„Invadarea Ucrainei de către Rusia vine după o suită de crize ce au cuprins lumea – pandemia şi criza energetică generată de creşterea brutală a preţului energiei, care, în esenţă, înseamnă o scumpire a vieţii. Ieşirea din pandemie, ce este anticipată pentru acest an în Europa, este urmată, ca într-un vis urât devenit aievea, de intrarea într-un război rece, cu ipostază de război „cald” şi o criză umanitară în Ucraina.
Redresarea economică va fi încetinită (în scenarii optimiste cu intre 0,5-1%; alte scenarii cresc ajustarea prognozelor), costuri de tranzacţie mai mari, comerţul este afectat negativ, inflaţia capătă tracţiune sporită.
Problema energetică devine mai complicată, greutăţi accentuate în aprovizionare cu materii prime de bază, criza majoră pe piaţa cerealelor (Rusia şi Ucraina fiind mari exportatori) şi, nu în cele din urmă, incertitudini exacerbate ce măresc aversiunea faţă de risc.
Într-un scenariu sumbru se poate vorbi la cvasistagnare economică, deşi eu continui să cred că în ţările UE nu va fi consemnată, în ansamblu, o asemenea evoluţie în acest an. Este de văzut însă mersul războiului, dacă si când se va ajunge la un armistiţiu, în ce condiţii si tot felul de implicaţii. Care va fi impactul sancţiunilor.
Depinde şi de măsuri luate la nivel UE (în domeniul energiei în special), de armonizarea de politici, de implementarea planurilor naţionale de redresare si rezilienţă care să atenueze impactul războiului, al reacțiilor pe pieţele financiare, de reacţii ale mediului de afaceri – mai ales în state ce sunt în imediata vecinătate a conflictului militar. Cooperarea între UE și SUA, cu alte state, intră în acest tablou schiţat.
Băncile centrale vor avea o misiune mai dificilă în a controla inflaţia, care era prefigurată, înainte de criza ucraineană, să se îndrepte către ţintele urmărite abia în 2023.
Războiul din Ucraina nu anulează nevoia de consolidare fiscală/bugetară, care trebuie să fie realizată în câţiva ani, cu paşi vizibili. Iar anunţata creştere necesară a cheltuielilor pentru apărare, la circa 2,5 la sută din PIB, îngreunează acest proces. Consiliul Fiscal, în mod repetat, a subliniat că avem nevoie de un buget public robust, cu venituri proprii substanţial mai mari. Vedem şi acum că evenimente extraordinare, ca acest război, ilustrează fragilitatea bugetului public al României.
Revenind la contextul internaţional, situaţia din Ucraina accentuează alunecarea către blocuri economice şi politice – mai concret, între lumea democratică (SUA şi UE, alte state democratice), Rusia şi China, pe de altă parte; se intră într-un nou război rece, cu o „ordine mondială” mai vagă, cu accentuare a tendinţei de de-globalizare, regionalizare de fluxuri comerciale şi lanţuri de producţie, o competiţie aprigă pentru materii prime de bază, metale rare. Multora nu le place să vorbească despre sfere de influenţe, dar ele există”, a declarat Daniel Dăianu în emisiunea „Controversat”.
Știre preluata de la Realitatea.net
Reflectorul de Sud