procentual din cuantumul stabilit potrivit legii pensiilor in vigoare.
Acest drept suplimentar nu a fost niciodata reglementat de legile pensiilor militare ci de legile care au reglementat acordarea Ordinului Meritul Militar sau de Statutul cadrelor militare, regimul sau juridic nefiind de asigurare sociala pentru pensie ci de recompensa pentru cei decorati. 
Chiar si cu regim juridic diferit, conform art. 11 din L 80/1995, sporul OMM face parte din cuantumul pensiei militare. Este normal sa constituie si el baza de calcul pentru impozitarea pensiilor, dar nu este normal sa fie supus si el plafonarii care se adreseaza numai cuantumului rezultat din baza de calcul. 
Impozitarea se aplica veniturilor impozabile la data intrarii in vigoare a dispozitiilor Codului Fiscal, indiferent de data anterioara la care au fost reglementate/acordate veniturile salariale sau din pensii.  Impozitarea sau supraimpozitarea unor drepturi de pensie stabilite anterior dispozitiiei legale din Codul Fiscal nu reprezinta o aplicare retroactiva a legii.
Cuantumul pensiei militare  a servit doar ca baza de calcul pentru stabilirea marimii sporului OMM. 
NU au fost probleme in calcularea acestui spor pana la OUG nr. 59/2017, care a inventat si cuantumul plafonat la netul bazei de calcul pentru rezervistii pensionati dupa 15 09 2017.
Logic, ar trebui ca sporul OMM sa se aplice, ca si indexarea reglementata de art. 84 din OUG, la netul bazei de calcul, astfel incat nici el sa nu se piarda   prin plafonare. 
Neintelegand regimul juridic al sporului OMM, ori din rea-credinta, Casele Sectoriale au aplicat sporul OMM la cuantumul brut, ca si la pensiiile militare neplafonate, desi art. 11 din Lege nr. 80/1995 lasa latitudinea ca procentele sa se aplice la acel cuantum, asa cum este el reglementat  de legea pensiilor in vigoare, fara sa specifice cuantumul brut, net sau plafonat. 
La pensiile stabilite dupa OUG 59/2017, cuantumul care conteaza pentru pensionarul militar este cuantumul plafonat si la acesta ar fi trebuit aplicat sporul OMM. Nici instantele nu au fost capabile sa dea solutii care sa respecte regimul juridic al OMM/SOSP:

Camaradul a formulat urmatorul comentariu: 

„Despre principiul „Tempus Regit Actum” am mai scris pe acest blog spre finalul anului trecut si inceputul lui 2023 cand am mentionat ca la CCR am criticat inclusiv Decizia 16 a ICCJ (RIL admis) de interpretare a art.11 din L80.

Orice act normativ este guvernat de acest principiu de drept Tempus Regit Actum, inclusiv L80/1995. La momentul edictarii L80, anul de gratie 1995,  pensiile, inclusiv pensiile militare  nu se impozitau si nu exista notiunea/conceptul de pensie bruta si pensie neta.
Decizia 16/2021 ignora acest lucru prin punctele de vedere exprimate in cadrul deciziei, inclusiv ICCJ a cazut in aceasta eroare si precizeaza la paragraful 110:

110. De altfel, trebuie reţinut că legiuitorul a statuat la art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 dreptul la un anumit spor al cuantumului pensiei militare, fără a exista o prevedere legală prin care să se specifice în mod expres că sporul în discuţie nu este supus impozitării. 

Impozitarea pensiilor (inclusiv militare) s-a instituit mai tarziu in 1999-2000 prin OG 73/27.08.1999 (art.23 vorbeste de impozitarea soldelor, prime, sporuri si alte drepturi ale militarilor), completata prin OUG 87/29.06.2000 (sectiunea a 6-a art.43, venituri din pensii).
Asadar, sensul si modul de calcul al OMM (SOSP) prevazut de art.11 din L80/1995 trebuie aplicat, potrivit aceluiasi principiu „Tempus Regit Actum”, la pensia incasata efectiv, adica la pensia neta, sens dat de Legiuitor odata cu edictarea L80.

