Să începem cu câteva date istorice și o întrebare:
La 15 Mai 1988 URSS începea retragerea din Afganistan în urma pierderii rușinoase a războiului cu o fantomatică țară.
La 2 Septembrie 2021 SUA a început și ea retragerea din Afganistan. În urma unei înfrângeri la fel de umilitoare ca și cea a defunctei URSS.
La 26 Decembrie 1991 URSS a dispărut în cărțile de istorie, adică la doar 1 an, 7 luni și 11 zile de la retragerea din Afganistan.
La 14 Iulie 2022 Turcia – membră NATO și Arabia Saudită – principalul aliat al SUA din Orientul Mijlociu aplică pentru aderarea la BRICS, adică la doar 9 luni și 12 zile de la retragerea din Afganistan. Adică a luat naștere ceea ce am numit „Planeta Mare”. Adică a început declinul „lumii civilizate”, a ceea ce am numit „Planeta Mică”.
Întrebarea care se pune este „Și dacă nu războiul din Ucraina a declanșat extincția „Marelui Imperiu American”, ci „Blestemul Afgan””?
Pentru a avea un răspuns va trebui să amintim și faptul că în Secolul XIX și Marea Britanie, cel mai mare imperiu al epocii, a suferit două înfrângeri rușinoase tot în Afganistan: prima în 1842 când a luat sfârșit dramatic pentru englezi Primul Război Anglo-Afgan și a doua în 1880, atunci când în urma celui De-al Doilea Război Anglo-Afgan englezii „și-au atins toate obiectivele” însă s-au retras complet din Afganistan. La puțin mai mult de 80 de ani, Imperiul Britanic avea să se destrame. Bun, dar atunci și istoria se mișca într-un alt ritm, cu o altă viteză. Acum totul e pe „repede înainte”…
Cert e, din punctul meu de vedere, că rușii lui Putin par a fi înțeles acest veritabil „Blestem Afgan” (pe care l-au simțit și ei pe „pielea lor”) și sunt pe cale să îl folosească împotriva fostului hegemon al lumii. Și pare să le meargă planul… indiferent de soarta războiului din Ucraina: Marele Imperiu Mondial American e pe o ireversibilă cale spre extincție. Și totul va culmina cu iminenta destrămare a Sistemului Monetar Internațional bazat pe atotputernicul (până mai ieri) Dolar („profeție” în curs de a actualizare).
Ca o posibilă concluzie vă las mai jos o postare relativ recentă, pe care am făcut-o în 9 Septembrie 2021, o altă „profeție” în curs de actualizare:
Sindromul Afghanistan sau
Despre iminenta extincție a lumii omului alb
Trăim intr-o lume pe moarte. Constatarea aceasta este atât de evidentă, de des întâlnită – scrisă sau rostită, încât a devenit un truism.
Azi voi completa afirmația de mai sus cu unele considerente care pe unii ii vor durea pana la lacrimi iar pe alții ii vor enerva pana acolo încât… in fine, îmi asum!
Trăim intr-o lume care e pe moarte.
Lumea asta care moare nu este doar “lumea veche”, “vechea normalitate” etichetată azi ca fiind “conservatoare”.
Este însăși civilizația europeană, in sens larg, civilizația omului alb.
S-au scris și s-ar mai putea scrie mii de pagini pe acest subiect. Încă din 1927 Guénon considera in cartea sa “Criza lumii moderne”
că lumea modernă “a ajuns într-un punct critic […] că e iminentă o transformare mai mult sau mai puţin profundă, că e de aşteptat să se producă, în mod cert şi nu peste mult timp, o schimbare de orientare, de voie sau cu forţa, mai mult sau mai puţin bruscă, cu sau fără catastrofă“ si ca “Starea actuala a lumii ne determina sa presupunem aparitia unei schimbari de importanta foarte generala care, indiferent de forma pe care o va lua – forma pe care nu incercam sa o definim – va afecta, mai mult sau mai putin, intreg Pamantul.“
După aproape 100 de ani lucrurile sunt mult mai evidente. Cu o nuanță însă.
Sfârșitul iminent nu este al Lumii întregi sau al speciei umane, ci, îndrăznesc sa o spun clar, este doar sfârșitul omului alb și a lumii pe care el a clădit-o și de peste un secol se străjuiește sa o distrugă.
Percepția noastră că acest sfârșit al lumii noastre este de fapt un sfârșit al Lumii întregi nu este corectă, dar este legitimă.
Dan MV Chitic – Telegram