Dan MOTREANU: „Ziua Culturii Naţionale este sărbătorită la 15 ianuarie, data de naștere a poetului Mihai Eminescu”

România are numeroase tradiții și obiceiuri care își au rădăcinile în istorie și în multiculturalismul țării. Aceste tradiții, cum ar fi sărbătorile populare sau portul tradițional, accentuează unicitatea culturii române în contextul european.

Cultura românească este puternic influențată de tradițiile creștine. Bisericile și mănăstirile cu o arhitectură remarcabilă și picturile de pe zidurile acestora stau mărturie pentru talentul uriaș al celor care le-au realizat.

Acestei țări nu i-au lipsit geniile cretoare, chiar dacă despre unii dintre ei nu prea mai vorbim. Voltaire spunea despre Dimitrie Cantemir că „unea talentele vechilor greci, știința literelor și aceea a armelor”.

Explozia culturii române este în firească legătură cu democratizarea și cu europenizarea. Prima jumătate a secolului XX înseamnă și consacrarea mai multor personalități ale culturii române care beneficiază de recunoaștere internațională: Lucian Blaga, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Mircea Eliade sau Constantin Brâncuși. Regina Maria a devenit cunoscută prin memoriile sale, prin pasiunea pentru cultură, dar și prin implicarea cu succes în tratativele de pace de după Primul Război Mondial.

Muzica româneacă și mondială este mai bogată datorită compozitorului George Enescu, iar Sergiu Celibidache a fost unul dintre cei mai importanți dirijori europeni. Până la începerea celui de-al Doilea Război Mondial, Dinu Lipatti era unul dintre cei mai celebri pianiști ai Europei, iar pe urmele sale au călcat pianiști precum Dan Grigore sau Radu Lupu, distins de regina Elizabeth a II-a a Marii Britanii cu titlul de Comandor al Imperiului Britanic, pentru “serviciile sale aduse muzicii”. Maria Tănase a fost considerată una dintre cele mai mari interprete ale cântecului popular românesc, provocând emoție cu vocea sa unică. Soprana Angela Gheorghiu este una dintre cele mai renumite cântărețe de operă din lume.

După căderea regimului comunist, artiștii au redobândit libertatea și au intrat în competiția internațională, talentul lor fiind recunoscut dincolo de granițele țării. Un exemplu elocvent este reprezentat de numeroasele premii obținute de regizorii români, inclusiv un premiu Palme d’Or obținut de Cristian Mungiu la Festivalul de Film de la Cannes. Mai important, milioane de oameni de pe întrega planetă se regăsesc în astfel de filme, unde sunt abordate probleme universale, precum accesul la servicii de sănătate sau educație, chiar dacă acțiunea se petrece în România. Actori precum Maia Morgenstern sau Marcel Iureș au devenit prezențe firești în producțiile cinematografice mondiale.

Scriitorul Mircea Cărtărescu a fost propus de mai multe ori pentru premiul Nobel pentru literatură. Gheorghe Zamfir este cel care reinventează un instrument care aproape că a căzut în uitare – naiul românesc.