In lipsa unui text legal expres prevazut, prin interpretarea data si modificarea sensului de aplicare a dreptului prevazut de art 11, atat ICCJ in Decizia 16/2021 cat si paratele (CPS MApN si Comisia de contestatii) si-au atribuit puteri de legiferare in Dreptul Public si au instituit o veritabila „LEX TERTIA” care nu mai respecta sensul si vointa Legiuitorului. Ca o paranteza, in Dreptul Public spre deosebire de Dreptul Civil, orice actiune/dispozitie trebuie prevazuta expres in lege, nu sunt permise interpretari prin analogie sau alte manevre speculative/supozitii etc.
Nici chiar dupa instituirea impozitului pe pensii, legiuitorul nu a schimbat pana in prezent nici macar o virgula din textul originar art.11 alin. c din L80 (desi alin.a si b au fost abrogate), semn ca nu a dorit sa faca acest lucru desi alte articole din L80 au fost abrogate sau au suferit modificari. Asadar teza CPS-urilor si a ICCJ cum ca textul art.11 din L80 este lacunar si nu distinge la care cuantum (brut sau net) trebuie aplicat acest drept, este falsa!
Interpretarea ICCJ in Decizia 16/2021 privind art.11 din L80 trebuie sa fie in sensul si limitele legii, judecatorii neavand puteri de legiferare ori de modificare a legii, in acord si cu dispozitiile din Legea 303/2022 (statutul judecatorilor si procurorilor):

Art.2) alin.(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii…..

Art.4) alin.(1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, 

Mai mult, ICCJ prin interpretarea data in Decizia 16/2021 incalca alte principii de drept si anume „Specialia Generalibus Derogant” respectiv „Generalia Specialibus Nonderogant”. Cu alte cuvinte, legea speciala deroga de la legea generala si se aplica cu prioritate fata de legea generala. Astfel la paragraful 100 al Deciziei 16 se subliniaza:

100. Modalitatea de calcul prin raportare la sporul onorific rezultă şi din formularea cuprinsului art. 30 şi 60 din Legea nr. 223/2015. Astfel, pe de o parte, art. 30 face referire strict la pensia stabilită, recalculată şi actualizată „în condiţiile prezentei legi”, în timp ce art. 60 cuprinde o formulare generală, incluzând, prin urmare, toate elementele componente ale pensiei, aşa cum sunt ele stabilite prin Legea nr. 223/2015, dar şi prin alte legi, inclusiv prin Legea nr. 80/1995. Toate aceste elemente, indiferent de actul normativ care le prevede, vor fi plafonate în conformitate cu dispoziţiile legii-cadru a pensiilor militare de stat.
 
De cand dispozitiile unei legi speciale (L80/1995) se supun dispozitiilor legii cadru generale (L223/2015), asa cum gresit subliniaza ICCJ in Decizia 16/2021 la paragraful 100??? Se rescrie sistemul de drept??? Luati aminte si minunati-va de paragraful 100 al deciziei: „Toate aceste elemente, indiferent de actul normativ care le prevede, vor fi plafonate în conformitate cu dispoziţiile legii-cadru a pensiilor militare de stat.”

L80 este legea speciala prin aria stricta de reglementare (statutul cadrelor militare) care deroga si se aplica cu prioritate fata de legea cadru generala 223/2015, lege care reglementeaza nu doar pensiile militare, ci si pensiile functionarilor publici angajati ai MAI.
Mai mult, ICCJ isi incalca un alt RIL admis, respectiv Decizia nr.33/09.06.2008 unde stabileste ca:

„Concursul dintre legea specială și legea generală se rezolvă în favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar dacă acesta nu este prevăzut expres în legea specială.”

Prin interpretarea data de ICCJ, este pusa in discutie insasi existenta dreptului prevazut de art.11 din L80. Semantic (DEX), plafonare ori impozitare nu inseamna eliminarea totala a unui drept in vigoare asa cum a dispus ICCJ, ci cel mult o diminuare a dreptului respectiv. Astfel, pensia neta a pensionarilor militari dupa 2017 este egala cu media neta a  soldelor pe o perioada de 6 luni consecutive, indiferent daca au fost sau nu decorati cu OMM, cu incalcarea  art.11 din L80.
Legea se interpreteaza (in interpretarea logica) intotdeauna in sensul aplicarii si nu al neaplicarii ei. Or, aplicarea unei legi in vigoare trebuie sa produca efecte concrete/efective pentru subiectii de drept iar nu efecte iluzorii, fictive, „doar pe hartie”.

Cum ar fi de ex.daca persoanele condamnate la inchisoare cu executare, nu ar mai executa in fapt si ar fi suficienta condamnarea doar din sentinta data (pe hartie)?

Pe de alta parte, nu este permis/admisibil ca tu ICCJ sa pronunti o decizie de interpretare a legii (RIL) in baza unei OUG neaprobata de Parlament.
Nu vorbim de judecatoria din Racari (am ales la intamplare, fara conotatii) vorbim de Inalta Curte care are datoria si obligatia sa respecte legea si sa aplice unitar vointa legiuitorului.
La momentul pronuntarii Deciziei 16/13.09.2021 trecusera peste 4 ani de la momentul adoptarii OUG 59/2017 si este impardonabil ca Inalta Curte sa nu observe ca OUG 59 nu era aprobata de Parlament. Anterior pronuntarii deciziei, avea datoria si obligatia sa solicite clarificari (Guvernului, Parlamentului, CCR etc). Cu alte cuvinte, Inalta Curte este complice la uzurparea functiei si atributiilor Parlamentului, unica autoritate legiuitoare (art.61 Constitutie) si a incalcarii Constitutiei, statului de drept.


O seara placuta!
Camaradul

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii
Textul  art. XVIII lit. b) din Legea nr. 282/2023

Sa presupunem ca avem o pensie de magistrat ajuns la limita de varsta standard si pensia i-a fost calculata si in sistemul contributiv.
Pensia bruta sa fie 16 000 lei din care componenta contributiva este de 6 000 lei iar componenta necontributiva este de 10 000 lei. 
Prin deducerea componentei neimpozabile, partea impozabila se reduce la 14 000 lei, astfel ca partea contributiva de 6 000 lei se impoziteaza cu 10% iar diferenta necontributiva impozabila de 8 000 lei se impoziteaza progresiv cu 10%, 15% si 20%,  asa cum spune textul de lege.
In topicul anterior am convenit ca in anul 2024 ar fi un castig mediu brut de 7 300 lei si un castig mediu net de 4 270 lei, pentru a determina transele de impozitare.
Conform textului de lege ilustrat si in schema de mai sus, componenta contributiva de 6000 lei plus suma de 4 270 lei, partea egala cu castigul salarial net din componenta necontributiva, se impoziteaza cu 10%. 
Asadar, din imensa pensie de 16000 lei, suma de  6 000 +4 270=10270 lei se impoziteaza cu 10%, rezultand un impozit de 1 027 lei.
Din totalul componentei necontributive impozabile de 8 000 lei mai ramane de impozitat suma de 8 000 – 4 270 lei =3 730 lei, suma mai mica decat castigul mediu brut de 7 300 lei, astfel ca intreaga aceasta suma  se va impozita cu 15%, nemairamanand niciun leu de impozitat cu 20%.
3 730 x15%=560 lei.
Total impozit 
1 027+ 560 =1 587 lei 

Las cititorilor placerea de a calcula, pe baza celor scrise in topicul anterior, ce impozit va plati un militar dintr-o pensie de 16 000 lei, calculata numai in varianta necontributiva, pentru a intelege de ce sunt discriminati pensionarii militari prin supraimpozitare, cand nu li se calculeaza si componenta contributiva a pensiei militare la atingerea varstei standard de pensionare.
Ce impozit ar plati un militar a carui pensie ar avea, la atingerea varstei standard de pensionare,  un cuantum calculat contributiv mai mare decat cuantumul special, calculat procentual dintr-o baza de calcul? Ar fi scutit de supraimpozitare, potrivit ART. XVIII lit. a) din Legea nr. 282/2023.

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii
In interpretarea concordanta cu procedura de stabilire a  bazei de impozitare existenta in prezent, suma din venitul lunar  din pensie mai mare de 2000 lei, partea neimpozabila, pana la limita castigului salarial   mediu net se impoziteaza normal, ca si pana in prezent,  cu 10%.
Partea din venitul din pensie cuprinsa intre castigul salaraial mediu net si castigul salarial mediu brut se supraimpoziteaza cu 15%, ia suma ca depăseste castigul lunar mediu brut se supraimpoziteaza cu 20 %.
In cazul in care venitul din pensie este 10 000 lei, castigul salarial brut este 7 300 lei, iar castigul salarial net este 4 270 lei, suma transelor de impozitare ar fi:
(4270-2000) x 10% + (7300-4270) x 15% + (10 000-7300) x 20% =227+ 455+540=1 222 lei

 

Exista si interpretarea banditeasca a textului de lege, potrivit careia: 
-transa de impozitare de 10% este egala cu castigul mediu net, deci se majoreaza cu 2000 lei fata de prima interpretare, 
-transa de 15% este diferenta dintre castigul salarial brut si castigul salarial net, deci se pastreaza ca marime, in schimb 
-transa de 20%, aplicabila doar pensiilor de serviciu mai mari decat castigul mediu brut, se reduce cu 2000 lei.
Astfel spus, deducerea neimpozabila de 2000 lei se transfera din transa de impozitare de 10% la transa de impozitare de 15% sau, dupa caz, la cea de 20%, in beneficiul grangurilor.
Sunt mai mult ca sigur ca Metodologia de aplicarea Legii nr. 282/2023, fiind redactata de aceiasi economisti carora le-a fatat mintea sa scada deducerea neimpozabila de 2000 lei din venitul lunar din pensie, iar transele de impozitare sa le aplice pe  diferenta ramasa din venitul lunar,  va valida varianta care-i avantajeaza tot pe cei cu pensii de serviciu mai mari decat castigul  salarial mediu brut.
Potrivit acestei interpretari favorabile celor cu pensii mai mari decat castigul salarial mediu brut, suma transelor de impozitare ar fi urmatoarea:
4270 x 10% + (7300-4270) x 15% + (10 000-2000-7300) x 20%=
427 + 455+ 140=1 022 lei

Acesta este textul de lege:

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, Legea 80/1995, OMM/SOSP

 Prezentul topic porneste de la un comentariu al onorabilului  CAMARADUL despre impozitarea pensiilor de serviciu si sporul OMM, comentariu in care se subliniaza ca la momentul in care fost adoptat Statutul cadrelor militare, in anul  1995, pensiile nu se impozitau si nici nu se retineau contributii din ele, astfel ca nu erau pensii brute si pensii nete. 

Sa pornim de la art 11 din L 80/1995!

Art. 11

„(1) Cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere au dreptul la pensie militară potrivit legii.

(2) Partea din pensie corespunzătoare soldei de grad se actualizează permanent potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate.

(3) Pensionarii militari decoraţi cu ordinul „Meritul Militar” clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.”

La capitolul drepturi, Statutul cadrelor militare prevede in art. 11. doua drepturi distincte acordate pentru militari.
La alin.(1) cadrele militare trecute in rezerva sau direct in retragere au drept de pensie militara daca indeplinesc condițiile stabilite de legea pensiilor militare in vigoare la momentul trecerii in rezerva. De la momentul adoptarii Statutului in anul 1995, militarii au fost pensionati potrivit Decretului 214/1977 pana in aprilie 2001, potrivit Legii nr. 164/2000 pana la 31 12 2010, potrivit Legii nr. 119/2010 si Legii 263/2010 pana la 31 12 2015, potrivit Legii nr. 223/2015, cu modificarile ulterioare, pana in prezent. Acest drept de pensie are regimul juridic de drept de asigurare sociala pentru pensie pentru acordarea caruia, in anumite perioade,  legea a conditionat dreptul si de plata unei contributii pentru pensie la bugetul de stat sau la Fondul de pensii in sistemul public.
La alin (2) al articolului 11 se reglementeaza direct, fara sa mai fie nevoie de intermedierea altei legi, numai pentru militarii trecuti in rezerva care au o pensie stabilita potrivit legilor mentionate mai sus si au fost decorati cu Ordinul Militar/Insemnul SOSP, un drept suplimentar de pensie a carui marime este stabilita procentual din cuantumul stabilit potrivit legii pensiilor in vigoare.
Acest drept suplimentar nu a fost niciodata reglementat de legile pensiilor militare ci de legile care au reglementat acordarea Ordinului Meritul Militar sau de Statutul cadrelor militare, regimul sau juridic nefiind de asigurare sociala pentru pensie ci de recompensa pentru cei decorati. 
Chiar si cu regim juridic diferit, conform art. 11 din L 80/1995, sporul OMM face parte din cuantumul pensiei militare. Este normal sa constituie si el baza de calcul pentru impozitarea pensiilor, dar nu este normal sa fie supus si el plafonarii care se adreseaza numai cuantumului rezultat din baza de calcul. 
Impozitarea se aplica veniturilor impozabile la data intrarii in vigoare a dispozitiilor Codului Fiscal, indiferent de data anterioara la care au fost reglementate/acordate veniturile salariale sau din pensii.  Impozitarea sau supraimpozitarea unor drepturi de pensie stabilite anterior dispozitiiei legale din Codul Fiscal nu reprezinta o aplicare retroactiva a legii.
Cuantumul pensiei militare  a servit doar ca baza de calcul pentru stabilirea marimii sporului OMM. 
NU au fost probleme in calcularea acestui spor pana la OUG nr. 59/2017, care a inventat si cuantumul plafonat la netul bazei de calcul pentru rezervistii pensionati dupa 15 09 2017.
Logic, ar trebui ca sporul OMM sa se aplice, ca si indexarea reglementata de art. 84 din OUG, la netul bazei de calcul, astfel incat nici el sa nu se piarda   prin plafonare. 
Neintelegand regimul juridic al sporului OMM, ori din rea-credinta, Casele Sectoriale au aplicat sporul OMM la cuantumul brut, ca si la pensiiile militare neplafonate, desi art. 11 din Lege nr. 80/1995 lasa latitudinea ca procentele sa se aplice la acel cuantum, asa cum este el reglementat  de legea pensiilor in vigoare, fara sa specifice cuantumul brut, net sau plafonat. 
La pensiile stabilite dupa OUG 59/2017, cuantumul care conteaza pentru pensionarul militar este cuantumul plafonat si la acesta ar fi trebuit aplicat sporul OMM. Nici instantele nu au fost capabile sa dea solutii care sa respecte regimul juridic al OMM/SOSP:

Camaradul a formulat urmatorul comentariu: 

„Despre principiul „Tempus Regit Actum” am mai scris pe acest blog spre finalul anului trecut si inceputul lui 2023 cand am mentionat ca la CCR am criticat inclusiv Decizia 16 a ICCJ (RIL admis) de interpretare a art.11 din L80.

Orice act normativ este guvernat de acest principiu de drept Tempus Regit Actum, inclusiv L80/1995. La momentul edictarii L80, anul de gratie 1995,  pensiile, inclusiv pensiile militare  nu se impozitau si nu exista notiunea/conceptul de pensie bruta si pensie neta.
Decizia 16/2021 ignora acest lucru prin punctele de vedere exprimate in cadrul deciziei, inclusiv ICCJ a cazut in aceasta eroare si precizeaza la paragraful 110:

110. De altfel, trebuie reţinut că legiuitorul a statuat la art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 dreptul la un anumit spor al cuantumului pensiei militare, fără a exista o prevedere legală prin care să se specifice în mod expres că sporul în discuţie nu este supus impozitării. 

Impozitarea pensiilor (inclusiv militare) s-a instituit mai tarziu in 1999-2000 prin OG 73/27.08.1999 (art.23 vorbeste de impozitarea soldelor, prime, sporuri si alte drepturi ale militarilor), completata prin OUG 87/29.06.2000 (sectiunea a 6-a art.43, venituri din pensii).
Asadar, sensul si modul de calcul al OMM (SOSP) prevazut de art.11 din L80/1995 trebuie aplicat, potrivit aceluiasi principiu „Tempus Regit Actum”, la pensia incasata efectiv, adica la pensia neta, sens dat de Legiuitor odata cu edictarea L80.

In lipsa unui text legal expres prevazut, prin interpretarea data si modificarea sensului de aplicare a dreptului prevazut de art 11, atat ICCJ in Decizia 16/2021 cat si paratele (CPS MApN si Comisia de contestatii) si-au atribuit puteri de legiferare in Dreptul Public si au instituit o veritabila „LEX TERTIA” care nu mai respecta sensul si vointa Legiuitorului. Ca o paranteza, in Dreptul Public spre deosebire de Dreptul Civil, orice actiune/dispozitie trebuie prevazuta expres in lege, nu sunt permise interpretari prin analogie sau alte manevre speculative/supozitii etc.
Nici chiar dupa instituirea impozitului pe pensii, legiuitorul nu a schimbat pana in prezent nici macar o virgula din textul originar art.11 alin. c din L80 (desi alin.a si b au fost abrogate), semn ca nu a dorit sa faca acest lucru desi alte articole din L80 au fost abrogate sau au suferit modificari. Asadar teza CPS-urilor si a ICCJ cum ca textul art.11 din L80 este lacunar si nu distinge la care cuantum (brut sau net) trebuie aplicat acest drept, este falsa!
Interpretarea ICCJ in Decizia 16/2021 privind art.11 din L80 trebuie sa fie in sensul si limitele legii, judecatorii neavand puteri de legiferare ori de modificare a legii, in acord si cu dispozitiile din Legea 303/2022 (statutul judecatorilor si procurorilor):

Art.2) alin.(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii…..

Art.4) alin.(1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, 

Mai mult, ICCJ prin interpretarea data in Decizia 16/2021 incalca alte principii de drept si anume „Specialia Generalibus Derogant” respectiv „Generalia Specialibus Nonderogant”. Cu alte cuvinte, legea speciala deroga de la legea generala si se aplica cu prioritate fata de legea generala. Astfel la paragraful 100 al Deciziei 16 se subliniaza:

100. Modalitatea de calcul prin raportare la sporul onorific rezultă şi din formularea cuprinsului art. 30 şi 60 din Legea nr. 223/2015. Astfel, pe de o parte, art. 30 face referire strict la pensia stabilită, recalculată şi actualizată „în condiţiile prezentei legi”, în timp ce art. 60 cuprinde o formulare generală, incluzând, prin urmare, toate elementele componente ale pensiei, aşa cum sunt ele stabilite prin Legea nr. 223/2015, dar şi prin alte legi, inclusiv prin Legea nr. 80/1995. Toate aceste elemente, indiferent de actul normativ care le prevede, vor fi plafonate în conformitate cu dispoziţiile legii-cadru a pensiilor militare de stat.
 
De cand dispozitiile unei legi speciale (L80/1995) se supun dispozitiilor legii cadru generale (L223/2015), asa cum gresit subliniaza ICCJ in Decizia 16/2021 la paragraful 100??? Se rescrie sistemul de drept??? Luati aminte si minunati-va de paragraful 100 al deciziei: „Toate aceste elemente, indiferent de actul normativ care le prevede, vor fi plafonate în conformitate cu dispoziţiile legii-cadru a pensiilor militare de stat.”

L80 este legea speciala prin aria stricta de reglementare (statutul cadrelor militare) care deroga si se aplica cu prioritate fata de legea cadru generala 223/2015, lege care reglementeaza nu doar pensiile militare, ci si pensiile functionarilor publici angajati ai MAI.
Mai mult, ICCJ isi incalca un alt RIL admis, respectiv Decizia nr.33/09.06.2008 unde stabileste ca:

„Concursul dintre legea specială și legea generală se rezolvă în favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar dacă acesta nu este prevăzut expres în legea specială.”

Prin interpretarea data de ICCJ, este pusa in discutie insasi existenta dreptului prevazut de art.11 din L80. Semantic (DEX), plafonare ori impozitare nu inseamna eliminarea totala a unui drept in vigoare asa cum a dispus ICCJ, ci cel mult o diminuare a dreptului respectiv. Astfel, pensia neta a pensionarilor militari dupa 2017 este egala cu media neta a  soldelor pe o perioada de 6 luni consecutive, indiferent daca au fost sau nu decorati cu OMM, cu incalcarea  art.11 din L80.
Legea se interpreteaza (in interpretarea logica) intotdeauna in sensul aplicarii si nu al neaplicarii ei. Or, aplicarea unei legi in vigoare trebuie sa produca efecte concrete/efective pentru subiectii de drept iar nu efecte iluzorii, fictive, „doar pe hartie”.

Cum ar fi de ex.daca persoanele condamnate la inchisoare cu executare, nu ar mai executa in fapt si ar fi suficienta condamnarea doar din sentinta data (pe hartie)?

Pe de alta parte, nu este permis/admisibil ca tu ICCJ sa pronunti o decizie de interpretare a legii (RIL) in baza unei OUG neaprobata de Parlament.
Nu vorbim de judecatoria din Racari (am ales la intamplare, fara conotatii) vorbim de Inalta Curte care are datoria si obligatia sa respecte legea si sa aplice unitar vointa legiuitorului.
La momentul pronuntarii Deciziei 16/13.09.2021 trecusera peste 4 ani de la momentul adoptarii OUG 59/2017 si este impardonabil ca Inalta Curte sa nu observe ca OUG 59 nu era aprobata de Parlament. Anterior pronuntarii deciziei, avea datoria si obligatia sa solicite clarificari (Guvernului, Parlamentului, CCR etc). Cu alte cuvinte, Inalta Curte este complice la uzurparea functiei si atributiilor Parlamentului, unica autoritate legiuitoare (art.61 Constitutie) si a incalcarii Constitutiei, statului de drept.


O seara placuta!
Camaradul

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii
Textul  art. XVIII lit. b) din Legea nr. 282/2023

Sa presupunem ca avem o pensie de magistrat ajuns la limita de varsta standard si pensia i-a fost calculata si in sistemul contributiv.
Pensia bruta sa fie 16 000 lei din care componenta contributiva este de 6 000 lei iar componenta necontributiva este de 10 000 lei. 
Prin deducerea componentei neimpozabile, partea impozabila se reduce la 14 000 lei, astfel ca partea contributiva de 6 000 lei se impoziteaza cu 10% iar diferenta necontributiva impozabila de 8 000 lei se impoziteaza progresiv cu 10%, 15% si 20%,  asa cum spune textul de lege.
In topicul anterior am convenit ca in anul 2024 ar fi un castig mediu brut de 7 300 lei si un castig mediu net de 4 270 lei, pentru a determina transele de impozitare.
Conform textului de lege ilustrat si in schema de mai sus, componenta contributiva de 6000 lei plus suma de 4 270 lei, partea egala cu castigul salarial net din componenta necontributiva, se impoziteaza cu 10%. 
Asadar, din imensa pensie de 16000 lei, suma de  6 000 +4 270=10270 lei se impoziteaza cu 10%, rezultand un impozit de 1 027 lei.
Din totalul componentei necontributive impozabile de 8 000 lei mai ramane de impozitat suma de 8 000 – 4 270 lei =3 730 lei, suma mai mica decat castigul mediu brut de 7 300 lei, astfel ca intreaga aceasta suma  se va impozita cu 15%, nemairamanand niciun leu de impozitat cu 20%.
3 730 x15%=560 lei.
Total impozit 
1 027+ 560 =1 587 lei 

Las cititorilor placerea de a calcula, pe baza celor scrise in topicul anterior, ce impozit va plati un militar dintr-o pensie de 16 000 lei, calculata numai in varianta necontributiva, pentru a intelege de ce sunt discriminati pensionarii militari prin supraimpozitare, cand nu li se calculeaza si componenta contributiva a pensiei militare la atingerea varstei standard de pensionare.
Ce impozit ar plati un militar a carui pensie ar avea, la atingerea varstei standard de pensionare,  un cuantum calculat contributiv mai mare decat cuantumul special, calculat procentual dintr-o baza de calcul? Ar fi scutit de supraimpozitare, potrivit ART. XVIII lit. a) din Legea nr. 282/2023.

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii
In interpretarea concordanta cu procedura de stabilire a  bazei de impozitare existenta in prezent, suma din venitul lunar  din pensie mai mare de 2000 lei, partea neimpozabila, pana la limita castigului salarial   mediu net se impoziteaza normal, ca si pana in prezent,  cu 10%.
Partea din venitul din pensie cuprinsa intre castigul salaraial mediu net si castigul salarial mediu brut se supraimpoziteaza cu 15%, ia suma ca depăseste castigul lunar mediu brut se supraimpoziteaza cu 20 %.
In cazul in care venitul din pensie este 10 000 lei, castigul salarial brut este 7 300 lei, iar castigul salarial net este 4 270 lei, suma transelor de impozitare ar fi:
(4270-2000) x 10% + (7300-4270) x 15% + (10 000-7300) x 20% =227+ 455+540=1 222 lei

 

Exista si interpretarea banditeasca a textului de lege, potrivit careia: 
-transa de impozitare de 10% este egala cu castigul mediu net, deci se majoreaza cu 2000 lei fata de prima interpretare, 
-transa de 15% este diferenta dintre castigul salarial brut si castigul salarial net, deci se pastreaza ca marime, in schimb 
-transa de 20%, aplicabila doar pensiilor de serviciu mai mari decat castigul mediu brut, se reduce cu 2000 lei.
Astfel spus, deducerea neimpozabila de 2000 lei se transfera din transa de impozitare de 10% la transa de impozitare de 15% sau, dupa caz, la cea de 20%, in beneficiul grangurilor.
Sunt mai mult ca sigur ca Metodologia de aplicarea Legii nr. 282/2023, fiind redactata de aceiasi economisti carora le-a fatat mintea sa scada deducerea neimpozabila de 2000 lei din venitul lunar din pensie, iar transele de impozitare sa le aplice pe  diferenta ramasa din venitul lunar,  va valida varianta care-i avantajeaza tot pe cei cu pensii de serviciu mai mari decat castigul  salarial mediu brut.
Potrivit acestei interpretari favorabile celor cu pensii mai mari decat castigul salarial mediu brut, suma transelor de impozitare ar fi urmatoarea:
4270 x 10% + (7300-4270) x 15% + (10 000-2000-7300) x 20%=
427 + 455+ 140=1 022 lei

Acesta este textul de lege:

Citeste pe larg